6.

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

6.1 CONSUMUL ŞI MEDIUL

Protejarea mediului este fundamentală în zilele noastre. Trebuie să ne gândim atât la noi
cât şi la nevoile viitoarelor generaţii. În ultimii ani, Europa a înţeles că trăieşte peste posibilităţile
sale reale şi că modul nostru de viaţă pune planeta la încercare. Consumăm tot mai mult din
resursele naturale şi punem în pericol sistemele de mediu (apa, solul şi aerul). Aceasta nu poate
continua la nesfârşit, cu atât mai mult cu cât populaţia lumii continuă să crească.
UN OM PREVENIT FACE CÂT DOI! Dacă nu schimbăm comportamentul acum, viitorul
nostru va fi mai puţin sigur şi tot mai mulţi oameni se vor lupta pentru resurse naturale din ce în
ce mai reduse.
Mai sunt multe obstacole care trebuie depăşite până când vom reuşi să trecem la un
consum raţional. Va trebui să schimbăm modul în care consumăm resursele naturale. În ţările
industrializate se trăieşte confortabil, dar se folosesc cantităţi mari de energie şi de materii prime.
Tot aici se produc şi multe deşeuri. Pentru a ajunge la un consum raţional va trebui să schimbăm
stilul neraţional de consum. Dezvoltarea raţională pare o problemă copleşitoare, dar chiar aşa şi
este. Dar, la şcoală sau acasă, toţi trebuie să contribuim la rezolvarea ei, nu numai pentru că aşa
este corect ci şi pentru că este în interesul nostru, pe termen lung. Prin reducerea cantităţii de
deşeuri, refolosirea şi reciclarea obiectelor de uz curent şi respectarea normelor ecologice atunci
când mergem la cumpărături, avem posibilitatea de a contribui la o schimbare radicală.
Volumul de deşeuri eliminat poate fi privit ca reprezentând un indicator de eficienţă a
utilizării resurselor într-o societate, deoarece generarea în exces a deşeurilor este legată de
ineficienţa proceselor de producţie, durabilitatea scăzută a produselor puse pe piaţă şi modele
necorespunzătoare de consum.
Deşeurile trebuie să fie privite ca o resursă de producţie şi ca o sursă de energie.
Consumatorul nu risipeşte numai resursele limitate dar contribuie şi la agravarea
problemelor mediului. Deşeurile poluează aerul, apa şi solul, degradează peisajele pe suprafeţe
întinse, antrenează costuri ridicate pentru depozitarea lor şi instalaţii pentru incinerarea
reziduurilor. Cantităţile de deşeuri produse pot fi reduse prin diminuarea cantităţilor de deşeuri
reziduale, dar şi prin reducerea poluatorilor, respectiv prin reciclare/valorificare.
Deşeurile de orice fel, rezultate din multiplele activităţi umane, constituie o problemă de
actualitate, datorată atât creşterii continue a cantităţilor şi a tipurilor acestora (care prin degradare
şi infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediu şi sănătatea populaţiei), cât şi
însemnatelor cantităţi de materii prime, materiale refolosibile şi energie, care pot fi recuperate şi
introduse în circuitul economic.
Actionând pentru respectarea mediului, nu înseamnă să ne limităm doar la eliminarea
produselor, ci şi la un comportament ecologic care este necesar în toate domeniile vieţii noastre
cotidiene.

6.2. RESURSELE MATERIALE ŞI DEŞEURILE

Judeţele Regiunii Oltenia sunt bogate în minerale şi resurse naturale în special cărbune şi
lemn pentru ardere şi pentru produse lemnoase. Se exploatează antracit, lignit, cărbune brun,
fier, bauxită, sare, mangan. Depozitele de petrol şi gaze naturale se găsesc de obicei în zonele
piemontane ale zonei.

122
 Fig. 6.2.1: Energie şi resurse naturale în Regiunea 4

Cele mai importante resurse sunt cele energetice: petrolul şi gazele naturale cu centre de
exploatare la Brădeşti, Gherceşti, Coşoveni (Dolj), Ţicleni, Bustuchin (Gorj), Băbeni (Vâlcea),
Iancu Jianu, Potcoava, Cungrea, Poboru, Corbu, Icoana (Olt) şi lignit exploatat de Compania
Naţională a lignitului Oltenia în judeţele Gorj şi vestul Vâlcii.
Cel mai important centru industrial este Craiova, urmată de celelalte reşedinţe de judeţ.
Cea mai importantă ramură industrială în Oltenia este cea energetică.
Pe ramuri:
1. industria energetică: teromocentrale: Turceni, Rovinari, Işalniţa (toate cu puteri
instalate de peste 1000 MW ), Craiova II, Govora-Râmnicu Vâlcea; hidrocentrale:
Porţile de fier I, Porţile de fier II, Lotru-Ciunget, sistemul hidroenergetic de pe Olt
2. industria metalurgică: ALRO Slatina, TMK-ARTROM Slatina
3. industria constructoare de maşini: automobile- Ford Craiova, componente de
automobile- Craiova, fabrica de roţi auto Drăgăşani, avioane - fabrica de la Craiova,
mijloace de transport feroviar- Electroputere Craiova, ROMVAG Caracal, fabrica de
osii şi boghiuri de la Balş, şantiere navale - Drobeta Turnu Severin, Orşova, fabrici
de utilaj agricol - Craiova, Balş, fabrici de armament- Sadu-Bumbeşti Jiu (Gorj),
Filiaşi, Drăgăşani
4. industria chimică: OLTCHIM Râmnicu Vâlcea, Uzinele Sodice Govora, Pirelli
Slatina, fabrica de apa grea de la Halânga (Mehedinţi)
5. industria materialelor de construcţii: Bârseşti ( Gorj ), Işalniţa-Craiova
6. industia lemnului: Râmnicu Vâlecea, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin ( aici se
produce şi celuloză şi hârtie ), Brezoi, Băbeni
7. industria textilă: Slatina, Scorniceşti, Motru, Caracal, Tismana
8. industria alimenentară: morărit şi panificaţie la Râmnicu Vâlcea (Velpitar, Boromir),
Slatina, Craiova, Caracal etc., fabrici de ulei: Podari-Craiova, de zahăr: Podari-
Craiova, Corabia, de conserve din legume şi fructe: Caracal, Râmnicu Vâlcea, de
preparate din carne: Caracal ( fabrica de pate Hame ), Râmnicu Vâlcea, Potcoava-
Olt etc., de bere: Craiova, Râmnicu Vâlcea, de vinuri: Segarcea, Strehaia,
Drăgăşani
Legislaţia europeană transpusă prin actele normative naţionale şi Strategia Naţională privind
managementul deşeurilor a impus o nouă abordare a problematicii deşeurilor, plecând de la
necesitatea de a economisi resursele naturale, de a reduce costurile de gestionare şi de a găsi
soluţii eficiente în procesul de diminuare a impactului asupra mediului produs de deşeuri
Strategia Naţională de Management al Deşeurilor include:
- Managementul deşeurilor este integrat vieţii socio-economice
- Protecţia surselor primare: reciclarea şi refolosirea este maximizată în timp ce producerea
de deşeuri se minimizează. Se respectă ierarhia managementului deşeurilor (prevenirea,

123
 minimizarea, reutilizarea şi reciclarea, recuperarea energetică, tratarea şi abia în final
eliminarea).
- Protecţia mediului: deşeul este tratat şi eliminat într-o manieră solidă într-un mediu adecvat
- Principiul „Poluatorul plăteşte”: generatorul deşeului plăteşte colectarea şi eliminarea
deşeului
- Principiul proximităţii: deşeul este tratat în vecinătatea sursei conferindu-i-se
managementului deşeurilor un nivel local din punct de vedere economic
- Participarea publicului: consultarea publicului se face odată cu întocmirea Planului şi se
solicită pentru toate investiţiile majore; pentru aceasta, materiale informative tipărite sunt
prezentate publicului
- încurajarea intreprinderilor din sectorul privat şi
monitorizarea şi raportarea: concordanţa între ţintele impuse prin legislaţie şi informaţiile
privind deşeurile sunt măsurate în mod regulat şi raportate publicului.

6.3. GESTIONAREA DEŞEURILOR

Activitatea de gestionare a deşeurilor trebuie să se bazeze pe anumite principii şi priorităţii:
principiul protecţiei resurselor primare stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza
utilizarea resurselor primare în special a celor neregenerabile punând accent pe utilizarea
resurselor secundare, prevenire, pregătire pentru reutilizare, reciclare, alte operaţiuni de
valorificare, de exemplu valorificarea energetică şi abia în ultimul rând eliminare.
În ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor, sunt stabilite urmatoarele obiective:
• reducerea cantităţilor de deşeuri care trebuie depozitate (prin evitarea apariţiei,
recuperare materială şi energetică);
• reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile care trebuie depozitate (prin
introducerea colectarii selective şi recuperarea anumitor tipuri de deşeuri municipale
şi prin tratarea mecano-biologică a deşeurilor municipale depozitate);
• asigurarea condiţiilor pentru depozitarea deşeurilor periculoase tratate în scopul
denocivizării;
• implementarea planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean şi regional.
Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor, evacuarea acestora în cursurile de apă,
arderea necontrolată, reprezintă a serie de riscuri majore pentru mediul şi pentru sănătatea
umană, favorizând poluarea aerului, apei, solului, apariţia bacteriilor infecţioase, a insectelor,
rozătoarelor.
Evoluţia economico-socială, creşterea nivelului de trai şi a posibilităţilor de consum ale
populaţiei, au drept consecinţă creşterea alarmantă a cantităţii deşeurilor produse şi depozitate.
Diversificarea compoziţiei deşeurilor şi acumulările cantitative produc un impact negativ asupra
factorilor de mediu, care are tendinţa depăşirii capacităţii de autoreglare a ecosistemelor.
Deşeurile municipale constituie o problemă de strictă actualitate, ţinând seama de pericolul
potenţial pentru sănătate şi mediu, precum şi de faptul că acestea conţin o serie de materiale
reciclabile a căror valorificare are drept rezultat economisirea de resurse naturale şi diminuarea
consumurilor materiale şi energetice.
Cantităţile de deşeuri destinate eliminării prin depozitare sau ardere reprezintă pierderile
de materie şi energie care contravin principiilor unei dezvoltări durabile.
Deficienţele organizatorice (lipsa sau organizarea rudimentară a serviciilor de salubritate în
mediul rural), precum şi folosirea unor instalaţii / tehnologii de eliminare neadecvată unei gestiuni
ecologice, fac ca această activitate să aibă un impact negativ asupra mediului şi să constituie un
risc pentru sănătatea publică.
Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi
eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere.
Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor
publice locale, care, individual sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un agent
economic autorizat, trebuie să asigure colectarea selectivă, transportul, neutralizarea,

124
valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri. Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze
fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără a dăuna mediului.
În Regiunea Sud-Vest colectarea separată pe fracţii a deşeurilor menajere generate este
un proces aflat în continuă dezvoltare şi extindere. Colectarea fracţiunilor separate de deşeuri va
suferi o creştere semnificativă în viitor prin implementarea sistemelor de management integrat al
deşeurilor. În prezent sistemul este disponibil în primul rând pentru ambalajele PET şi hârtie.
Totuşi, în industrie se colectează separat multe din fracţiile de deşeuri, datorită volumului mare de
deşeuri pe care îl generează. Tipurile de vehicule de colectare a deşeurilor folosite sunt diferite.
Oraşele mari ale regiunii folosesc autogunoiere compactoare moderne de deşeuri precum cele
folosite în Europa, în timp ce în zonele rurale, în marea lor majoritate se folosesc vehicule de
colectare simple, ca de exemplu, remorci sau camioane.
Totodată, există operatori economici autorizaţi pentru colectarea deşeurilor de hârtie şi carton,
PET, plastic, deşeurilor metalice, etc care aplică operaţiuni de de compactare, balotare, tăiere şi
sfărâmare a deşeurilor în vederea transportului lor către instalaţiile industriale de reprocesare.
Creşterea alarmantă a cantităţilor de deşeuri trebuie să determine aplicarea unui management
avansat al deşeurilor. Astfel, acest management integrat al deşeurilor este un concept care
desemnează colectarea selectivă a deşeurilor la sursă înainte de colectare şi transmiterea
acestora către societăţile autorizate pentru valorificarea acestora. Aşadar, aceasta este o
modalitate eficientă de recuperare a materialelor prime cât şi o reducere a deşeurilor care
urmează să fie depozitate. În acest fel, noul concept arată că managementul deşeurilor nu se va
mai axa pe găsirea unor noi tehnologii pentru depozitarea deşeurilor solide ci pe stabilirea unor
programe integrate de gestiune a deşeurilor.
Astfel, la nivelul regiunii sunt în implementare şi în pregătire proiecte de management integrat al
deşeurilor, proiecte care au obţinut/vor obţine finanţare prin AM POS MEDIU. Proiectele constau
în construcţia unor staţii de transfer, TMB-uri, instalaţii pentru compost, instalaţii de sortare dar şi
depozite ecologice zonale care să deservească fiecare judeţ. Proiectele au ca scop dezvoltarea
unui sistem de durabil de gestionare a deşeurilor care să reducă impactul asupra mediului prin
îmbunătăţirea practicilor actuale de gestionare a deşeurilor, închiderea depozitelor de deşeuri
neconforme dar şi construcţia altora noi, conforme.

6.4. IMPACT (CARACTERIZARE)

Existenţa depozitelor neconforme de deşeuri şi exploatarea necorespunzătoare se numară
printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea
populaţiei.
Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului, precum şi de cele de
depozitare din anii anteriori şi deşeurile depozitate necontrolat, constă în afectarea calităţii
factorilor de mediu, şi anume:
- afectarea solului şi subsolului prin infiltrarea levigatului,
- infiltraţiile din depozitele de deşeuri afectează apele subterane şi apele de suprafaţă,
- poluarea atmosferei prin: antrenarea de zgură şi cenuşă rezultate de la termocentrale,
antrenarea de către curenţii de aer a deşeurilor uşoare şi a particulelor de praf produse în cursul
operaţiilor de descărcare, nivelare şi compactare a deşeurilor, etc, emisia în atmosferă a gazului
de fermentare rezultat din procesul de descompunere a deşeurilor, gazele de eşapament
evacuate de vehicule.
- modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate.
La nivelul regiunii există 7 depozite neconforme municipale care vor fi închise, a căror
activitate are impact negativ asupra calităţii factorilor de mediu. Se preconizează că acestea vor fi
închise înainte de termenul limită prevăzut de legislaţia în vigoare prin implementarea proiectelor
de managemnet integrat al deşeurilor care în prezent sunt în pregătire/implementare la AM POS
Mediu.
De asemenea, la nivelul regiunii există depozite de deşeuri industriale periculoase şi
nepericuloase neconforme. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru
depozitele de deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii
125
conceptului de “dezvoltare durabilă” se întinde pe durata a cel putin două generaţii, dacă se
însumează perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologică şi
monitorizare postînchidere (minim 20 de ani).
În termeni de biodiversitate, un depozit de deşeuri înseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 specii/ha, fără a considera şi populaţia
microbiologică a solului. În plus, biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică în sensul că:
- în asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate;
- unele mamifere, păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul celor care îşi găsesc hrana
în gunoaie (şobolani, ciori).
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate în timp la durata exploatării
depozitului, reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va
mai putea restabili echilibrul biologic iniţial, evoluţia biosistemului fiind ireversibil modificată.
În afară de cele 4 depozite conforme existente (Depozit de deseuri solide urbane si
industrial asimilabile, MOFLENI, judeţul Dolj, Depozitul Tg Jiu, Depozitul de la Drobeta Turnu
Severin, depozitul Feţeni- judeţul Vâlcea) care sunt dotate cu sisteme de colectare a levigatului,
celelalte depozite existente nu deţin instalaţii de colectare levigat şi nici instalaţii de colectare a
gazului de depozit.
La nivelul Regiunii există 9 depozite de deşeuri zgură şi cenuşă aparţinând Complexelor
Energetice. O parte dintre ele şi-au îmbunătăţit tehnologia de depozitare şi începând cu
septembrie 2010 au trecut la depozitarea zgurii şi cenuşii în tehnologia fluidului dens astfel
reducându-se poluarea prin antrenarea zgurii şi cenuşii.
De asemenea, la nivelul Regiunii există Depozitul ecologic de şlamuri şi nămoluri Işalniţa
aparţinând SC FORD Romania SA, depozit care şi-a sistat activitatea depozitarea din anul 2009.
depozitul de deşeuri industriale periculoase aparţinând SC OLTCHIM SA care şi-a sistat
activitatea de depozitare depozitul de deşeuri nepericuloase aparţinând SNP PETROM -
SUCURSALA Craiova care şi-a sistat activitatea în anul 2008. Toate sunt monitorizate post -
închidere.
Populaţia suportǎ impactul deşeurilor prin intermediul factorilor de mediu, fiind şi sursǎ
generatoare şi receptor final. Efectele asupra omului, sunt directe în cazul depozitǎrii deşeurilor
menajere, datoritǎ conţinutului mare de microorganisme printre care şi agenţi patogeni care prin
intermediul apei, aerului şi solului ajung în organismul uman.
Din aceste considerente, gestiunea deşeurilor necesitǎ adoptarea unor măsuri specifice,
adecvate fiecărei faze de eliminare a deşeurilor în mediu.
Uleiurile uzate fac parte din categoria deşeurilor periculoase pentru mediu si pentru
sănatatea oamenilor, sunt puţin degradabile şi distrug flora şi fauna dacă sunt deversate fără
discernamănt. Ars în spaţiu deschis degajă hidrocarburi extrem de poluante pentru aer şi cu
impact cancerigen asupra sănatăţii umane. Folosit la vopsirea gardurilor este periculos pentru
sănătatea oamenilor, după ploaie substanţele conţinute de ulei ajung în sol şi contaminează
pânza freatică.
În Regiune au fost identificate şi inventariate echipamente cu conţinut de PCB,
echipamente care pot contamina mediul pe câteva trasee. Contaminarea se datorează parţial
manipulării şi depozitării improprii a produselor cu conţinut de PCB – uri, utilizării în diverse
ramuri industriale drept fluide hidraulice sau de transfer termic, etc. În plus, PCB – urile scurse din
echipamentele electrice deteriorate ajung pe sol şi în cele din urmă în râuri şi lacuri. Odată ajunse
în mediu, PCB-urile persistă un timp îndelungat cu tendinţa de a se acumula în organismele vii,
concentraţia crescând către nivelurile superioare ale lanţurilor trofice, unde se găseşte şi omul.

6.5. PRESIUNI
Activităţile economice generează presiuni asupra mediului legate de ocuparea terenurilor,
modificarea peisajelor şi a ecosistemelor, distrugerea spaţiului natural, utilizarea neraţională a
solului, supraconcentrarea activităţilor pe o zonă foarte sensibilă şi cu mare valoare ecologică,
etc. În ultimele decenii s-a conştientizat faptul că diversificarea, accelerarea, globalizarea şi
cronicizarea sunt trăsături dominante ale procesului de deteriorare a capitalului natural.
126
Deteriorarea capitalului natural este un proces real, extrem de complex, de lungă durată şi cu o
evoluţie strict dependentă de ritmul, formele şi forţele dezvoltării sistemelor socio-economice.
Tot mai des, o parte dintre materiile prime, produse intermediare sau finale, deosebit de
complexe, se regăsesc în aer, apă şi sol. Ploile acide sunt relativ frecvente, ca urmare a
prezenţei bioxidului de sulf din aer, cauzată de dezvoltarea proceselor termice şi de utilizarea
unor combustibili inferiori. În atmosferă sunt evacuate importante cantităţi de oxizi de azot, oxizi
de carbon, negru de fum, săruri şi oxizi ai metalelor antrenate de gazele de ardere, cu efecte
dăunătoare asupra vegetaţiei, în general şi direct sau indirect asupra omului.
Minele, instalaţiile de reciclat baterii şi cele în care se tratează pielea animalelor sunt, de
cele mai multe ori, zone cu o toxicitate extremă în ţările în curs de dezvoltare. Chimicalele
întâlnite aici provoacă retardarea la copii şi cancer.
Mediul natural, adică aerul, apa, solul şi subsolul, formele de viaţă pe care aceste
ecosisteme le creează şi le susţin reprezintă imaginea cea mai comună pe care omul obişnuit şi-o
face atunci când vorbeşte despre mediu.
Însă, actualmente, mediul apare ca o realitate pluridimensională care include nu numai
mediul natural, ci şi activitatea şi creaţiile omului, acesta ocupând o dublă poziţie, şi anume: de
„component” al mediului şi de „consumator/beneficiar” al acestuia.
În întreaga activitate de protecţie a mediului se urmăreşte nu numai folosirea raţională a
acestor resurse, ci şi corelarea activităţii de sistematizare a teritoriului şi localităţilor cu măsuri de
protejare a factorilor naturali; adoptarea de tehnologii de producţie cât mai puţin poluante;
echiparea instalaţiilor tehnologice şi a mijloacelor de transport generatoare de poluanţi cu
dispozitive şi instalaţii care să prevină efectele dăunătoare asupra mediului înconjurător;
recuperarea şi valorificarea optimă a substanţelor reziduale reutilizabile.
Creşterea economică se bazează în mare majoritate nu pe surse regenerabile de energie,
ci pe energia cheltuită prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: cărbuni, ţiţei, gaze
naturale.
Problema reziduurilor activităţilor umane a luat proporţii îngrijorătoare, iar poluarea, degradarea
apei şi a aerului, ameninţarea păturii de ozon, deşertificarea, deşeurile toxice şi cele radioactive –
prin acumularea lor – provoacă alterarea calităţii factorilor de mediu. Acestea reprezintă cauza
unor dezechilibre în faună şi floră, în sănătatea şi bunul mers al colectivităţii umane, în special din
zonele supraaglomerate.
Gestionarea şi eliminarea deşeurilor pune presiuni atât asupra mediului, de exemplu prin
emisiile de poluanţi şi a cererii de energie sau terenuri, precum şi asupra sănătăţii umane, în
special în cazul gestionării necorespunzătoare a deşeurilor.

6.6. TIPURI DE DEŞEURI

6.6.1. Deşeuri municipale

Deşeurile municipale reprezintă totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural din
gospodării, instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi asimilabile),
deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii şi
demolări şi nămoluri de la epurarea apelor uzate orăsenesti.
Deşeurile municipale şi asimilabile conţin în cea mai mare parte categorii de deşeuri care
pot fi şi trebuie valorificate: hârtie, carton, plastic, metale, lemn, sticlă şi deşeuri biodegradabile.
Pentru anumite tipuri de deşeuri nu există practic opţiuni viabile de valorificare pe plan
naţional (de exemplu sticlă). În prezent sistemul este disponibil în primul rând pentru ambalajele
PET şi hârtie/carton. Cantităţile reciclate provin, în principal, de la agenţii economici, instituiţii şi
într-o mai mică măsură de la populaţie. Alte circuite paralele de reciclare au la bază colectarea
stradală prin intermediul containerelor tip clopot sau în zonele de depozitare. Ele reprezintă, de
asemenea, o pondere relativ importantă, dar greu de cuantificat.
Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţilor, direct (prin
serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin cedarea acestei
responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare).
127
 Depozitarea rămâne principala opţiune de eliminare a deşeurilor municipale din totalul
deşeurilor municipale generate.
La nivelul Regiunii există 7 depozite de deşeuri neconforme care au ca termen de
închidere conform tabelului:

Tabel 6.6.1.1: Depozite de deşeuri neconforme, termene de sistare activitate,

Regiunea Oltenia
Cantitati depozitate
Cantitati depozitate in 2011
Judet Depozit An sistare in 2010
(tone)
(tone)
Dolj Segarcea 2015 2070.000 2479.000
Dolj Filiasi 2017 1219.500 3529.200
Olt Corabia 2017 6938.000 3146.410
Olt Bals 2017 4390.000 1353.200
Olt Caracal 2017 5055.000 4801.290
Strehaia (activitate siatată
Mehedinti 2010 7415.000 0.000
începând cu 16.07.2010)
Valcea Horezu 2017 3260.000 3394.000
Total Regiune 33547.500 18703.100

Fig. 6.6.1.1:Cantitate a de de ş e uri de pozitată pe

de pozite le m unicipale ne conform e

Cant it at i dep ozit at e in

2011 1870 3.100
(t o ne)

Cant it at i dep ozit at e in

20 10 33 54 7.50 0
(t o ne)

Cantitatea de deşeuri depozitată pe depozitele neconforme a scăzut faţă de anul 2010 cu

aproximativ 55,75%.
În mediul rural cele 949 spaţii de depozitare (Dolj – 309, Mehedinţi -143, Olt -459, Valcea -
35, Gorj-3) şi-au sistat activitatea, iar deşeurile generate de populaţie sunt colectate şi
transportate prin operatori economici autorizaţi, către spaţiile de depozitare controlate.
În ceea ce priveşte activitatea de colectare selectivă de la populaţie şi agenţii economici din zona
rurală, aceasta se realizează/ se va realiza pe două fracţii (ambalaje şi restul), biodegradabilul
nefiind colectat, ci compostat sau reutilizat la sursă. Strategia pentru mediul rural, prevede
colectarea fracţiei biodegradabile din deşeurile verzi din grădini şi zone verzi şi stimularea
populaţiei în vederea compostării la sursă a acestei fracţii.
În Regiune funcţionează 4 depozite de deşeuri municipale conforme în judeţele Dolj
(Depozit de deşeuri solide urbane şi industrial asimilabile, MOFLENI), Gorj (depozitul Tg Jiu),
Vâlcea (Feţeni) şi Mehedinţi (Drobeta Turnu Severin - Com. Izvorul Barzii, sat Halanga) iar în
judeţul Olt va fi construit un depozit ecologic în localitatea Bălteni, proiect finanţat prin POS
Mediu.
Tabel 6.6.1.2. Depozite conforme de deşeuri municipale
Cantitati depozitate in Cantitati depozitate
Judet Depozit
2010 (tone) in 2011 (tone)
Depozit de deseuri solide
Dolj urbane si industrial 100331.000 142763.000
asimilabile, MOFLENI
Gorj Tg Jiu 40683.310 46226.610
Drobeta Turnu Severin -
Mehedinti Com. Izvorul Barzii, sat 50819.000 44429.470
Halanga
Valcea Feteni 10723.600 12231.500
Total
202556.910 245650.580
Regiune

128
 Figura 6.6.1.2.: Ca ntitatea de deşeuri de pozitată pe
de pozite conforme/neconforme

cantitatea depozitată 18703.1

pe neconform 33547.5

cantitatea depozitată 245650.58

pe conf orm 202556.91

Cantitati depozitate in 2010 Cantitati depozitate in 2011

(tone) (tone)

Cantitatea de deşeuri depozitată pe depozitele conforme a crescut datorită faptului că o

parte din depozitele de deşeuri municipale au fost închise dar şi datorită faptului că numărul
populaţiei arondate la serviciile de salubritate a crescut.
Aproape întreaga cantitate de deşeuri municipale colectată de la populaţie este eliminată prin
depozitare.
Conform PRGD pentru Regiunea 4, în structura deşeurilor municipale cea mai mare
pondere o au deşeurile menajere.
Compoziţia deşeurilor menajere colectate de la populaţie au următoarea structură:
Tabelul 6.6.1.3.: Compoziţia medie a deşeurilor menajere, Regiunea Oltenia
Material Ponderea (%)
Mediul urban Mediul Rural
Hârtie şi carton 12,49 7,91
Sticlă 4,61 3,5
Plastic 7,83 8,46
Metale 5,51 2
Lemn 2,77 4
Biodegradabile 57,86 65,63
Alte tipuri de deşeuri 8,93 8,5

Tabel 6.6.1.4. Populaţia arondată la serviciile de salubritate

Total Rural
REGIUNE Urban (%)
(%) (%)
REGIUNEA SUD-VEST 2010 31.9332 59.31 6.7613
REGIUNEA SUD-VEST 2009 32.4254 62.8904 4.6633

Figura 6.6.1.3. Populaţia arondată la s e rviciile de

s alubritate

4.6 633
Rural (%)
6.7613

62 .8 904
Urban (%)
59 .3 1

32.42 54
To t al (%)
31.933 2

0 10 20 30 40 50 60 70
REGIUNEA SUD-V EST 20 10 REGIUNEA SUD-V EST 20 09

Se observă că numărul populaţiei conectată la serviciile de salubritate din mediul rural a

crescut în 2010 faţă de anul 2009 datorită faptului că spaţiile de depozitare din mediul rural au
fost închise şi ecologizate.

129
 Acest calcul a fost făcut în baza numărului de contracte încheiate de generatori cu
operatorii autorizaţi (nr. Contractelor este fluictuant de la o lună la alta). Credem că în realitate
procentul de arondare la serviciile de salubritate este mai mare deoarece calculul procentual s-a
făcut pe baza recensământului 2002 (la momentul la care s-au făcut aceste calcule nu se
cunoşteau rezultatele Recensământului 2011) iar populaţia regiunii a scăzut..
Realitatea este că aproape toate deşeurile generate se colectează şi se depozitează
de la toată populaţia din mediul urban.
Deşeurile biodegradabile sunt deşeurile care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe,
cum ar fi deşeurile alimentare ori de grădină, hârtia şi cartonul.
Deşeurile menajere nesortate (în amestec), datorită conţinutului de deşeuri biodegradabile,
constituie un mediu de cultură pentru microorganisme, sursă de mirosuri neplăcute şi hrană
pentru vectorii de propagare ai infecţiilor (muşte, rozătoare, alte animale). Depozitarea deşeurilor
menajere nesortate (în amestec), duce la fenomene de fermentare cu degajare de gaze în
depozite şi apariţia levigatului ce impurifică solul şi apele. Sortarea deşeurilor colectate în
amestec constituie o operaţiune greoaie, periclitând sănătatea angajaţilor prin expunere la infecţii.
Fracţiile sortate din aceste deşeuri sunt contaminate cu materiale organice.
În vederea determinării cantităţilor de deşeuri biodegradabile municipale generate este necesară
cunoaşterea ponderii acestor deşeuri în deşeurile municipale. Datele evidenţiază o pondere mai
mare a deşeurilor biodegradabile în deşeurile menajere din mediul rural faţă de mediul urban. În
acelaşi timp materialele reciclabile (hârtie şi carton, sticlă, plastic şi metale) au o pondere mai
mare în deşeurile menajere din mediul urban faţă de mediul rural.
Cel mai mare volum de deşeuri biodegradabile provine din mediul rural, dar populaţia din aceste
medii practică metode ecologice de reutilizare a materiilor biodegradabile în propriile gospodarii.
În ceea ce priveste cantităţile de deşeuri municipale biodegradabile depozitate, în
conformitate cu prevederile art. 5(2) al Directivei 1999/ 31/CE, România va raporta reducerea
acestor cantităţi depozitate, luând ca an de referinta 1995. Obiectivele de reducere a conţinutului
de deşeuri biodegradabile din depozite sunt calculate pro rata pentru populaţia regiunii raportată
la populaţia României din 1995 (10,74%). Această fracţie este multiplicată cu cantităţile de
deşeuri biodegradabile raportate în 1995 la nivel naţional. Pentru Regiune acestea stabilesc
cantitatea reper de 515 mii tone deşeuri biodegradabile depozitate în 1995.
Cantităţile maxime de deşeuri biodegradabile admise în depozite sunt prezentate mai jos:
Tabel: 6.6.1.4. Obiective privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile la depozitare
Anul 2003 2008 2010 2013
TOTAL 528 544 553 559
OBIECTIVE

Cantitatea maximă de deşeuri biodegradabile admisă pentru depozitare (mii tone ) 387 258
În procente exceptând cantitatea depusă în 1995 (4800000 t) 75% 50%
Cantitatea necesară care trebuie tratată (mii tone) 166 301

Astfel, au fost întreprinse acţiuni privind construirea unor staţii de compostare a deşeurilor
biodegradabile în apropierea depozitelor pentru deşeuri.
În judeţul Vâlcea funcţionează o instalaţie de compost, finanţată prin proiectul ISPA
“Managementul integrat al deşeurilor municipale în Râmnicu Vâlcea”, instalaţie ce a fost pusă în
funcţiune în anul 2010. Capacitatea noii staţii de compost este de circa 14.000 tone/an, iar ciclul
de compostare de 18 săptămâni. Compostarea se va face în mediu închis, într-o hală de
compostare cu un volum acumulat de 6500 m3 astfel încât să asigure existenţa a 6 grămezi de
compostare. Amplasamentul este situat la o distanţă de 5 km faţă de centrul oraşului Rm. Vâlcea,
lângă Staţia de epurare a oraşului. În anul 2011 a fost prelucrată o cantitate de 849,98 tone
deşeuri biodegradabile, rezultând 288,9 tone compost utilizat de Primăria Rm. Vâlcea pe spaţiile
publice. Există potenţial de piaţă pentru compost şi în zona de sud a judeţului, unde poate fi
valorificat pe terenurile agricole (pentru grădini şi sere).
În vederea dezvoltării unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor precum, al
reducerii impactului asupra mediului şi al reducerii cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate,
consiliile locale au obţinut finanţări prin programe europene în vederea modernizării şi extinderii
sistemului actual de colectare şi transport al deşeurilor.
130
 Astfel, la nivelul Regiunii există proiecte realizate prin diferite scheme de finanţare.
Acestea vizează staţii de transfer, sisteme de colectare a deşeurilor, staţii de sortare, etc.
Tabel 6.6.1.5: Proiecte finanţate prin PHARE CES
Denumirea proiectului de Stadiul actual
Judet investitie/adresa (in operare/in Capacitati Tip finantare
amplasamentului curs de realizare)
Sistem zonal de colectare a
10.000 PHARE 2004 CES – Schema de investiţi pentru proiecte mici
Valcea deşeurilor şi depozitare in operare
to/an de gestionare a deşeurilor (Faza extinsă)
temporară în oraşul Brezoi
Sistem zonal de colectare a
10.000 PHARE 2004 CES – Schema de investiţi pentru proiecte mici
Valcea deşeurilor şi depozitare in operare
to/an de gestionare a deşeurilor (Faza extinsă)
temporară în oraşul Bălcești
Sistem zonal de colectare a
10.000 PHARE 2004 CES – Schema de investiţi pentru proiecte mici
Valcea deşeurilor şi depozitare in operare
to/an de gestionare a deşeurilor (Faza extinsă)
temporară în comuna Galicea
Sistem zonal de colectare a
10.000 PHARE 2004 CES – Schema de investiţi pentru proiecte mici
Valcea deşeurilor şi depozitare in operare
to/an de gestionare a deşeurilor (Faza extinsă)
temporară în comuna Fârtățești
Sistem integrat de colectare a PHARE 2006 COEZIUNE ECONOMICÃ ŞI SOCIALÃ
Valcea deşeurilor şi depozitare finalizat 3.600 to/an componenta „Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor
temporară în comuna Ionești sectorului public în sectoarele prioritare de mediu”
Statie de pretratare a deseurilor 11.000 PHARE 2004 CES – Schema de investiţi pentru proiecte mici
Valcea in operare
municipale în orasul Dragasani to/an de gestionare a deşeurilor (Faza extinsă)
Sistem integrat de management
Valcea al deşeurilor în municipiul Rm. in operare 14 000 t/an ISPA
Vâlcea-Feteni
Sistem integrat de colectare
Valcea selectivă a deşeurilor în 6.200 to/an
comuna Măldăreşti
Programul Operațional Sectorial pentru Mediu Axa prioritară 2 :
Sistem integrat de colectare şi Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi
Valcea depozitare temporară a in operare 6.000 to/an reabilitarea siturilor contaminate istoric
deşeurilor în comuna Frânceşti Domeniul Major de Intervenție 2.1 Dezvoltarea sistemelor
integrate de management al deseurilor
Sistem integrat de gestionare a Programul Operațional Sectorial pentru Mediu Axa prioritară 2 :
după
Valcea deşeurilor în judeţul Vâlcea / in operare Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi
proiectare
Comuna Roești, sat Cueni reabilitarea siturilor contaminate istoric
Implementare sistem de
colectare selectiva si
amenajare statie de transfer in
Domeniul Major de Intervenție 2.1 Dezvoltarea sistemelor
Gorj zona orasului Turceni. ( Loc. in operare 1820 t/an
integrate de management al deseurilor
Borascu, Ionesti, Urdari,
Tantareni, Branesti) osas
Turceni, zona Jilt
sistem zonal de colectare
selestiva valorificare si
Gorj depozitare temporara a in operare 18100 t/an fonduri PHARE 2004
deseurilor cu centrul in
localitatea Rovinari
Statie pentru transfer ecologic 8971,20
Gorj in operare fonduri PHARE 2005
al deseurilor in zona Motru t/an
Gestionarea deseurilor in
Novaci si in alte 6 comune
Gorj invecinate utilizand un sistem in operare 1600/to/an fonduri PHARE 2004
de colectare selectiva a
fractiilor reciclabile
Statie de transfer deseuri in
Gorj in operare 15000t/an fonduri PHARE 2005 si buget local
orasul Tg Carbunesti.
Staţie de sortare şi transfer a staţie de transfer 1. Fonduri PHARE 2004 CES schema de investiţii pentru
Dolj deşeurilor nepericuloase- funcţională în curs 17 tone/zi proiecte mici de gestionare a deşeurilor 800 000 euro
localitatea Goicea de operare 2.Fonduri proprii = 100 000 euro

Organizarea sistemului de 1600to/an

colectare selectiva 2010;
Olt In operare fonduri PHARE, buget local
a deseurilor menajere in orasul 2800to/an
Corabia si comuna Izbiceni 2025
Organizarea sistemului de
colectare selectiva 1000to/an
a deseurilor menajere in 2008;
Olt In operare fonduri PHARE 2004
orasele Scornicesti si Potcoava 1700to/an
si comunele Tatulesti, Optasi si 2012
Colonesti
Staţie de sortare şi transfer a staţie de transfer 1. Fonduri PHARE 2004 CES schema de investiţii pentru
Dolj deşeurilor nepericuloase- funcţională în curs 17 tone/zi proiecte mici de gestionare a deşeurilor 800 000 euro
localitatea Goicea de operare 2.Fonduri proprii = 100 000 euro

131
 De asemenea, la nivelul Regiunii sunt în pregătire/finaţare proiecte privind managementul
integrat al deşeurilor, proiecte care vor fi finanţate prin AM POS Mediu. Prin aceste proiecte vor fi
realizate staţii de transfer, instalaţii de compost, instalaţii de sortare a deşeurilor, TMB-uri, se vor
construi două depozite conforme de deşeuri unul în judeţul Olt şi unul în judeţul Vâlcea, vor fi
realizate platforme de colectare, în mediul rural vor fi distribuite compostoare proprii, operatorii
regionali vor fi dotaţi cu autogunoiere şi containere pentru colectarea deşeurilor.
Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale
Deşeurile menajere periculoase sunt definite ca acele deşeuri care ar putea să accentueze
proprietăţile periculoase ale deşeurilor solide municipale, atunci când sunt depozitate, incinerate
sau convertite în compost.
Uleiul de motor, vopselele, pesticidele, antigelul, substanţele de conservare a lemnului,
bateriile, cosmeticele şi unele dintre substanţele utilizate pentru curăţat sunt exemple de produse
care pot conţine solvenţi, produşi petrolieri, metale grele sau substanţe toxice chimice. Atunci
când aceste produse sunt aruncate la gunoi sau vărsate în canalizare, contaminează mediul.
La nivelul Regiunii nu a fost înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte colectarea
separată a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale, cu toate că, în conformitate cu
prevederile PRGD, administraţiile publice locale, prin firmele de salubritate, sunt obligate să
asigure colectarea separată şi tratarea corespunzătoare a acestui flux special de deşeuri. Astfel,
deşeurile periculoase din deşeurile municipale sunt colectate şi depozitate împreună cu celelalte
tipuri de deşeuri. Conform unui studiul al Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru
Protecţia Mediului – ICIM, s-a ajuns la concluzia că 0,05% din deşeurile municipale depozitate
sunt periculoase.
Deşeurile periculoase din deşeurile municipale necesită o colectare specială în puncte de
colectare diferite de cele utilizate în general pentru deşeurile solide municipale, în vederea
aplicării soluţiilor specifice de tratare pentru evitarea unor poluări accidentale.
Există un număr mare de diferite materiale periculoase utilizate în gospodării sau în
întreprinderile mici. Foarte toxice, deşeurile menajere periculoase pot interfera cu procesele
naturale biologice care se produc în depozite, mai târziu contaminează solurile şi fac ca tratarea
lor să fie mai dificilă, şi/sau produc o contaminare semnificativă a apelor de suprafaţă.
În prezent, doar cantităţi mici de deşeuri menajere periculoase sunt colectare. Acestea sunt în
mare parte uleiuri folosite la staţii service şi acumulatori uzaţi proveniţi de la magazine şi din
service-urile auto.
Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări
Deşeurile din construcţii şi demolări continuă să fie un flux sensibil de deşeuri, deoarece în
prezent nu se realizează o evidenta exactă a cantitatilor generate şi nici o gestionare
corespunzătoare.
La nivelul Regiunii, nu există o evidenţă clară a acestor tipuri de deşeuri şi nu există
societăţi autorizate care să realizeze reciclarea/valorificarea acestor tipuri de deşeuri.
În prezent, doar o mică parte din deşeurile provenite din construcţii şi demolări este
raportată, în special cea provenită de la cetăţenii care solicită autorizaţii de construire pentru
renovări/demolări/construcţii noi. Cele mai mari cantităţi, constând de regulă în resturi de
betoane, cărămidă sau mixte (cărămidă sau mortar) provin însă din zona societăţilor de
construcţii, pe care în general nu le declară, întrucât fie le concasează şi le reutilizează la
amenajarea drumurilor de acces în şantier sau pentru umplerea gropilor de pe drumurile
comunale, fapt mai mult sau mai puţin legal, fie le depozitează de cele mai multe ori în locuri
nepermise.
La nivelul Regiunii Oltenia nu există depozite inerte autorizate care pot accepta şi deşeuri
din construcţii şi demolări.
Până în anul 2009 în judeţul Dolj a funcţionat un operator autorizat să recicleze aceste
tipuri de deşeuri.
Cantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an, datorită variaţiei
activităţilor generatoare de deşeuri, a retehnologizării, a preocupării crescânde de a minimiza
cantitatea de deşeuri generată.

132
 Acestea sunt înregistrate şi raportate de către agenţii economici, pe baza chestionarelor
de anchetă statistică. Datele sunt analizate şi prelucrate de către INS împreună cu Institutul
Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi Ministerul Mediului şi
Dezvoltării Durabile. Pentru raportul curent nu se deţin date din ancheta statistică deoarece
aceasta urmează a fi definitivată în viitor.
Prezentăm mai jos cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări colectate prin firmele de
salubritate la nivelul anilor 2009/2010.
Tabel 6.6.1.6. Cantitatea de deseuri din C&D colectată
prin operatoriii de salubritate (2009)
Cantitatea Cantitatea
colectata de la colectată de la Cantitatea Cantitatea
Judeţ populaţie unităţi valorificată eliminată
populatie economice (tone) (tone)
(tone) (tone)
DOLJ 586 1100 0 1686
OLT 2050 13710 0 15760
MEHEDINŢI 0 4373 0 4373
VILCEA 2135 1938.7 2135 1938.7
Cantitatea de deseuri din C&D colectată prin operatoriii de salubritate (2010)
Cantitatea
Cantitatea
colectata de la Cantitatea
colectata de la cantitatea
Judet unitati eliminata
populatie valorificată
economice (tone)
(tone)
(tone)
DOLJ 500 940 0 1440
MEHEDINŢI 1707 1139 0 2846
OLT 710 1520 0 2230
Sursa: Baza de date MEDIUS

6.6.2. Deşeuri industriale

Cantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an, datorită variaţiei
activităţilor generatoare de deşeuri, a retehnologizării, a preocupării crescânde de a minimiza
cantitatea de deşeuri generată.
Datorită modului în care sunt gestionate, deşeurile industriale constituie o sursă majoră de
poluare pentru mediu.
La nivelul regiunii sunt în exploatare mai multe depozite industriale aparţinând unor instalaţii
IPPC.
Tabel 6.6.2.1: Depozite de deşeuri lichide, cantităţi depozitate, perioadă de tranziţie
Cantitati
Cantitati depozitate in
Denumire operator depozitate in Perioada de
Judet Depozit 2010
depozit/localizare 2011 tranzitie
(tone)
(tone)
COMPLEXUL ENERGETIC VALEA pana la
Dolj 488108.000 708735.000
CRAIOVA - SE Craiova MANASTIRII 31.12.2009
COMPLEXUL ENERGETIC pana la
Dolj ISALNITA II
CRAIOVA - SE Isalnita 31.12.2009
862665.000 951030.000
COMPLEXUL ENERGETIC pana la
Dolj ISALNITA I
CRAIOVA - SE Isalnita 31.12.2009
Drobeta Turnu
Severin (HALDA
RAAN Dr.Tr.Severin - Sucursala DE ZGURA SI pana la
Mehedinti 1058750.000 1202340.000
ROMAG - TERMO CENUSA - 31.12.2008
VALEA
TRESTELNIC)
SC COMPLEXUL ENERGETIC CICANI- pana la
Gorj 1137756.166 456501.690
ROVINARI SA BETEREGA 31.12.2008
SC COMPLEXUL ENERGETIC VALEA pana la
Gorj 170000.000 696300.000
TURCENI CEPLEA, nr.2 31.12.2012
SC COMPLEXUL ENERGETIC pana la
Gorj VALEA CEPLEA 1549770.000 1464860.000
TURCENI 31.12.2012
pana la
Valcea SC UZINELE SODICE Govora GOVORA 519428.923 541508.586
31.12.2012
pana la
Valcea SC CET Govora SA GOVORA 563325.000 656410.000
31.12.2012

133
 Tabel 6.6.2.2.: Depozite industriale nepericuloase
Cantitati depozitate Cantitati depozitate
Judet Depozit 2010 2011
(tone) (tone)
Depozit de deşeuri nepericuloase,
DOLJ COMBINAT DOLJCHIM - OMV 177.010 1056.870
PETROM SA
OLT TMK ARTROM 3.060 6.890
OLT ALPROM 71.000 127.000
GORJ SC ARTEGO SA 40683.310 46226.610

Deşeurile periculoase reprezintă o problemǎ de importanţǎ deosebitǎ, atât prin cantităţile

de deşeuri generate, cât şi datoritǎ diversitǎţii compoziţiei. Cantitatea de deşeuri industriale
periculoase generatǎ a scăzut în ultimii ani datoritǎ încetării activităţii unor unităţi economice.
Principalele activităţi generatoare de deşeuri periculoase din regiune sunt: industria
chimică anorganică, activitatea de transport (deşeuri de ulei uzat, baterii / acumulatori uzaţi),
activităţile agricole (pesticide expirate, ambalaje de pesticide, ulei uzat, baterii /acumulatori uzaţi,
etc.), prelucrarea lemnului (lacuri, vopsele) precum şi acoperirile metalice - galvanizări (emulsii
uzate de la maşini unelte, nămoluri cu metale grele), activităţi miniere.
Producătorii de deşeuri periculoase au responsabilitatea gestionării de o manieră care să
asigure un management raţional al deşeurilor periculoase precum şi cea pentru prevenire şi
reciclare, suplimentar faţa de manipulare, stocare, colectare, transport, tratare, eliminare a
deşeurilor produse.
În Regiune există în operare un singur depozit de deşeuri periculoase aparţinând
operatorului ALRO ALUMINIU PRIMAR. Cantitatea de deşeuri periculoase depozitate în anul
2010 a fost de 721 tone iar în 2011 de 1378 tone deşeuri periculoase. De asemenea, în judeţul
Dolj a funcţionat până în anul 2010 un depozitul ecologic de şlamuri şi nămoluri Işalnita care
aparţine SC FORD Romania SA, fost Daewoo Automobile Craiova SA. În prezent depozitul este
monitorizat post închidere.
Tabel 6.6.2.3.: Depozit deşeuri periculoase
Cantitati depozitate in Cantitati depozitate
Judet Depozit 2010 in 2011
(tone) (tone)
Olt ALRO ALUMINIU PRIMAR 721.000 1378.000

La nivelul Regiunii există 3 incineratoare deşeuri periculoase aparţinând unor operatori privaţi:
Tabel 6.6.2.4.: Firme autorizate sau în curs de autorizare
pentru eliminarea finală (incinerare) a deşeurilor
Judeţ Localitate Operator Tip incinerator
Râmnicu Incinerator lichide,
Vâlcea SC OLTCHIM SA, loc. Rm Valcea
Vâlcea Krebbs
Râmnicu Incinerator lichide
Vâlcea SC OLTCHIM SA, loc. Rm Valcea
Vâlcea şi gaze, Vichem
Instalaţie de
SC GUARDIAN ECO BURN SRL,
Dolj Craiova incinerare deşeuri
Platforma Industrială Doljchim
periculoase
Instalaţie de
incinerare deşeuri
Dolj Sopot/Dolj SC MEDELINE EXIM
medicale
periculoase
Total Regiune 3

Conform RAM, cantităţile de deşeuri incinerate în perioada 1 ianuarie 2011 – 31 decembrie

20121, de SC GUARDIAN ECO BURN, sunt următoarele:
- deseuri medicale incinerate în anul 2011 = 303 440,12 kg /an;
- deseuri industriale incinerate în anul 2011 = 74 739,05 kg /an ;
- deseuri veterinare (categ. I, II, III) în anul 2011 = 67 716 kg/an
lnstalaţia KREBBS - SC OLTCHIM SA, Râmnicu Vâlcea
-instalaţia de incinerare a fost proiectată să incinereze 18.000 t reziduuri clorurate pe an. Prin
diversificarea gamei de reziduuri, capacitatea inslalaliei s-a reconsiderat la:
- 11 445 tone/an (cca 1,5 tone/oră) reziduuri organo-clorurate - 330 zile de funcţionare,
134
- HCI 31,5 %: 20 300 tone/an
- Abur 13 ata: 42 500 tone/an;
Reziduurile clorurate destinate arderii sunt:
• reziduuri clorurate uşoare şi grele de la Secţia Monomer,
• reziduuri clorurate de la purificarea diclorpropanului.
Incineratorul deşeuri lichide şi gaze, Vichem aparţinâd SC OLTCHIM SA, are capacitatea
conform proiectului de:
• 30 000 tone/an reziduuri clorurate lichide şi gazoase,
• HCl 33%: 55600 tone/an,
• abur 13 ata: 142400 tone/an
Pe parcursul anului 2011, ambele incineratoare au funcţiorat pe perioade altemative şi au
incinerat urmatoarele cantităţ de deşeuri:
• lnstalatia Krebs: 1401,000 t, funcţionarea 2616 ore
• lnstalatia Vichem: 10885,303 t, funcţionarea 8448 ore
SC MEDELINE EXIM – localitatea Sopot are autorizaţie de mediu AIM 64/3.01.2012
SC OLTCHIM SA deţine AIM nr. 14/25.08.2006 revizuită în 18.06.2012 şi poate prelua de la
terţi deşeuri periculoase inclusiv deşeuri cu conţinut de PCB în vederea incinerării în cele
două instalaţii.

6.6.3. Deşeuri generate din activităţi medicale

În anul 2011, la nivelul regiunii s-au colectat 500,273 tone deşeuri medicale, ce au fost
neutralizare şi eliminate prin incinerare prin intermediul firmelor autorizate în acest scop din
regiune (în principal de către SC Guardian SRL Craiova).

Tabelul 6.6.3.1.: Cantitatea de deşeuri generată de activităţile medicale

REGIUNEA IV S-V ARPM CRAIOVA TOTAL ANUL 2011
cant.
cant.colectată cant.
eliminată stoc (t)
deşeuri spitaliceşti

(t) valorificată (t)

(t)
Dolj 199.935 0 199.935 0
Gorj 63.2 0 63.2 0
Mehedinţi 50.666 0 50.666 0
Olt 95.01 0 95.01 0
Valcea 91.462 0 91.462 0
Regiune 500.273 0 500.273 0

Figura 6.6.3.1.: Evoluţia cantităţilor de deşeuri spitaliceşti

2007/2011

500.273

556.043

597.698

652.493

718.675

2007 2008 2009 2010 2011

135
 Observăm o scădere a cantităţii de deşeuri cu aproximativ 11% faţă de anul precedent.
Transportul deşeurilor medicale periculoase de la spitale şi alte unităţi medicale se
realizează prin intermediul agenţilor economici autorizaţi pentru colectarea şi transportul acestor
tipuri de deşeuri.

Tabel 6.6.3.2.: Firme de transport deşeuri periculoase autorizate

Judeţ Operator autorizat
VÂLCEA SC DINCA NORICA SRL Rm Valcea
VÂLCEA SC ECOMEDICA SRL Rm. Vâlcea
VALCEA SC ECOANASERV SRL Rm. Valcea
VALCEA SC AMALTOUR SRL Rm. Valcea
MEHEDINTI S.C.BIO HAZARD S.R.L.,Dr.Tr.Severin
MEHEDINŢI S.C. NEW ECO STER SRL, Dr. Tr. Severin
MEHEDINTI SC VICDOLOR ADN SRL, Drobeta Turnu Severin
DOLJ SC GUARDIAN ECO BURN SRL, Craiova
DOLJ SC SIGMAFLEX SRL Craiova,
DOLJ SC COGEN ENERGY MEDICAL COMPANY SRL Craiova
DOLJ SC BRAZILIAN MARMURA SRL Craiova
DOLJ SC ECOTOTAL SRL CRAIOVA
DOLJ SC TRANS COGEN MEDICAL COMPANY SRL, Craiova,
OLT Spitalul de Pnemoftiziologie Scornicesti,
OLT SC Eurogrup Construct SRL Slatina
OLT SC XTREME ECOGREEN
GORJ SC INTERNATIONAL REXTRANS SRL Novaci
GORJ SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA , Tg. Jiu
GORJ SC ECO INIONA SRL Tg. Jiu
Total
19
Regiune

Tabelul 6.6.3.3. Firme autorizate pentru eliminarea finală (incinerare) a deşeurilor

Judeţ Operator economic Tip incinerator
SC GUARDIAN ECO BURN SRL Instalaţie de incinerare deşeuri
Dolj
periculoase
SC MEDELINE EXIM – autorizat în luna Instalaţie de incinerare deşeuri medicale
Dolj
martie 2012 şi periculoase

Tabelul 6.6.3.4. Firme autorizate pentru eliminarea preliminară (sterilizarea) a deşeurilor

medicale
Judeţ Operator economic
Dolj SC SIGMAFLEX SRL Craiova
Vâlcea Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea
Vâlcea Spitalul de Pneumoftiziologie "Constantin Anastasatu" Mihaeşti

136
 6.6.4. Fluxuri de deşeuri
Uleiuri uzate
Conform H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate producătorii şi importatorii de uleiuri, sunt obligaţi să asigure organizarea
sistemului de gestionare a uleiurilor uzate, corespunzator cantităţilor şi tipurilor de uleiuri introduse pe piaţă.
La nivelul Regiunii au fost identificaţi 132 generatori de uleiuri uzate, care în anul 2011 au generat 2308,47 tone ulei uzat. Aproximativ 68%
din cantitatea generată a fost valorificată, cea mai mare parte adică 51% valorificată prin co-incinerare.
Tabel 6.6.4.1: AGENŢII ECONOMICI GENERATORI DE ULEIURI UZATE EXCLUSIV SERVICE-urile şi persoanele fizice autorizate sa faca schimbul de ulei ÎN
PERIOADA: 01.01-31.12.2011
Cantitatea de
Stoc la data de
ulei consumată Predarea s-a făcut în scopul:
01.01.2011 (t)
(t) Cantitatea
Cantitatea de
în stoc la Valorificării
nr. ulei uzat Cantitatea predată Valorificării Valorificării Eliminării
Judeţ data de prin alt tip
generatori Cantitatea de generată (t) (t) prin prin co- prin
Stoc la data de 31.12.2011 de
ulei consumată regenerare, incinerare, incinerare,
01.01.2011 (t) (t) valorificare,
(t) cantitatea cantitatea cantitatea
cantitatea
(t). (t). (t).
(t).
Vâlcea 22 359.701 36.289 250.941 267.141 20.089 227.395 2.900 36.846 0.000
Olt 17 894.397 31.304 1691.3952 1661.857 60.8419 54.84 1179.61 419.067 8.34
Gorj 17 510.38957 57.41146 94.18018 98.557 53.03464 12.96 0 77.127 8.47
Dolj 35 1538.86670 145.89500 182.92100 199.33200 129.48400 118.51100 0.00000 76.81300 4.00800
Mehedinţi 41 76.473 50.397 89.033 89.431 49.999 0.089 0 89.342 0
Regiunea Oltenia 132 3379.82727 321.29646 2308.47038 2316.318 313.44854 413.795 1182.51 699.195 20.818

Figura 6.6.4.1. Ulei uzat genera t/moda lită ţi de ge stiona re

cantitate generată ,
20.818
cantitate generată ,
413.795

cantitate generată ,
699.195

cantitate generată ,
1182.51

137
La nivelul regiunii există 10 operatori economici autorizaţi pentru colectarea uleiului uzat. În anul 2011 s-a colectat cantitatea de 684,7140 tone
ulei uzat, din care 665,568 a fost predată în scopul valorificării şi incinerării. Situaţia este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 6.6.4.2.: Operatorii economici autorizaţi să desfăşoare numai activităţi de colectare a uleiurilor uzate în perioada 01.01-31.12.2011
Gestionarea uleiului uzat colectat Predarea s-a făcut în scopul:
Valorificării prin
Valorificării Valorificării Eliminării prin
APM Operator economic Stoc la data de: Cantitatea totală Cantitatea Stoc la data de alt tip de
prin prin co- incinerare,
01.01.2011 (t) colectată (t) predată (t) 31.12.2011 (t) valorificare,
regenerare (t) incinerare (t) cantitatea (t).
cantitatea (t)
SC ANTREPOZIT
Olt ENERGETIC SRL, 55.7 61.78 109.21 8.27 0.00 0.00 109.21 0.00
Ganeasa
SC METAL BIMETAL
Olt 2.17 2.467 0.00 4.637 0.00 0.00 0.00 0.00
SRL, Bals
SC MAXIBREB SRL, loc
Olt 0.00 118.9 113.8 5.20 0.00 0.00 113.8 0.00
Brebeni
Total Olt 3 57.8700 183.1470 223.0100 18.1070 0.0000 0.0000 223.0100 0.0000
SC PREDCONSULT
Valcea 23.353 81.576 68.4 36.529 0.0000 0.0000 68.4000 0.0000
SRL Dragasani
Total Vâlcea 1 23.3530 81.5760 68.4000 36.5290 0.0000 0.0000 68.4000 0.0000
SC SERENA SRL Dr.Tr.
Mehedinţi 0.49 7.50 7.500 0.000 4.600 0.000 0.000 2.900
Severin

Total Mehedinti 1 0.4900 7.5000 7.5000 0.0000 4.6000 0.0000 0.0000 2.9000

SNLO-UVA Rovinari:
Gorj 61.825 63.912 42.900 82.833 42.900 0.000 0.000 0.000
Rovinari
SC COLETIPLAST
Gorj 0.0000 0.3080 0.0000 0.3080 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
SRL: Tg-Jiu
Total Gorj 2 61.8250 64.2200 42.9000 83.1410 42.9000 0.0000 0.0000 0.0000
SC ECO TOTAL SRL
Dolj 6.701 332.782 307.631 31852.000 0.000 0.000 307.631 0.000
Craiova
SC GUARDIAN SRL
Dolj Punct de lucru: Comuna 4.028 7.781 10.629 1.180 0.000 0.000 6.789 0.384
Isalnita
SC GUARDIAN ECO
Dolj BURN SRL, comuna 0.000 7.708 5.498 2.210 0.000 0.000 0.000 5.498
Isalnita
Total Dolj 3 10.7290 348.2710 323.7580 31855.3900 0.0000 0.0000 314.4200 5.8820
Total Regiune 10 154.2670 684.7140 665.5680 31993.1670 47.5000 0.0000 605.8300 8.7820

138
 Tabel 6.6.4.2. Modalităţi de gestionare a
uleiului uzat colectat

Incinerare 8.782

A lt tip de valorificare (t) 605.83

47.5
Regenerare (t)

684.714
Cantitatea totală colectată (t)

0 200 400 600 800

În regiune există 108 service-urile şi persoanele fizice autorizate să facă schimbul de ulei care au generat în anul 2011 158,3122 tone ulei uzat

Tabel 6.6.4.3. Generatori de uleiuri uzate numai service-urile şi persoanele fizice autorizate să facă schimbul de ulei
Predarea s-a făcut în scopul:
Cantitatea
Cantitatea Stoc la data Valorificării
nr. de ulei Cantitatea în stoc Valorificării
de ulei de Cantitatea Valorificării prin prin co- Eliminării prin
Judeţ service- uzat la data de prin alt tip de
consumată 01.01.2011 predată (t) regenerare, incinerare, incinerare,
uri generată 31.12.2011 (t) valorificare,
(t) (t) cantitatea (t). cantitatea cantitatea (t).
(t) cantitatea (t).
(t).
Olt 19 19.985 7.108 13.755 11.339 9.524 0.00 0.00 11.34 0.00
Vâlcea 22 88.905 7.172 58.197 58.59 6.779 16.75 0.45 10.69 30.71
Mehedinţi 28 15.480 9.412 12.224 11.109 10.527 7.66 0.00 0.00 3.45
Gorj 10 1.770 9.91 15.607 8.18 17.337 1.72 0.00 1.97 4.50
Dolj 29 98.076 4.56 58.5292 55.628 7.4612 1.86 2.43 49.51 1.83
Regiune 108 224.216 38.162 158.3122 144.846 51.6282 27.98 2.88 73.50 40.49

139
 Tabel 6.6.4.4. Generatori de filtre uzate
Gestionarea cantităţii de filtre de ulei uzate (t) Predarea s-a făcut în scopul:
nr. Stoc la data Cantitatea Cantitatea Cantitatea în Valorificării prin Eliminării prin
Judeţ service- de filtre de ulei predată (t) stoc la data co-incinerare, incinerare,
uri 01.01.2011(t) uzate (t) de 31.12.2011 cantitatea (t). cantitatea (t).
(t)
Olt 19 0.948 1.541 0.288 2.201 0.000 0.288
Vâlcea 22 0.721 11.472 9.900 2.293 2.243 7.657
Mehedinţi 28 3.658 0.696 2.071 2.283 0.222 1.849
Gorj 10 0.132 0.855 0.249 0.738 0.019 0.230
Dolj 29 1.695 4.969 4.510 2.154 0.577 3.933
Regiune 108 7.153 19.533 17.018 9.668 3.061 13.957

De asemenea, în Regiune funcţionează SC GUARDIAN ECO BURN SRL, incinerator de

deşeuri periculoase. Pe parcursul anului 2011 s-a incinerat cantitatea de 5,498 tone de ulei
uzat.
În ceea ce priveşte valorificarea uleiurilor uzate, legislaţia în vigoare prevede
următoarele:
• valorificarea uleiurilor uzate se realizează cu prioritate prin regenerare, în cazul în care
uleiurile uzate se pretează acestei operaţii;
• în cazul în care condiţiile tehnice şi economice fac neviabilă regenerarea, valorificarea
uleiurilor uzate se realizează prin coincinerare şi prin alte operaţii de valorificare, fără a pune în
pericol sănătatea umană şi fără a utiliza metode sau procedee susceptibile de a prejudicia
mediul.
Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori
HG 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi
acumulatori stabileşte reguli specifice privind colectarea, tratarea, reciclarea şi eliminarea
deşeurilor de baterii şi acumulatori promovând un nivel înalt de colectare şi reciclare a
deşeurilor de baterii şi acumulatori şi interzicerea introducerii pe piaţă a bateriilor şi
acumulatorilor care conţin substanţe periculoase.
În această acţiune sunt angajaţi producătorii, distribuitorii, utilizatorii şi operatorii direct
implicaţi în operaţiuni de tratare şi reciclare a deşeurilor de baterii şi acumulatori.
Este necesară organizarea activităţii de returnare a bateriilor de către sectorul comercial.
Bateriile folosite în gospodării pot fi returnate către întreprinderile sau firmele specializate de
reciclare.
Producătorii (importator, distribuitor, comerciant) de baterii şi acumulatori sau
organizaţiile colective care acţionează în numele lor sunt obligaţi să stabilească sisteme de
colectare adecvate pentru deşeurile de baterii şi acumulatori care să permită utilizatorilor finali
să se debaraseze de aceste deşeuri la un punct de colectare accesibil, care să nu implice
costuri pentru utilizatorii finali.
Distribuitorii sunt obligaţi să primească gratuit înapoi deşeurile de baterii si acumulatori
atunci cand acestia furnizează baterii sau acumulatori portabili noi.
Majoritatea bateriilor portabile vândute anual ajung la depozitele de deşeuri. Aici,
metalele grele (mercur, nichel, plumb, cadmiu, litiu) se scurg în sol îi ajung în pânza freatică. Ele
distrug vegetaţia din zonă şi atacă sănătatea oamenilor. Aceste metale pot provoca alergii,
sterilitate, pierderi de memorie, boli de inima, cancer. Mercurul conţinut într-o baterie de ceas
poate polua 500 de litri de apă sau un metru pătrat de sol pe o perioadă de 50 de ani. Bateriile
ieftine, cumpărate de la tarabe, au o viaţă mai scurtă decât cele comercializate în magazine,
compoziţia lor nu este cunoscută cu exactitate, iar acest lucru îngreunează reciclarea.
La nivelul Regiunii nu există operatori autorizaţi să colecteze bateriile şi acumulatorii
portabili. Aceste tipuri de deşeuri sunt colectate de către unele supermarket-uri prin punerea la
dispoziţia populaţiei a unor containere mici pentru aceste baterii şi acumulatori portabili.

140
 Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali
La nivelul regiunii Oltenia s-au autorizat pentru colectare 127 de operatori pentru
colectarea deşeurilor de baterii şi acumulatori. În cursul anului 2011 s-au colectat 6752,337
tone deşeuri de baterii şi acumulatori, din care 6378,999 tone, ceea ce reprezintă 94%, au fost
predate în vederea tratării operatorilor specializaţi: SC ROMBAT SA Bistrita, SC NEFERAL SA
Bucureşti, MONBAT RECYCLING SRL.
Tabel 6.6.4.5. Deşeuri de baterii şi acumulatori
Judetul Denumirea operatorului Stoc la Cantitate Cantitate trimisă Cantitate trimisă Cantitate Stoc la
economic inceput colectată către alte puncte către tratare exportată sfarsit de
de an (Tone) de colectare (Tone) (Tone) an
(Tone) (Tone) (Tone)
SC ROMPRIOXIM
Valcea 3.870 403.596 0.000 403.596 0.000 3.870
IMPEX SRL
Valcea SC REMAT VÂLCEA SA 1.283 116.312 27.993 85.754 0.000 3.848
Total Vâlcea 5.153 519.908 27.993 489.350 0.000 7.718
Dolj SC RECAV IMPEX SRL 1.068 0.000 0.000 0.000 0.000 1.068
Dolj SC SUPER SIM SRL 3.500 123.106 0.000 126.606 0.000 0.000
SC REMAT SCHOLZ
Dolj 0.069 99.345 79.704 0.000 0.000 21.070
FILIALA OLTENIA SRL
SC REMAT BRASOV
Dolj SA ( fost SC 3R SA 10.868 68.010 0.000 77.518 0.000 1.360
CRAIOVA)
Dolj SC DUNCOMET SRL 11.183 170.378 0.000 175.950 0.000 5.611
SC OLTMETAL
Dolj 0.694 0.000 0.000 0.000 0.000 0.694
CRAIOVA
Dolj SC ADIDRAD COM SRL 4.810 4431.000 51.000 4,371.810 0.000 13.000
Dolj SC REMAT SA Craiova 0.340 15.700 7.800 0.000 0.000 8.240
SC COLLION IMPORT
Dolj 0.028 13.727 13.519 0.000 0.000 0.236
EXPORT SRL
SC NANU COLECTOR
Dolj 0.060 3.780 3.840 0.000 0.000 0.000
SRL
Dolj SC ECO TOTAL SRL 0.102 2.536 0.437 0.000 0.000 2.201
Dolj SC DORUSIN COM SRL 0.000 6.440 6.440 0.000 0.000 0.000
SC SAMUEL SIN
Dolj SRL(FOSTA - SC CVF 0.000 1.000 1.000 0.000 0.000 0.000
SRL)
SC GROUPE FORCE
Dolj 0.000 1.717 0.000 0.000 0.000 1.717
ONE SECURITY SRL
Total Dolj 32.722 4936.739 163.740 4751.884 0.000 55.197
Gorj SC REMAT SA Craiova 0.056 0.000 0.000 0.000 0.000 0.056
Gorj SC ADISTIL COM SRL 0.380 0.260 0.420 0.000 0.000 0.220
SNLO Tg. Jiu, UVA
Gorj ROVINARI BAVA 0.892 14.526 14.527 0.000 0.000 0.891
Rovinari
Gorj SC REMAT GORJ SA 1.920 117.390 0.000 106.300 0.000 13.010
SC VIOPALL TURISM
Gorj 1.720 41.525 43.245 0.000 0.000 0.000
SRL
Gorj SC COLETI PLAST SRL 0.000 0.200 0.200 0.000 0.000 0.000
SC FISEES SA
Gorj Sucursala Oltenia, 0.000 0.336 0.336 0.000 0.000 0.000
Agenţia Tg. Jiu
SC FIRST RECYCLER
Gorj 0.000 0.021 0.000 0.000 0.000 0.021
SRL
Total Gorj 4.968 174.258 58.728 106.300 0.000 14.198
Olt SC REMAT OLT SA 11.000 205.000 0.000 214.000 0.000 2.000
Olt SC OLTMETAL SA 1.000 0.000 1.000 0.000 0.000 0.000
SC REMAT SCHOLZ;
Olt 0.000 13.140 11.076 0.000 0.000 2.064
filiala Oltenia
Total Olt 12.000 218.140 12.076 214.000 0.000 4.064
S.C.REMAT SCHOLZ
Mehedinţi FILIALA OLTENIA 9.516 485.729 0.000 468.429 0.000 26.816
S.R.L.
S.C. NEW COMPANY
Mehedinţi 8.950 378.820 10.560 349.036 0.000 28.174
RECYCLING S.R.L.
Mehedinţi S.C. LUPARA S.R.L. 0.000 0.280 0.280 0.000 0.000 0.000
S.C. MONDOTRANS
Mehedinţi 0.430 0.000 0.000 0.000 0.000 0.430
S.R.L.
PERSOANA FIZICA
Mehedinţi AUTORIZATA VASILIU 0.000 0.014 0.000 0.000 0.000 0.014
P. EUGENIA

141
 S.C. COMPANY FERDY
Mehedinţi 0.000 0.809 0.809 0.000 0.000 0.000
S.R.L.
Mehedinţi URSONIU ION I.I. 0.000 2.040 0.000 0.000 0.000 2.040
S.C. FRANCK ACTIV
Mehedinţi 0.000 1.100 0.830 0.000 0.000 0.270
S.R.L.
Mehedinţi S.C. RAF METAL S.R.L. 0.000 34.500 34.500 0.000 0.000 0.000
Total Mehedinţi 18.896 903.292 46.979 817.465 0.000 57.744
Total Regiune 73.739 6752.337 309.516 6378.999 0.000 138.921

Nămoluri
Legislaţia în domeniul gestiunii deşeurilor prevede reducerea cantităţilor de deşeuri
biodegradabile eliminate prin depozitare. Astfel, nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de
epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri periculoase. Aceste nămoluri rezultate de la
epurarea apelor uzate vor fi folosite în agricultură (având în vedere compoziţia sa preponderent
organică), dacă nu pun în pericol calitatea solurilor şi a produselor agricole rezultate.
Principalele modalităţi de valorificare a nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare sunt
reprezentate de valorificarea în agricultură şi valorificarea energetică. Pentru a se putea utiliza
drept fertilizant în agricultură, nămolul generat din treapta biologică a staţiilor de epurare trebuie
să îndeplinească condiţiile prevăzute în Ordinul comun al MMGA şi al MAPDR nr. 344/708/2004
şi să obţină permisul de utilizare în agricultură.
În aplicarea Directivei 86/278/EC, privind protecţia mediului şi în particular, a solului,
atunci când nămolul provenit de la staţiile de epurare este folosit în agricultură, anual se
realizează baza de date privind cantitatea şi calitatea nămolurilor provenite de la staţiile de
epurare orăşenesti şi a celor provenite din epurarea/preepurarea apelor reziduale din industrie.
Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
Conform datelor existente, la nivelul regiunii există mai multe staţii de epurare uzate
orăşeneşti şi industriale.
Nămolul rezultat în urma epurării apelor uzate este stocat iar după deshidratare este
transportat, în cele mai multe cazuri, la depozitele de deşeuri municipale existente.
În prezent se caută soluţii de tratare care includ co-incinerarea în instalaţiile de obţinere a
cimentului, sau posibil în instalaţii mari de ardere. În prezent, la nivelul Regiunii nu există
instalaţii de tratare/valorificare (compostare, fermentare anaerobă, co-incinerare) a nămolurilor
rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti, acestea fiind eliminate prin depozitare.
În judeţul Dolj există o staţie de epurare a apelor uzate la Calafat, instalaţie ce produce
aproximativ 15.000 t/an de nămol, care este stocată temporar.
Pentru Municipiul Craiova, Compania de Apă Oltenia SA, a pus în funcţiune, la 1 iulie
2011, o Staţie de epurare cu treaptă terţiară, finanţată prin fonduri ISPA. Instalaţia este
amplasată în localitatea Făcăi, care are ca scop epurarea apelor pluviale şi a apei uzate
provenite de la consumatorii casnici şi industriali.
Staţia de epurare are capacitatea proiectată de preluare a apelor uzate de 10 m3/s.
La nivelul judeţului Vâlcea există un număr de 10 de staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti
şi 6 staţii de epurare a apelor uzate industriale, din a căror activitate rezultă nămoluri.
Cantitatea de nămoluri uscate rezultată în anul 2010 în staţiile de epurare orăşeneşti de pe
teritoriul judeţului Vâlcea este de 3522,862 t, o parte fiind stocată pe paturile de uscare din
staţiile de epurare, iar o alta în depozite de deşeuri, după caz. Problema cu care ne confruntăm,
ca şi in anii precedenti, rămâne lipsa analizelor pentru nămolurile rezultate în staţiile de epurare.
Doar SC ACVARIM SA deţine analize pentru nămolul rezultat, restul operatorilor staţiilor de
epurare s-au confruntat cu probleme financiare, neputând efectua aceste analize.
În Judeţul Mehedinţi există :
- trei staţii de epurare a apelor uzate menajere: în Municipiul Orşova cu operator S.C.
FLORICOLA S.A., în oraşul Baia de Aramă cu operator Primăria Baia de Aramă, în oraşul Vînju
Mare cu operator Primăria Vînju Mare.
- Staţie de preepurare a apelor uzate menajere – în oraşul Strehaia cu operator S. C. FLAPS
S.A.

142
 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
Deoarece multe întreprinderi îşi deversează apele uzate industriale în sistemele de
canalizare orăşeneşti, nămolul rezultat în urma epurării acestor ape nu îndeplineşte condiţiile
necesare pentru utilizare în agricultură, de aceea trebuie avut în vedere asigurarea funcţionării
corespunzătoare a instalaţiilor de preepurare a apelor uzate industriale înainte de deversarea
acestora în sistemele de canalizare orăşeneşti.
Staţiile de epurare se află într-un grad avansat de uzură fizică şi morală având
capacitatea de epurare insuficientă pentru debitele de apă uzată. Cele mai multe staţii de
epurare nu realizează parametrii calitativi reglementaţi deversând în cursurile de apă receptoare
debite de apă insuficient epurate. O problemă majoră o constituie evacuările directe de ape
neepurate datorită lipsei staţiilor de epurare. Cauzele funcţionării necorespunzătoare ale
instalaţiilor de epurare constau în subdimensionarea acestora, uzura fizică a instalaţiilor şi a
neglijenţei în exploatare.
Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
Principalele obiective al H.G. nr. 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi
electronice (DEEE) sunt:
• prevenirea producerii deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, denumite în
continuare DEEE, precum şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a acestora,
astfel încât să se reducă volumul de deşeuri eliminate;
• îmbunătăţirea performanţelor privind protecţia mediului şi sănătatea populaţiei ale
tuturor celor implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice, ca de exemplu:
producători, importatori, distribuitori, consumatori şi, în mod deosebit, ale acelor operatori
economici care sunt direct implicaţi în colectarea, tratarea, reciclarea, valorificarea şi eliminarea
nepoluantă a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.
În ceea ce priveşte colectarea selectivă unităţile administrativ-teritoriale au următoarele
obligaţii:
a) să organizeze, să gestioneze şi să coordoezea colectarea separată a deşeurilor de
echipamente electrice şi electronice de la gospodăriile particulare, inclusiv a celor care nu
conţin componentele esenţiale sau a celor care conţin alte deşeuri decât DEEE, şi transportul
acestora la punctele de colectare prin intermediul serviciului public de salubrizare;
b) să predea DEEE colectate către producătorii sau organizaţiile colective ale acestora în
vederea realizării tratării/reciclării DEEE colectate;
c) să asigure existenţa şi funcţionarea cel puţin a unui punct de colectare selectivă a
DEEE provenite de la gospodăriile particulare la 50.000 de locuitori, dar nu mai puţin de un
punct de colectare în fiecare localitate;
Operatorii economici care tratează, reciclează sau valorifică DEEE, raportează la A.P.M.,
anual, până la data de 30 aprilie, informaţii privind cantităţile de DEEE preluate, din care:
• cantitatea de deseuri valorificabile rezultate din procesare (pe categorii de materiale şi
substanţe);
• cantitatea de deşeuri nevalorificabile destinate eliminării;
• cantitatea de deşeuri tratate în ţară;
• cantitatea de deşeuri exportate pentru a fi tratate în alte state.
Tabel 6.6.4.6. Cantităţi de DEEE colectate
prin operatori autorizaţi, Regiunea Oltenia
Greutate Greutate Greutate
stoc la Greutate stoc la trimisa la
judet inceputul colectata sfarsitul tratare in
anului (tone) anului Romania
(tone) (tone) (tone)
Dolj 25.851 43.856 48.424 21.283
Gorj 6.038 19.746 5.259 4.221
Mehedinţi 1.464 70.086 7.217 70.067
Olt 2.838 31.525 6.733 27.63
Vâlcea 22.58 19.875 25.775 16.68
Regiune 58.771 185.088 93.408 139.881
Sursa: Baza de date DEEE

143
 Tabel 6.6.4.6. Deşeuri tratate prin operatori autorizaţi
Cantitate Cantitate Cantitate Stoc la Stoc la
Nume Cantitate Cantitate Cantitate Tratate
preluată totala materiale inceputul sfarsitul
operator plastic metale altele in ţară
(intrata) valorificabilă nevalorificabile anului anului
economic (tone) (tone) (tone) (tone)
(tone) (tone) (tone) (tone) (tone)

SC NEW
COMPANY
35.278 136.69 1.62 38.64 94.566 1.864 136.69 110.995 9.583
RECYCLING
SRL
Sursa: Baza de date DEEE

La nivelul Regiunii există 63 de operatori economici autorizaţi să colecteze DEEE, dintre

care 5 sunt autorizaţi să trateze DEEE.
Asociaţiile Recolamp şi Ecotic au produs Colţ Verde de Acasă, un prieten care te ajută
să gestionezi corect aceste deşeuri. Odată umplut, deşeurile se pot depozita în Colţurile
Verzi aflate în incinta marilor retaileri, în unităţile UniCredit Ţiriac Bank sau în compania ta.
La nivelul regiunii, în marile companii şi în unele instituţii publice există astfel de locaţii
unde populaţia are acces pentru a depune aceste tipuri de deşeuri: aparate electrice şi
electronice, becuri şi tuburi fluorescente, baterii. De asemenea există hypermarketuri care au
organizat sistemul de colectare DEEE.
Vehicule scoase din uz
Obiectivul principal al legislaţiei privind vehiculele scoase din uz este de a stabili dispoziţii
care urmăresc în primul rând prevenirea formării de deşeuri de la vehiculele scoase din uz şi, în
plus, refolosirea, reciclarea şi alte forme de recuperare a vehiculelor scoase din uz şi a
componentelor acestora pentru a reduce eliminarea de deşeuri, precum şi îmbunătăţirea din
punct de vedere ecologic a activităţii tuturor operatorilor economici implicaţi în ciclul de viaţă al
vehiculelor, în special a operatorilor direct implicaţi în tratarea vehiculelor scoase din uz.
Unităţile de colectare nu au dreptul să trateze VSU, în mod special în ceea ce priveşte
evacuarea fluidelor şi dezmembrarea acestora. Acestea trebuie să încheie contracte cu unităţile
de tratare în ceea ce priveşte perioadele de preluare a vehiculelor, în scopul evitării prejudiciilor
produse mediului de stocarea prelungită a acestora şi al evitării blocării activităţii de colectare.
La sfârşitul anului 2011 în Regiune, îsi desfăşurau activitatea un număr de 47 operatori
economici autorizaţi pentru activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz.
Conform Bazei de date VSU, în anul 2010 la nivelul regiunii au fost colectate 23111
vehicule scoase din uz, din care 15396 au fost tratate. Cea mai mare parte din această cantitate
a fost recuperată şi valorificată prin diferite modalităţi.
Tabel 6. 6.4.7. Deşeuri rezultate din dezmembrări, Regiunea Oltenia
cantitate
cantitate
materiale recuperate/ modalităţi cantitate cantitate valorificată
eliminată stoc (t)
de valorificare reutilizată (t) reciclată (t) energetică
(t)
(t)
Baterii 1,40 107,12 0 0 18,314
Lichide excluzând combustibilul
0 23,49 2,13 2,812 17,12
(tone)
Componente metalice (tone) 650 5482,931 0 0 1,076
Componente de plastic 0 103,11 0 0 53,096
Anvelope 84,5 84,51 10,138 0 128,842
Sticlă 62,84 17,3 0 0 43,97
Alte materiale provenite din
0 74,683 0 636,27 0
dezmembrări
TOTAL 798,74 5893,14 12,27 639,08 262,42

144
 Figura: 6.6.4.3.

M ate riale re zultate din de poluare a V SU

3% 11%
0% 8%

78%

reutilizat reciclat valorificată energetic eliminat stoc

Din cantitatea dezmembrată 77,48% a fost valorificată prin reciclare iar 3% se află în
stoc. Cea mai mică cantitate şi anume 0,16% a fost valorificată energetic.
Tabel 6.6.4.8. Deşeuri rezultate de la shredder
Materiale
Greutate Materiale neferoase Fractie
Numar
Punct lucru la intrare feroase (Al, Cu, usoara
VSU
(kg) (otel) (kg) Zn, Pb) (kg)
(kg)
SC REMAT SCHOLZ FILIALA OLTENIA SRL 1518 946.311 652.621 18.92 274.77

VSU-urile reprezintă doar vehicule dezmembrate care au fost golite de orice lichide şi
alte componente periculoase. Numărul pare a fi subestimat, probabil pentru că multe vehicule
sunt raportate ca fier vechi sau metale mărunţite.
Fier vechi, plastic şi sticlă - aceste materiale sunt colectate şi trimise spre valorificare la
fabrici din industria siderurgică sau fabrici de materiale plastice.
Se impune dezvoltarea de sisteme de reciclare/valorificare a deşeurilor provenite de la
vehicule, componentele fiind necesare reparării altor vehicule în cazul în care acestea sunt
tehnic fezabile precum şi integrarea unei cantităţi ridicate de materiale reciclate care provin din
deşeurile vehiculelor scoase din uz, în noile vehicule şi alte produse, pentru dezvoltarea pieţelor
de materiale provenite din deşeuri.
Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari
În vederea evitării efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului,
bifenilii policloruraţi şi compuşii similari sunt supuşi unui regim specific de gestiune şi control,
stabilit prin legislaţia în vigoare.
Inventarul echipamentelor cu PCB/PCT aflate în funcţiune sau scoase din uz la operatorii
economici se actualizează periodic, pe măsura eliminării unor echipamente scoase din
funcţiune şi a identificării de noi echipamente.
Agenţii economici care deţin echipamente cu conţinut de PCB în cantităţi mai mari de 50
ppm, şi-au întocmit planuri de eliminare a acestora.
Situaţia la nivelul anului 2011 este următoarea:

145
 Tabelul 6.6.4.9. Inventarul şi programul eliminării echipamentelor cu PCB, regiunea Oltenia
Transf./ Stoc-
Stoc- Transf./ Planificat
condensatoare Transf. / Nr. total Nr. transf. / 31.12.2011
30.06.2011 condensatoare Planificat pentru
Cantitate in funct. care condensatoare transf./ Cantitate condensatoare transf. / Cantitate
transf. nou Cantitate pentru eliminare
Judeţ ulei au fost scoase fară PCB sem condensatoare ulei eliminate sem condens ulei
scoase inventariate- ulei (litri) eliminare sf.
(litri) din uz in sem II II 2011 sem II 2011 (litri) II 2011 scoase (litri)
din uz* sem II 2011 2012 existentei
2011 (buc) (buc) (buc) din uz
(buc) (buc) utile
(buc) (buc)

SITUATIA TRANSFORMATORILOR SCOŞI DIN UZ(care nu mai pot fi folositi), care contin PCB SI NU POT FI TRANSPORTAŢI (datorita gabaritului)
Dolj 0 0 0 2 0 2 2000 2 2000 0 0 0 0
SITUATIA TRANSFORMATORILOR IN FUNCŢIUNEcare contin PCB SI NU POT FI TRANSPORTAŢI (datorita gabaritului)
Dolj 7 7250 0 2 0 5 5250 0 0 5 5250
SITUATIA TRANSFORMATORILOR IN FUNCTIUNEcare contin PCB SI POT FI TRANSPORTATI
Gorj 76 25771 1 0 3 76 0 0 0 76 25618 1 75
Olt 31 25918 0 0 0 31 25918 0 0 31 25918 3 28
SITUAŢIA CONDENSATORILOR SCOŞI DIN UZ (care nu mai pot fi folosiţi)
Dolj 5149 66793 0 23 0 5172 66991.25 794.00 10255.75 4378 56735.50 0 0
Olt 0 0 0 300 0 300 1800 300 1800 0 0 0 0
SITUAŢIA CONDENSATORILOR ÎN FUNCŢIUNE
Dolj 566 6411.5 0 23 0 543 6217.75 0 0 543 6213.25 14 529
Olt 6959 38643 0 300 0 6659 36843 0 0 6659 36843 276 6383
Mehedinti 77 231 0 0 0 77 0 0 0 77 231 77 0
Gorj 162 3240 0 0 0 162 3240 0 0 162 3240 0 162

146
 Tabel 6.6.4.10: Situatia cantitatilor de ulei extrase din echipamentele cu continut de PCB/PCT
Planificat pentru eliminare 2011 Stoc
Judeţ Eliminat- 2011
(litri) 31.12.2011
Gorj 1648.8 1648.8 0
Olt 3490 3490 0

Total Regiune 5138.8 5138.8 0

Echipamentele au fost eliminate prin agenţi economici specializaţi: SC SETCAR Brăila,

SC PRO AIR CLEAN SA Timişoara, SC GUARDIAN SRL Craiova.

6.6.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor

La nivelul Regiunii Oltenia sunt arondaţi la sistemul de colectare selectivă 343526
locuitori din 12 localităţi. Cantităţile colectate sunt valorificate prin operatori autorizaţi. Deşeurile
sunt colectate în containere speciale pe fiecare tip de deşeu şi predate operatorilor autorizaţi
pentru valorificare şi reciclare.
Tabelul 6.6.5.1. Deşeuri de ambalaje colectate prin proiectele de colectare selectivă
implementate la nivelul Regiunii
Cantit
nr. localităţi

Cantitatea cantitate Cantitat atea

cantitate cantitate Cantitatea cantitate Cantitatea Cantitat
nr. de de hârtie / hârtie / ea de de
Judeţ

PET PET de plastic plastic de sticlă e sticlă

loc. carton carton metal metal
colectat reciclată colectată reciclată colectată reciclată
arond colectată reciclată colectat recicl
ă (kg) (kg) (kg) (kg) (kg) (kg)
(kg) (kg) ă (kg) ată
(kg)
Olt 4 110755 26609 7180 0 0 225205 65082 0 0 0 0
Dolj 1 80000 30320 17860 0 0 54843 54843 0 0 0 0
Mehedinţi 1 6978 176563 37300 21020 9700 49927 29490 0 0 0 0
Vâlcea 4 80571 42800 42800 7720 7720 62400 62400 15600 8000 13680 13680
Gorj 2 65222 46159 46159 9840 9840 133696 133696 8220 7520 190 190
Regiune 12 343526 322451 151299 38580 27260 526071 345511 23820 15520 13870 13870

Colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje este şi obligativitatea instituţiilor publice

conform Legii 132/2010 privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice. Conform
acesteia, instituţiilor publice au obligaţia implementării colectării selective a deşeurilor
amplasând în spaţii special amenajate recipienţi pentru colectarea selectivă a deşeurilor.
Fiecare instituţie este obligată să implementeze un sistem de informare şi instruire.
HG 621/2005 cu completările şi modificările ulterioare, are ca scop reglementarea
gestionarării ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje în vederea prevenirii sau reducerii
impactului asupra mediului şi se aplică cu respectarea prevederilor specifice de calitate
existente pentru ambalaje privind siguranţa, protecţia sănătăţii şi igiena produselor ambalate, a
cerinţelor de transport şi a normelor privind gestionarea deşeurilor periculoase.
În baza Ordinului Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 794/2012 cu privire la
procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, au fost
raportate datele privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje gestionate în anul 2011.
Conform raportului naţional cantitatea de ambalaje introduse pe piaţa naţională în anul
2010 a fost de 974925 tone. În anul 2010 a fost valorificată o cantitate de 471027 tone de
deşeuri de ambalaje, din care 422776 tone au fost reciclate. Astfel, procentul total de
valorificare a fost de 48,31%, iar procentul de reciclare 43,36%

147
 Figura 6.6.5.1. Com poziţia am balaje lor introdus e pe piaţă
în 2010

0% 16%
22%

6%

29%

27%

sticlă plastic hârtie şi carton metal - total lemn altele

Tabel 6.6.5.2. Structura deşeurilor de ambalaje valorificate şi reciclate pe tip de material -

2010
cantitatea totală cantitate
cantitatea
tip de ambalaje de
% de deşeuri %
material introdusă pe deşeuri
valorificată
piaţă în 2010 reciclată
sticlă 160334 91031 56.78 91031 56.78
plastic 281145 79391 28.24 86945 30.93
hârtie şi
265982 177636 66.78 194751 73.22
carton
metal -
55214 36267 65.7 36267 65.7
total
lemn 211875 38451 18.15 62033 29.28
altele 390 0 0 0 0
total
974925 422776 43.36 471027 48.31
general

Figura 6.6.5.2. Cantitate a de de ş e uri introdus ă pe

piaţă/valorificată/re ciclată

471027

422776

974925

cantitatea de deşeuri valorif icată

cantitate de deşeuri reciclată
cantitatea totală de ambalaje introdusă pe piaţă în 2010

148
 Tabelul 6.6.5.3. Cantitatea de deşeuri de ambalaje gestionată în anul 2011 de către
Consiliile Locale, Regiunea Oltenia
antitatea de deşeuri de cantitatea de deşeuri de ambalaje cantitatea de deşeuri
ambalaje preluată valorificată de ambalaje eliminată
din care prin:
Material din care
alte forme
Total toxice sau Total valorificată depozitare
reciclată de incinerare
periculoase energetic controlată
valorificare
Sticla 8852.8 0 35.03 35.03 0 0 0 8817.77
Plastic 88789.1 0 525.91 525.81 0 0.1 0 88263.19
Hartie si
12789.64 0 1158.38 1158.14 0 0.24 0 11631.26
Carton
Metal -
2112.67 0 0 0 0 0 0 2112.67
Aluminiu
Metal -
1567.74 0 6.34 6.19 0.15 0 0 1561.4
Otel
Metal -
3680.41 0 6.34 6.19 0.15 0 0 3674.07
Total
Lemn 5810.04 0 0 0 0 0 0 5810.04
Altele 1936.38 0 7 7 0 0 0 1929.38
TOTAL
121858.37 0 1732.66 1732.17 0.15 0.34 0 120125.71
GENERAL

La sfârşitul anului 2011 în Regiunea Oltenia îşi desfăşurau activitatea 89 de operatori

economici autorizaţi pentru colectarea deşeurilor de ambalaje dintre care 21 operatori
economici sunt autorizaţi pentru reciclarea deşeurilor de ambalaje.
Tabelul 6.6.5.4. Operatori economici reciclatori deşeuri de ambalaje, Regiunea
Oltenia
Categorii de deseuri de ambalaje reciclate
Plastic (HDPE,
judeţ Agent economic Hartie/
PET PVC, LDPE, PP,
Carton
PS)
Vâlcea SC CIMPRA SRL X

Vâlcea SC BIAPLAST SRL X X

Vâlcea SC VILPLAST SRL X

Vâlcea SC VFM SRL X X

Vâlcea SC PLASTIC RECICLARE SRL X X

Gorj SC CRILELMAR SRL X
Mehedinti SC ROBSYLV COM SRL X X

Mehedinti SC DAL SRL X X

Olt SC BABY MAGIC SRL X

Olt SC ESOX PRODIMPEX X X
Olt SC POP PRODPLAST SRL X
Olt SC ROBDIX COM SRL X X
Olt SC ECO ROMCARDO x x x
Olt SC TOP PLAST SRL x x
Dolj SC MOVIPLAST SRL X
Dolj SC PLASTIC SERVICE IPEX SRL X X
Dolj SC ANCY PRODUCTION SRL X X
Dolj SC CIB PET SRL X X
Dolj SC IULMARPLAST SRL X X
Dolj SC NESTERIDE COM SRL X
Dolj SC PETKING SRL X

149
 6.7. Planificare (Răspuns)

6.7.1. Directiva cadru privind deşeurile

Directiva Cadru 2008/98/CE privind deşeurile – ţinte şi obiective

Directiva Cadru privind deşeurile (75/442/CEE) a fost iniţial adoptată în 1975 pentru a
furniza cadrul pentru o gestionare eficientă a deşeurilor în UE.
În 1991, luând în considerare experienţa Statelor Membre în implementarea directivei
pâna la acea dată, Directiva Cadru privind deşeurile a fost amendată prin Directiva
91/156/CEE. Una din principalele modificări aduse a fost extinderea obiectivelor şi controalelor
pentru valorificarea deşeurilor, incluzând reciclarea, reutilizarea/refolosirea şi utilizarea
deşeurilor ca sursă de energie prin recuperarea acesteia. De asemenea, a fost introdusă o
definiţie a deşeurilor unică la nivel european. Listele operaţiunilor de valorificare şi eliminare
au fost revizuite prin Decizia 96/350/CE.
Directiva conţinea prevederi cu scopul de a direcţiona politica de gestionare a deşeurilor,
care include măsuri referitoare la prevenirea/reducerea deşeurilor şi ierarhia deşeurilor,
principiile auto-suficienţei şi al proximităţii, planificarea gestionării deşeurilor, autorizarea şi
înregistrarea agenţilor economici care efectuează operaţii de eliminare şi valorificare a
deşeurilor, a colectorilor şi transportatorilor de deşeuri, a comercianţilor şi intermediarilor,
inspecţiile periodice ale acestora, principiul “poluatorul plăteşte”. Statele Membre erau obligate
să transpună şi să implementeze Directiva până în 1993.
Datorită complexităţii la care se ajunsese în ultimii ani, Comisia Europeană a luat
hotărârea de a „codifica” Directiva Cadru privind deşeurile. Codificarea este procesul prin care
texte legale revizuite de mai multe ori sunt transpuse într-unul singur, înlocuind toate versiunile
precedente. Astfel, a apărut Directiva 2006/12/CE privind deşeurile.
În noiembrie 2008 a fost aprobată de către Comisia Europeană şi Parlamentul European
Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive (Directiva
2006/12/CE împreună cu Directivele 75/439/EEC referitoare la eliminarea uleiurilor uzate şi
91/689/EEC referitoare la deşeuri periculoase). Directiva 2008/98/CE a intrat în vigoare la
12.12.2010.

Priorităţile Directivei 2008/98/CE

Principalul obiectiv al Directivei Cadru 2008/98/CE privind deşeurile este reducerea la
minimum a efectelor negative ale generării şi gestionării deşeurilor asupra sănătăţii populaţiei
şi a mediului.
Politica privind deşeurile ar trebui să urmărească reducerea consumului de resurse şi să
favorizeze aplicarea practică a ierarhiei deşeurilor.
Dintre modificările importante aduse de această Directivă menţionăm:
- adăugarea unui mecanism ce permite clarificarea cazurilor în care rezultatele
secundare ale unui proces de producţie sunt subproduse (nu deşeuri) precum şi a
momentului în care un deşeu încetează să mai fie deşeu (“end of waste”);
- clarificarea definiţiilor anumitor operaţiuni de gestionare a deşeurilor;
- introducerea responsabilităţii extinse a producătorului ca mijloc de sprijinire a proiectării
şi producerii de bunuri care facilitează utilizarea eficientă a resurselor pe toată durata
de viaţă a produsului, inclusiv propria reparare, reutilizare, dezasamblare şi reciclare;
- includerea prevederilor referitoare la deşeurile periculoase;
- clarificarea prevederilor referitoare la Planurile de Gestionare a Deşeurilor şi
specificarea necesităţii luării în considerare a întregului ciclu de viaţă al deşeurilor în
momentul elaborării lor;
- solicitarea ca Statele Membre să elaboreze Programe de Prevenire a generării
deşeurilor până la 12 decembrie 2013.
Directiva Cadru 2008/98/CE privind deşeurile conţine, printre altele, prevederi în
domeniul prevenirii (adoptarea de indicatori pentru monitorizarea prevenirii, adoptarea unei
150
 politici de ecodesign, stabilirea de obiective de prevenire prin aplicarea celor mai bune practici,
etc.) şi în domeniul reciclării. Statele Membre vor organiza sisteme de colectare separată cel
putin pentru hârtie, metal, plastic, sticlă până în 2015. Se impun ţinte de pregatire pentru
reutilizare si reciclare a deşeurilor de minimum 50% din masa totala pentru deşeurile
menajere şi asimilabile până în 2020, şi pregătirea pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni
de valorificare materiala, inclusiv operatii de umplere care utilizează deşeuri pentru min 70%
din masa deşeurilor provenite din activităţile de construire şi desfiinţare.
Această orientare a UE demonstrează hotărârea în favorizarea opţiunilor aflate pe treptele
superioare ale ierarhiei deşeurilor şi, în cazul României, impune adoptarea de măsuri energice
în acest sens, în condiţiile în care opţiunea folosită aproape exclusiv în ţara noastră este
depozitarea deşeurilor.
Mai mult decât atât, această Directivă promovează:
- utilizarea sustenabilă a resurselor naturale şi aplicarea practică a ierarhiei deşeurilor
- minimizarea impactului negativ asupra sănătăţii populaţiei şi mediului datorat generării
deşeurilor;
- considerarea întregului ciclu de viaţă al produselor;
- măsuri care să urmărească decuplarea (ruperea) legăturii dintre creşterea economică
şi generarea deşeurilor;
- introducerea de măsuri pentru a eficientiza sistemul de sancţiuni, proporţionale şi cu
efect de descurajare a acelora care încalcă dispoziţiile directivei;
- indroducerea de măsuri care să asigure sortarea la sursă, colectarea şi reciclarea
fluxurilor de deşeuri prioritare.

Tendinţe privind generarea deşeurilor

Deşeurile de orice fel, rezultate din multiplele activităţi umane, constituie o problemă de o
deosebită actualitate datorată, atât creşterii continue a cantităţilor şi a tipurilor acestora (care
prin degradare şi infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediul înconjurător şi
sănătatea populaţiei), cât şi însemnatelor cantităţi de materii prime, materiale refolosibile şi
energie care pot fi recuperate şi introduse în circuitul economic.
Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale
practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturor
segmentelor societăţii: persoane individuale în calitate de consumatori, întreprinderi, instituţii
social-economice, precum şi autorităţi publice.
Generarea deşeurilor este indicatorul care ilustrează cel mai bine măsura interacţiunii
dintre activităţile umane şi mediu. Generarea deşeurilor urmează, de obicei, tendinţele de
consum şi de producţie. De exemplu, generarea deşeurilor menajere (cantitate/locuitor) creşte
odată cu creşterea nivelului de trai. Cresterea producţiei economice, dar şi gestionarea
ineficientă a resurselor, conduc la generarea de cantităţi mari de deseuri.

Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

Prognoza de bază ia în considerare factorii de influenţă şi anume: evoluţia populaţiei;
evoluţia economiei; racordarea la sistemele centrale de canalizare/epurare; prognoza
activităţilor de construcţii; schimbări în comportamentul consumatorilor, educaţia privind mediul
înconjurător, nivelul de trai.
Cu toate că, pe termen scurt şi mediu, principala opţiune de gestionare a deşeurilor va fi
în continuare depozitarea, obiectivul este de a promova opţiuni superioare de gestionare şi de a
asigura alinierea la practicile europene, de evitare, pe cât posibil, a soluţiilor de eliminare finală
(depozitare, incinerare).
Deşeurile municipale reprezintă o problemă rezolvabilă tehnic numai după ce societatea
îşi va asuma rolul important în separarea, reutilizarea, reciclarea şi compostarea acestora, iar
industria va acorda atenţia corespunzătoare proiectării, astfel încât produsele să poată fi
reutilizate sau reciclate.
Pentru cantitatea de nămoluri generate de staţiile de epurare orăsenesti, s-a luat în
considerare populaţia racordată la sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, şi s-a
151
prognozat o crestere medie de 25% pe an a populaţiei racordate, în acest fel crescând
proporţional şi cantitatea de nămol generată.
Pentru cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări s-a prognozat, de asemenea, o
creştere medie de 0,8% pe an în ceea ce priveste generarea.
Populaţia regiunii este in uşor declin şi se va urbaniza mai mult. Acest curent urmeză să
se continue pe durata perioadei planificate. Totuşi, schimbarea este neînsemnată în raport cu
impactul net aşteptat pentru generarea deşeurilor.
Tabel 6.7.1. Previziune asupra populaţiei din Regiunea 4 - Institutul Naţional Român de
Statistică
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total Pop mii 2248 2234 2220 2207 2193 2318
% Urbană 47.57 47.63 47.70 47.77 47.83 47.24
% Rurală 52.43 52.37 52.30 52.23 52.17 52.76
Pop Urbană mii 1069 1064 1059 1054 1049 1095
Pop Rurală mii 1179 1170 1161 1153 1144 1223

Din alte tendinţe, se poate aştepta că generarea de deşeuri menajere conduce la creşterea
generării de deşeuri pe locuitor. Mai departe, impacturile noilor reglementări pentru ambalaje
(cum ar fi un sistem de depozitare pentru sticle, recipiente) şi introducerea colectării separate
poate scădea generarea de Deşeuri Solide Municipale amestecate, astfel încât cantitatăţile de
materiale de ambalaj colectate separat să crească.
Cantitatea de deşeuri municipale generate va creste din cauza creşterii consumului de
bunuri la populaţie, aceasta fiind estimată la 0,8% pe an/locuitor.
Tabel 6.7.2. Prognoza privind generarea Deşeurile Solide Municipale
Indice de
Indice 2008 2009 2010 2011 2012 2013
creştere anual

0.80% indice Urban 0.94 0.94 0.95 0.96 0.97 0.97

0.80% indice Rural 0.42 0.42 0.42 0.43 0.43 0.43

Tabel 6.7.3. Estimarea generării de Deşeuri Solide Municipale (mii tone/ an)
Indice de
Nr crt Flux deşeuri creştere 2008 2010 2011 2013
anual
Deşeuri urban 0.80% 367 370 371 373
1
menajere mixte rural 0.80% 180 181 181 181
Deşeuri similare din comerş,
2 0.80% 232 236 238 241
industrie şi instituţii*

Deşeuri verzi din parcuri şi

4 0.80% 18 18 18 18
grădini
5 Deşeuri din pieţe 0.80% 17 17 17 17
6 Deşeuri din străzi 0.80% 35 36 36 37
TOTAL 0.45% 850 857 861 868
Estimarea generării deşeurilor provenite din ambalaje
Cantităţile de deşeuri provenite din materiale de ambalaje din Deşeurile Solide
Municipale sunt calculate urmărind Directive 94/62/EC, Planul de Implementare a Deşeurilor din
Ambalaje şi a Ambalajelor, conform procedurii 2004/12/EC. În conformitate cu această
procedură, calculele generării de deşeuri provenite din ambalaje sunt bazate pe supravegherea
producerii în consumul menajer de material din ambalaj în 2002. În urma monitorizării, s-a
concluzionat că 1150 mii de tone de deşeuri de ambalje au fost generate în 2002. Repartizarea
consumului de materiale din ambalaje pentru fiecare regiune a fost mai târziu determinat ca o
rată a regiunii în raport cu consumul naţional de alimente şi băuturi, nu alimente şi servicii.
Tabele relevante utilizate în repartizarea deşeurilor de ambalaje şi estimarea creşterii
sunt prezentate mai jos.
152
 Tabel 6.7.4. Indexul per Regiune al Repartizării Deşeurilor din Ambalaje
2002
Cheltuielile Cheltuielile de consum pe Indexul
Locuitori Deseuri Indexul de
de consum alimente, cheltuielile pe bunuri repartizat
(2004) din ambalaje
Lei/an.*loc nealimentare şi servicii Regiunii
ambalaje
Lei/an.*loc. % Lei/loc.*an Lei/an t/an kg/an*loc.
2.317.700 2558275 47,9 1.225.414 2,8E+12 0,0816 93.774 40,46
21.667.882 3,48E+13 1,0000 1.149.679 54,31
1.150 tone Generarea de deşeuri din ambalaje în Rmânia, în 2002

Referitor la ratele de creştere a deşeurilor din ambalaje estimate, liniile directoare ale ANPM
sunt:
- 10%/an între 2003 şi 2006,
- 7%/an între 2007 şi 2009, şi
- 5%/an între 2010 şi 2013.
Rezultatele estimate ale generării de deşeuri materiale din ambalaje pe regiune sunt prezentate
în tabelul de mai jos.
Tabel 6.7.5. Estimarea creşterii generării de deşeuri provenite din ambalaje, tone/regiune
10 % creştere pe an 7 % creştere pe an 5% creştere pe an
Regiunea 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
4 93.774 103.151 113.466 124.813 137.294 146.905 157.188 168.191 176601 185431 194702 204438
Romania 1.149.679 1.264.647 1.391.112 1.530.223 1.683.246 1.801.073 1.927.148 2.062.048 2.165.151 2.273.408 2.387.079 2.506.433

Pe baza tabelului de mai sus, deşeurile de ambalaje se aşteaptă practic să se dubleze

pe perioada planificată. Din liniile directoare ale ANPM, generarea de deşeuri din ambalaje
după sursele de producere este următoarea:
- 30% industrie, şi
- 70% casnic, comerţ şi instituţii.
Referitor la detalierea categoriilor de deşeuri din ambalaje, ANPM a stabilit în prezent
rate egale de creştere pentru hârtie şi carton, sticlă, plastic, metal şi ambalaj de lemn.
Compoziţia lor este presupusă pentru 2006 după cum urmează:
- 26,5% pentru hârtie şi carton,
- 30% pentru plastic,
- 20% pentru sticlă,
- 11,75% pentru metal şi
- 11,75% pentru lemn.
Tabel 6.7.6. Estimarea generării de Deşeuri provenite din Ambalaje, Regiunea 4 (mii de tone pe
an, kt/a)
Regiunea4 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total Regiune 158 169 178 187 196 206
Hârtie şi carton 42 45 47 49 52 55
Plastic 47 51 53 56 59 62
Sticlă 32 34 36 37 39 41
Metal 19 20 21 22 23 24
Lemn 19 20 21 22 23 24

Estimarea generării deşeurilor municipale biodegradabile

Deşeurile Biodegradabile Municipale din Deşeurile Solide Municipale provin din mai multe
surse. Aceste sunt:
- deşeuri biodegradabile menajere şi deşeuri similare,
- fracţiunile colectate separat de hârtie şi carton, lemn, textile, şi
- din alte surse de deşeuri: pieţe municipale, curăţenia străzilor şi altele generate
din parcuri publice şi grădini.

153
 Tabel 6.7.7. Conţinutul de deşeuri biodegradabile în fluxurile diferitelor deşeuri municipale
Nr.
Tipul de deşeu 2008 2010 2011 2013
crt
1.1 Deşeuri menajere
Urban 72 72 72 72
Deşeuri biodegradabile 58 58 58 58
Hârtie+carton+lemn 14 14 14 14
Rural 78 78 78 78
Deşeuri biodegradabile 66 66 66 66
Hârtie+carton+lemn 12 12 12 12
1.2 Deşeu similar (colectare selectivă sau mixtă)
45 45 45 45
1.3
1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 95 95 95 95
1.6 Deşeuri din pieţe 90 90 90 90
1.7 Deşeuri stardale 20 20 20 20

Tabel 6.7.8. Deşeuri Municipale Biodegradabile, prognoza de generare (kt/a)

Crt. Conţinut de deşeuri
Flux de deşeuri 2003 2006 2010 2013
No. biodegradabile
urban 58% 195 212 214 216
urban
14% 47 51 52 52
Deşeu
menajer rural 66% 126 119 119 119
rural
1 mixt 12% 23 22 22 22
Deşeu similar provenit din
2 industrie, comerţ, instituţii 45% 100 103 106 109
4 Deşeuri din grădini şi parcuri 95% 16 17 17 17
5 Deşeuri din pieţe 90% 14 15 15 16
6 Deşeuri stardale 20% 7 7 7 7
TOTAL 528 544 553 559

Alte procente de deşeuri biodegradabile sunt:

- 95% pentru deşeuri din parcuri şi grădini,
- 90% pentru deşeuri din pieţe,
- 20% pentru deşeuri stradale.
Prognoza generării deşeurilor de producţie
Deşi este dificil de realizat o prognoză a generării deşeurilor de producţie, deoarece
aceasta este direct influenţată de prognoza de dezvoltare industrială, este de aşteptat ca
indicele de generare a deşeurilor industriale să scadă, pe măsură ce vor fi implementate
tehnologii curate şi se vor aplica principiile prevenirii, reducerii şi controlului integrat al poluării.
Va fi necesară schimbarea abordării modului de gestionare a deşeurilor periculoase,
astfel:
• schimbarea materiei prime care generează deşeul periculos şi/sau schimbarea şi
modificarea tehnologiei - aplicare BAT;
• renunţarea la realizarea produsului care generează deşeurile;
• găsirea unor modalităţi de valorificare, şi înlocuirea depozitării permanente cu stocarea
temporară în vederea valorificării;
• promovarea dezvoltării instalaţiilor specifice de tratare, inclusiv tratarea fizico-chimică, şi
acolo unde deşeul devine nepericulos, depozitare pe depozite pentru deşeuri
nepericuloase;
• depozitarea deşeurilor periculoase care nu pot fi valorificate sau incinerate se va realiza în
depozite conforme cu cerinţele UE;
Investiţiile necesare pentru tratarea/eliminarea deşeurilor periculoase vor fi realizate de
către agenţii economici care generează deşeurile sau, în regim privat, de operatori economici
specializaţi care vor realiza aceste operaţii pentru terţi contra cost.

154
 Îmbunataţirea calitaţii managmentului deşeurilor
Prin implementarea prevederilor legale în activitatea curentă a agenţilor economici şi a
administraţiilor publice locale, se preconizează că impactul gestionării deşeurilor asupra
mediului şi sănătăţii umane se va reduce semnificativ.
Managementul deşeurilor se referă la toate activităţile care au ca scop minimizarea
impactului deşeurilor asupra sănătăţii publice şi mediului, definirea circuitului deşeurilor şi
asigurarea financiară a acestuia.
Principalele acţiuni privind îmbunătăţirea calităţii deşeurilor sunt:
- îmbunătăţirea sistemul naţional informaţional şi a bazei de date pentru gestionarea
deşeurilor, pentru toate tipurile de deşeuri;
- modificarea cerinţei de raportare a informaţiilor pentru autorizare astfel încât să includă
planurile de gestionare a deşeurilor;
- verificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare/depozitare a deşeurilor
municipale şi industriale;
- retehnologizarea instalaţiilor existente de tratare a deşeurilor din cadrul întreprinderilor
cât şi aplicarea de tehnologii moderne de neutralizare a deşeurilor;
- promovarea tratării/reciclării termice a deşeurilor în cuptoarele de ciment;
-realizarea depozitelor ecologice pentru deşeuri nepericuloase (pe care pot fi depozitate
atât deşeuri municipale, cât şi deşeuri de producţie nepericuloase);
- organizarea şi sustinerea de programe de educare şi conştientizare a populatiei.
Noile reglementări şi cerinţe cu privire la colectare, sortare, valorificare şi eliminare
pentru diferite categorii de deşeuri vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a
deşeurilor în fiecare gospodărie în parte. Implicarea populaţiei şi implicarea activa a prestatorilor
de servicii va conduce la ameliorarea standardelor serviciului de salubrizare prin creşterea
responsabilităţii angajaţilor, dar şi la echilibrarea costurilor cu tarifele încasate sau taxele
percepute. Pentru aceasta cetăţenii vor fi informaţi periodic asupra practicilor legate de
colectarea, tratarea si eliminarea deşeurilor.
Cetaţenii vor fi consultaţi înaintea amenajării oricărei instalaţii de gestionare a deşeurilor,
fiind de aşteptat ca în timp, gradul de implicare şi conştientizare să crească. În perioada imediat
următoare este foarte importantă conştientizarea cetăţenilor în ceea ce priveşte sistemul de
colectare selectivă a deşeurilor.

6.8. PERSPECTIVE
6.8.1.Strategia naţională privind deşeurile
Abordarea Uniunii Europene se bazează pe trei principii:
1. Prevenirea producerii deşeurilor - acesta este un factor cheie în orice strategie de
gestionare a deşeurilor. Dacă putem reduce cantitatea de deşeuri generate şi
periculozitatea lor, atunci eliminarea deşeurilor va fi mai uşoară. Prevenirea este strâns
legată de îmbunătăţirea metodelor de fabricaţie şi de influenţarea consumatorilor să
achiziţioneze produse ecologice şi care folosesc cantităţi mai mici de ambalaje.
2. Reciclare şi refolosire: dacă prevenirea nu este posibilă, vor fi valorificate cantităţi cât
mai mari de deşeuri, de preferat prin reciclare. Comisia Europeană a definit câteva
fluxuri specifice cărora li se acordă o atenţie prioritară: ambalaje, VSU, baterii, DEEE.
Directivele europene corespunzătoare au fost transpuse în legislaţiile naţionale, o parte
din Statele Membre înregistrând succese în implementarea lor (de exemplu peste 50%
reciclare deşeuri ambalaje).
3. Îmbunătăţirea eliminarii finale şi a monitorizării: Dacă deşeurile nu pot fi reciclate sau
refolosite, ele vor fi incinerate corespunzător, depozitarea lor rămânând ca ultimă
opţiune. Ambele metode pot afecta serios mediul înconjurător dacă nu sunt
monitorizate şi controlate. Directiva privind depozitarea deşeurilor interzice anumite
tipuri de deşeuri (anvelope uzate) şi stabileşte ţinte pentru reducerea cantităţilor de
deşeuri biodegradabile. Directiva privind incinerarea Deşeurilor impune limite la emisiile
155
 din incineratoare (dioxine, NOx, SO2, HCl). Ca urmare a aplicării acestor politici, la nivel
european, se remarcă o tendinţă de scădere a cantităţii de deşeuri depozitate şi o
îmbunătăţire a calităţii aerului.
Elaborarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor are ca scop crearea cadrului
necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor,
eficient din punct de vedere ecologic şi economic.
Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD) a fost publicată în 2004, cu trei
ani înainte de aderarea României la Uniunea Europeană (UE). A fost concepută pe baza
Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor, începute încă din 2001, dar şi în conformitate
cu obiectivele politicii naţionale de protecţie a mediului şi de dezvoltare durabilă (Strategia
Naţională pentru Dezvoltare Durabilă – 1999 şi Strategia Naţională de Protecţie a Mediului –
2002). În acea perioadă s-a pus accentul pe adoptarea cadrului legislativ necesar aderării la
UE şi pe transpunerea în legislaţia românească a directivelor cheie privind gestionarea
deşeurilor, precum şi a altor directive din domeniul protecţiei mediului. Importanţa aspectelor
legislative se reflectă în SNGD precum şi în Planul Naţional şi Planurile Regionale de
Gestionare a Deşeurilor.
Totuşi, crearea cadrului legislativ a reprezentat numai o parte din soluţia problemelor cu
care s-a confruntat România în domeniul gestionării deşeurilor. Alte aspecte cheie care trebuie
avute în vedere includ:
• Conştientizarea şi înţelegerea de către toţi factorii interesaţi (de exemplu autorităţi cu
responsabilităţi privind protecţia mediului, autorităţi publice centrale şi locale, companii
cu responsabilităţi în managementul deşeurilor, comunităţi locale, ONG-uri, asociaţii
profesionale, patronale, sindicate, societatea civilă etc.) a pericolului, pentru sănătatea
oamenilor şi pentru mediu, a perpetuării practicilor nocive actuale;
• Dezvoltarea de sisteme informatice de gestiune a datelor privind deşeurile colectate si
stocate, pe baza cărora să poată fi luate decizii optime;
• Încurajarea investiţiilor sectorului privat în infrastructura de gestionare a deşeurilor;
• Întărirea capacităţii autorităţilor de a asigura respectarea legislaţiei;
• Dezvoltarea de sisteme de taxare a depozitării deşeurilor, conform cu principiul
„poluatorul plăteşte”.
Progresul în îmbunătăţirea gestionării deşeurilor depinde în mod inevitabil de
continuarea drumului către o economie de piaţă în care stimulentele financiare pentru
reducerea cantităţii de deşeuri vor avea un rol din ce în ce mai important de jucat, în care
subvenţiile sunt eliminate şi în care consumatorii plătesc preţul real pentru energie, apă şi
materii prime.
Dezvoltarea de standarde şi reglementări de mediu, precum şi întărirea sistemului de
aplicare şi control, vor fi necesare pentru a preveni eliminarea ilegală a deşeurilor (de exemplu
amenzi suficient de mari pentru a descuraja în mod eficient potenţiala infracţionalitate de
mediu).
Principii strategice şi opţiuni de gestionare a deşeurilor
Principiile strategice îşi au originea atât în experienţa cotidiană, câ şi în conceptul de
excluziune socială. Excluziunea este rezultatul combinaţiei între efectele negative ale politicilor
şi măsurilor distribuite pe sectoare. Procesul de excluziune tinde să se desfăşoare într-un
anumit spaţiu. De aici rezultă necesitatea acţiunii integrate, a stabilirii de parteneriate, a
participării persoanelor interesate şi a întregii populaţii, materializate sub forma unei abordări
teritoriale.
Experienţa şi reflecţiile ulterioare conduc, fără îndoială, la apariţia altor principii
strategice, care pot fi mai prolifice, însă pentru moment acestea s-au dovedit a fi utile, eficiente
şi de calitate. Este evident că aplicarea acestora trebuie adaptată contextului şi condiţiilor
concrete legate de timp şi spaţiu în cadrul cărora se implementează proiectul local şi trebuie
revizuite în contextul aplicării lor practice.
Principiile care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt următoarele:
• Principiul protecţiei resurselor primare - este formulat în contextul mai larg al
conceptului de “dezvoltare durabilă” şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi
156
 eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând
accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.
• Principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC (“Cele mai
bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”) – stabileşte că, pentru
orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţină cont de
următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinţele
pentru protecţia mediului, alegerea şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de
vedere economic.
• Principiul prevenirii – acest principiu introduce o abordare care ia în considerare
întregul ciclu de viaţă al produselor şi al materialelor şi nu doar stadiul de deşeu.
• Principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel
al responsabilităţii utilizatorului – stabileşte necesitatea creării unui cadru legislativ şi
economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deşeurilor să fie
suportate de generatorul acestora.
• Principiul substituţiei – stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu
materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariţia deşeurilor periculoase.
• Principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei – stabileşte că deşeurile trebuie
să fie tratate şi eliminate cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul
deşeurilor periculoase este posibil numai către acele ţări care dispun de tehnologii
adecvate de eliminare şi numai în condiţiile respectării cerinţelor pentru comerţul
internaţional cu deşeuri.
• Principiul subsidiarităţii (corelat şi cu principiul proximităţii şi cu principiul autonomiei) –
stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării
deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare,
dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional.
• Principiul integrării – stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte
integrantă din activităţile social-economice care le generează.
Obiectivele majore urmărite în gestionarea deşeurilor sunt:
- Minimizarea efectelor negative ale producerii şi gestionării deşeurilor asupra sănătăţii
populatiei şi asupra mediului.
- Reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii lor.
- Favorizarea punerii în practică a ierarhiei deşeurilor aşa cum este prezentata în cadrul
Directivei Cadru 2008/98/CE privind deşeurile şi aplicată în calitate de ordine a priorităţilor,
în cadrul legislaţiei şi a politicilor in materie de prevenire a gestionării deşeurilor.
- Prevenirea apariţiei deşeurilor, cuprinde măsuri luate înainte ca o substanţă, material sau
produs să devină deşeu, prin care se reduc:

cantităţile de deşeuri; inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei de
viata a cestora;

impactul negativ al deşeurilor generate asupra sănătăţii populatiei şi asupra
mediului;

conţinutul de substanţe periculoase în materiale şi produse.
- Pregătirea pentru reutilizare, cuprinde operatiunile de verificare, curăţare, sau valorificare
prin care produselor sau componentele produselor care au devenit deşeuri sunt pregătite
pentru a fi reutilizate, fără alte operaţiuni de pre–tratare;
- Reciclarea deşeurilor, cuprinde operaţii de valorificare prin care materialele sunt
transformate în produse, materii prime sau substanţe, fiind folosite în acelaşi scop pentru
care au fost concepute sau în alt scop. Aceasta include reprocesare materialelor
organice dar nu include valorificarea energetica şi conversia în vederea folosirii
materialelor drept combustibil sau pentru operaţiunile de umplere .
- Alte operaţiuni de valorificare, cum ar fi valorificarea energetică (recuperarea de energie din
incinerarea deşeurilor), cuprinde operaţii prin care deşeurile sunt folosite pentru a înlocui
un alt material ce ar fi fost folosit pentru a îndeplini o anumită funcţie sau prin care
deşeurile sunt pregătite să îndeplinească această funcţie.
- Eliminarea deşeurilor (în principal prin depozitare).
157