Masuri la nivel european

Nivel regional
De la jumătatea anului 2019, UE are în vigoare Directiva (UE) 2019/904, care vizează reducerea
impactului anumitor produse din plastic în mediu. Această directivă cere ca toate statele membre să
„asigure gestionarea ecologică a deșeurilor pentru a preveni și a reduce deșeurile marine atât de pe
mare, cât și de pe uscat surse”.
Documentul prevede strategii diferite pentru diferite materiale plastice, de exemplu sub formă de
 restricții de piață,
 reducerea consumului și
 promovarea tranziției – deși graduală – către a economia circulară a materialelor plastice care
trebuie realizată prin încurajarea progresului și implementarea de modele de afaceri,
materiale și produse originale și durabile.
Cea mai importantă directivă a UE legată de problema poluării marine este Directiva MSFD
2008/56/EC94, denumită Directiva-cadru privind strategia marină (MSFD). Adoptat la 17 iunie
2008, este o politică integrată ambițioasă pentru a atinge o stare bună de mediu (GES) a Europei.
mediu marin până în 2020.
Obiectivul Good EnvironmentalStatus este de a proteja „bazei de resurse pe care se referă la marin
depind activităţile economice şi sociale” şi menţinerea biodiversităţii ca piatră de temelie a obiectivelor
Prin urmare, directiva conține un total de 11 descriptori care trebuie utilizați pentru definirea și
stabilirea GES în care sunt acoperite deșeurile marine în general și, în special, microplasticele.
GES, definit ca „ starea de mediu a apelor marine în cazul în care acestea oferă oceane diverse și
dinamice din punct de vedere ecologic și mări care sunt curate, sănătoase și productive”, este acoperită
în toate ecosistemele acvatice europene de Directiva-cadruWFD , care este în vigoare din 2000 și a fost
consolidată în 2014. WFD are un impact direct asupra poluării deșeurilor marine, deoarece cuprinde
estuare, precum și apele de coastă până la o milă nautică (≈1,85 km) de continent. Cu toate acestea și în
ciuda definiției formale și dintre descriptorii stabiliți, statele membre sunt libere să interpreteze ce
înseamnă GoodEnvironmentState în practică.
1) Prevenirea și eliminarea poluării prin deversare sau incinerare.
2) Prevenirea și eliminarea poluării din surse offshore.
3) Evaluarea calității mediului marin.
4) Protecția și conservarea ecosistemelor și a diversității biologice a zonei maritime

Inițiativele regionale sunt, de asemenea, insuficiente pentru a aborda problema poluării, ca local sau
regional (eco)sistemele sunt interconectate la rețele mai largi și mai mari, cum ar fi curenții oceanici și
migratorii căi. Cooperarea interregională este astfel esențială. Consolidarea cooperării și coordonării
sunt pași cheie pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de management bazate pe ecosistem. Prin
urmare, fie la nivel internațional sau regional, acordurile existente și viitoare trebuie să se bazeze pe
măsuri efective obligatorii din punct de vedere juridic implementate în primul rând la nivel național.
Aceste instrumente și instrumente sunt catalizatorii cheie pentru dezvoltarea unor societăți mai
conștiente și mai participante la luptă poluare.
2009 Levy – în forta
Taxa (0,05 EUR) asupra consumatorului pe produse nebiodegradabile pungi de plastic.
Proiect de lege 2018 - aprobat
Interzicerea pungilor de plastic <50µm în supermarketuri și 15µm pe piețele naționale.

Indiferent de nivelul instrumentului de reglementare, fie el internațional, regional, național sau chiar
local, toate abordează poluarea în unul sau mai multe dintre următoarele patru straturi esențiale de
intervenție, clasificat ca:
1) Preventie, informare – bazat pe regula 3R: reutilizare, reducere (la surse) și reciclare.
2) Colectare – centrată pe monitorizarea deșeurilor și inițiativele de curățare.
3) Atenuare – axat pe eliminarea gunoiului și pe dezvoltarea reglementărilor de descărcare.
4) Educațional – concentrat pe campanii de conștientizare, schimbări de comportament

4.Petitii

Considering the vast public interest, concern and awareness, the number of petitions pertaining to the
issue of plastics, mostly microplastics, seems rather low. This highlights the need for an enhanced
outreach to and from European citizens.

- The petitions submitted to PETI focused on plastic pollution at all its key stages: sources, presence in
the environment and removal. - The various petitions, in particular on (food) packaging, should be
assessed and adequate legislation, with stricter norms, should be considered by the European
Commission.

7. CONCLUZII

Stiința nu a stabilit încă o linie de bază consistentă și fiabilă cu date despre prezența, fluxurile, căile,
destinele și efectele materialelor plastice în diferite medii compartimente.

S-a acordat mult mai multă atenție poluării marine, având în vedere nu numai cu efectele direct
observabile poluarea asupra biotei, dar si prin prezența transfrontalieră și de amploare a materialelor
plastice. Cu toate acestea, unele estimări sugerează că, în în special în cazul microplasticelor, nivelurile
de poluare din sistemele de apă dulce și din sol le pot depăși raportate în mediul marin. Cu toate
acestea, în ciuda acestor presupuneri informate semnificative raman speculatii si multe necunoscute
cunoscute. Aceste incertitudini și lacune de cunoștințe foarte mari fara o evaluare detaliată a impactului
asupra sănătății și fara să limiteze o alegere informată a consumatorilor, comunități și factori de decizie.

Cunoștințele insuficiente și incomplete contribuie, de asemenea, potential consecințe pe termen lung

asupra mediului și sănătății în toate etapele ciclului de viață al materialelor plastice.
Prin urmare, este necesar să se atragă mai multă atenție științifică și politică asupra acestor medii
compartimente, nu în detrimentul, ci în plus față de poluarea marină (micro) plastică predominantă
cercetare.

Numărul tot mai mare de acțiuni de reglementare și legislative este grav afectat de timpul de întârziere
între datele culese de știință și traducerea datelor obținute în strategii semnificative bazate pe dovezi și
implementarea lor. În plus, cercetările și politicile sunt dezvoltate frecvent în cadrul diferitelor medii de
operare caracterizate de resurse, culturi și intervale de timp diverse.

Interacțiunea proactivă și împletirea tuturor părților interesate diferite care vizează dezvoltarea astfel de
strategii bazate pe știință nu sunt punctul final al proceselor liniare, ci mai degrabă o important parte a
unei abordări circulare.

Fie sub formă de impozitare, reduceri, stimulente sau interdicții, instrumentele de politică și
implementarea lor sunt doar o parte a unei strategii mai ample de combatere a poluării cu plastic.

Pe termen lung, sensibilizare, conștientizare și acțiunile educaționale sunt probabil cele mai eficiente
modalități de abordare a problemei poluării cu plastic.

Includerea educației privind poluarea și managementul deșeurilor în școli s-ar putea dovedi a fi de mare
valoare, așa cum schimbările comportamentale la copii pot influența social semenii, părinții și, prin
extensie, comunitățile.

În cele din urmă, totuși, toate problemele identificate (și încă de identificat) care decurg din creșterea
utilizării și prezenței materialelor plastice în mediu nu sunt doar înrădăcinate într-o singură cauză, dar au
o soluție comună: trecerea imperativă și completă de la unică folosință omniprezentă in obiceiurile de
folosire a plasticului la o economie durabilă bazată pe folosirea eficienta a resurselor naturale.