Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
net/publication/325718602
CITATIONS READS
0 782
4 authors, including:
Cornel Nastase
State University of Medicine and Pharmaceutics „Nicolae Testemiţanu"
4 PUBLICATIONS 0 CITATIONS
SEE PROFILE
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
All content following this page was uploaded by Cornel Nastase on 12 June 2018.
IGIENA PROFESIONALĂ
A CAVITĂŢII BUCALE
Aspecte teoretice, practice şi studii de caz
Chișinău, 2015
CZU
Traducere în română: (sub red.) Corneliu Năstase; Artiom Mutavci, Vladimir Nazarov,
Ana Batâr, Nicoleta Scutaru, Radu Țimbalist
Com. •••
Î. S. Firma editorial-poligrafică “Tipografia Centrală”,
ISBN
© Corneliu Năstase, Alexei Terehov,
Pavel Gnatiuc, Sorin Hâncu, 2015
2
Cuprins
4
DIN PARTEA AUTORILOR
INTRODUCERE
6
ACTUALITATEA TEMEI
8
GENERALITĂȚI
12
MICROORGANISME ALE PLĂCII BACTERIENE
14
Heparina intensifică acțiunea de resorbție a endotoxinei asupra
țesutului osos, iar histamina sporește permeabilitatea vasculară, ceea ce
duce la formarea hiperemiei și edemului.
Serotonina în concentrații reduse provoacă dilatarea arteriolelor,
contracția pereților venulelor şi staza venoasă.
Un rol important în inflamație joacă derivații acidului arahidonic –
prostaglandinele și leucotrienele.
În cazul parodontitei este sporită activitatea prostaglandinei E2, care
stimulează activitatea osteoclastelor, induce vasodilatația și creșterea
permeabilității vaselor de calibru mic.
Leucotrienele cresc permeabilitatea vasculară, induc afluxul și acti-
varea leucocitelor.
În stadiul de vindecare are loc epitelizarea țesuturilor parodontale.
Această perioadă este caracterizată printr-o micşorare a inflamației, re-
stabilirea fibrelor de colagen ale gingiei și, frecvent, – prin fibroza gin-
giei.
15
ROLUL TARTRULUI DENTAR
ÎN DEZVOLTAREA CARIILOR
17
ROLUL TARTRULUI DENTAR ÎN APARIȚIA
AFECȚIUNILOR PARODONTALE
19
CORELAREA ETAPELOR DE FORMARE A DEPOZITELOR
DENTARE CU MODIFICĂRI ALE STĂRII PARODONȚIULUI
21
AFECŢIUNI INFLAMATORII
ALE ȚESUTURILOR PARODONTALE
24
EXAMINAREA PACIENTULUI
Sondarea
Pentru a determina profunzimea pungilor parodontale și starea lor
(sângerare, supurație) se recurge la o sondă parodontală. Partea activă a
unei sonde parodontale se termină bont sau este butonată, - are o bilă la
capăt cu diametrul de 0,5 mm. Sondele parodontale sunt marcate con-
form scării milimetrice. La examinarea pacienţilor în cadrul studiului
nostru a fost folosită atât sonda parodontală metalică cu codificare colo-
ră, cât și cea butonată. (vz. figura 2)
Adâncimea pungii parodontale este măsurată prin următoarea tehni-
că: sonda parodontală se introduce gentil în pungă sau şanţul gingival
al dintelui examinat. Urmând suprafața anatomică a rădăcinii dentare,
vârful sondei este deplasat ușor între dinte și gingie până la apariția unei
rezistențe impuse de ligamentele dento-alveolare. Profunzimea pungilor
clinice se măsoară pe toate cele patru laturi ale dintelui (distal, vestibu-
Metoda radiologică
26
IGIENA PROFESIONALĂ A CAVITĂȚII BUCALE
27
Indicații pentru igienizarea profesională
a cavității bucale:
1. Prezența supragingival, subgingival, în zona de contact al smalţu-
lui dentar a unor depozite dentare mineralizate;
2. Tratarea profilactică şi curativă a afecţiunilor acute şi cronice ale
parodonţiului marginal (de ex. parodontita cronică generalizată și loca-
lizată, cu diferite grade de severitate; parodontită rapid progresivă etc.),
dar şi a mucoasei orale;
3. Pregătirea câmpului operator în vederea efectuării de extracţii den-
tare;
4. Dinţi înghesuiţi;
5. Tratament stomatologic complex, în special intervenţii chirurgica-
le parodontale, pentru efectuarea ulterioară a unor tratamente ortodonti-
ce şi protetice, pentru descoperirea şi tratarea cariilor dentare ascunse
sub depozitele de tartru etc.;
6. Igiena orală zilnică nesatisfăcătoare.
29
2. Corecţia igienei individuale a cavităţii bucale reprezintă în sine
o explicare amănunţită a importanţei îndepărtării şi a cauzelor bolilor
dentare – si anume a plăcii dentare microbiene.
Se explica amănunţit modul de curăţire a dinţilor, care este indicat
pacientului respectiv, reieşind din afecţiunea acestuia. Pentru a deprinde
o igienă corectă, pacientul trebuie să fie temeinic instruit în acest sens de
către medicul stomatolog sau de igienistul stomatolog.
O bună igienă poate fi menţinută prin periaje zilnice (efectuate
manual sau electric), cu o periuţă de dinţi de bună calitate în asociere
cu paste dentifrice (fig. 40). Deaceea, medicul dă indicaţii cu privire la
alegerea și utilizarea individualizată a mijloacelor de îngrijire a cavităţii
bucale: alege o periuţă de dinţi potrivită, dă sfaturi referitor la alegerea şi
utilizarea pastei de dinţi, iar în caz de necesitate - alege şi alte mijloace
auxiliare de igiena (fire, perii, soluţii pentru gargară, etc.), precum şi
instructează amănunţit pacientul cum să folosească corect toate acestea.
Pacientul trebuie atenţionat că periajul trebuie să îndepărteze nu numai
resturile alimentare, ci şi placa bacteriană, aderentă de dinţi, deoarece
aceasta este agentul cauzal al inflamaţiei gingivale. Pentru a-l convinge,
se va proceda la colorarea plăcii bacteriene cu o soluţie revelatoare şi i
se vor arăta în oglindă depozitele de placă de pe dinţii săi.
Se efectuează periajul de control al dinţilor cu scopul de a corecta și
consolida abilitățile de igienă individuală.
Instructajul trebuie să decurgă într-un mod prietenos, pe înţelesul
unui pacient care nu cunoaşte terminologia medicală specifică.
3. Îndepărtarea depunerilor dentare supra- şi subgingivale – pentru
asigurarea unei igiene optime a cavităţii bucale şi crearea condiţiilor de
curăţire a dinţilor medicul-stomatolog trebuie să îndepărteze depunerile
dentare supra- şi subgingivale. Sistematizarea şi orinduirea acţiunilor de
îndepărtare a depunerilor dentare reprezintă cu succes calitatea metode
/ tehnicii.
Marimea plăcii dentare reprezintă însăşi cantitatea depunerilor în
cavitatea bucală. Cu toate acestea, este obligatoriu curăţirea fiecarei
hemiarcade, fără a fi scăpat vreo suprafaţă a dinţilor. Consecutivitatea
efectuării nu contează. Important e ca nici o suprafaţă a dintelui sau
30
a rădăcinii să nu fie “uitată”. doar în astfel de condiţii metoda/tehnica
poate da rezultate benefice maxime.
4) Lustruirea suprafeţei dintelui şi formularea recomandărilor este
metoda/tehnica ce încheie îndepărtarea tartrului dentar. Se face prin
lustruirea suprafeţelor dentare şi îndepărtarea completă a depunerilor
colorate cu ajutorul unor periuţe moi acţionate mecanic sau cupe de
cauciuc.
Criteriul de control al calităţii curăţirii profesionale a dinţilor este
senzaţia unor suprafeţele dentare netede, pe care o simte pacientul după
efectuarea lustruirii. Utilizarea preparatelor ce conţin fluor se face în
urma evaluării prezenţei sau absenţei hipersensibilităţii ţesuturilor dure
dentare şi a gradului de inflamaţie a gingiei marginale.
5) Controlul igienei cavităţii bucale în timpul tratamentului se face
cu scop de a dezvolta la pacient deprinderile igienei personale. Astfel, se
recurge la metoda periajului de control.
În acest scop, dinţii pacientului sunt colorați (prin badijonare) cu
soluţii revelatoare (soluţie Lugol, albastru de metilen, iodură de potasiu
de 3% etc.) și se determină, cel mai frecvent, următorii indici de igienă
și parodontali: indicele nevoilor de tratament parodontal comunitar,
indicele papilar-marginal-alveolar, indicele de igienă orală simplificat.
Pentru aprecierea eficacităţii periajului sunt comparate rezultatele
indicilor de igiena inainte şi după periaj.
Pacientul se spală pe dinţi și apoi, din nou, se determină valorile in-
dicilor respectivi.
Pentru a evalua eficacitatea periajului dentar, se compară valorile in-
dicilor de igienă și parodontali înainte și după curăţire.
Cu ajutorul unei oglinzi, pacientului îi sunt demonstrate zonele unde
placa nu a fost eliminată în timpul curățirii recente. Respectiv, se explica
repetat manevrele de periaj pe pe model și în cavitatea bucală. Se fac re-
comandari cu privire la periaj în cavitatea bucală cu ajutorul: aţeidentare
şi periuţelor de dinţi speciale.
În desfăşurarea curăţirii profesionale medicul-stomatolog trebuie să
se conduca conform urmatoarelor principii de bază:
►O atitudine deosebita pentru ţesutul gingival şi a dinţilor;
31
►mişcarea instrumentului bine determinată sub controlul vizual.
► îndepărtarea completă a tuturor fragmentelor din punga parodontală
cu ulterioara lustruire a suprafeţelor deja prelucrate.
Frecvenţa de vizite pentru curăţire profesională a dinţilor este
determinată strict individual şi depinde de mulţi factori (starea ţesuturilor
parodontale, etapele de tratament, prezenţa unei boli concomitente sau a
altor procese inflamatorii în cavitatea bucală, funcţionalitatea glandelor
salivare, etc).
Detartrajul se poate efectua cu instrumentar special fabricat, manual
şi mecanic.
Există patru modalităţi de a îndepărta placa dentară:
► mecanică (de mână, maşină)
►cu ultrasunete
►prin aer,
► chimică,
► combinată.
La următoarele vizite este repetat periajul, cu evaluarea competențelor
pacientului. După aceasta pacientul este informat despre planul de tra-
tament și motivat pozitiv pentru respectarea regulilor de igienă orală,
convingându-l că îngrijirea minuţioasă și corectă a cavităţii bucale este
o procedură profilactică și terapeutică auxiliară eficientă.
Revelatori de placă
Din a.1930 și până azi au fost propuse și pe larg folosite diferite sub-
stanţe care colorează placa bacteriană, denumite revelatori, fiindcă pun
în evidenţă depozitele de placă inaparente la examenul clinic.
Cele mai folosite în acest scop sunt preparatele sub formă de soluţii
şi tablete.
Aplicate imediat după periajul dinţilor, ele colorează placa reziduală,
permiţând pacientului să-şi perfecteze tehnica de periaj şi medicului să
evalueze abilitatea pacientului în privinţa controlului plăcii bacteriene.
Soluţiile se recomandă să fie folosite în cabinetul stomatologic, iar ta-
bletele - la domiciliu.
Soluţiile cele mai folosite sunt cele pe bază de iod şi fuxină, iar table-
tele utilizate sunt pe bază de eritrozină.
32
INDICI UTILIZAŢI ÎN CADRUL
IGIENIZĂRII PROFESIONALE A CAVITĂȚII BUCALE
39
Calcularea indicelui de placă simplificat (DI-S) cât şi a aceluia de
tartru (CI-S) se fac astfel:
• împărţim suma tuturor scorurilor obţinute pentru fiecare dinte în
parte la 6 (numărul de sextanţi).
• rezultatul este cuprins între 0 şi 3, interpretarea scorurilor fa-
cându-se după cum urmează în tabelă:
Tabela 1. Coduri și criterii de cuantificarea depozitelor moi și dure
Depozite moi (D.M.) Tartru dentar(T.D.)
Semne Cod Semne Cod
D.M.nu sunt prezente 0 T.D. nu este prezent; 0
D.M.nu acoperă mai mult de 1 T.D. supragingival acoperă 1
treimea cervicală a dintelui parţial treimea cervicală a
examinat, sau sunt prezente dintelui examinat;
discromii extrinseci maro
(orice cantitate);
D.M.acoperă mai mult de 2 T.D. supragingival acoperă mai 2
treimea cervicală a dinţilor mult de treimea cervicală, dar
examinaţi; mai puţin de 2/3 din suprafaţa
expusă a dintelui examinat;
D.M.acoperă mai mult de 3 T.D. supragingival acoperă 3
2/3 din suprafaţa coronară a mai mult de 2/3 din suprafeţele
dintelui examinat (fig. 3.6). dentare expuse.
40
DIVERSITATEA METODELOR
(MEDICAMENTOASĂ, MANUALĂ ȘI FIZICĂ)
DE ÎNDEPĂRTARE A DEPOZITELOR DENTARE
42
METODA CHIMICĂ (MEDICAMENTOASĂ) DE ÎNDEPĂR-
TARE A DEPOZITELOR DENTARE
43
METODA MECANICĂ (MANUALĂ) DE
ÎNDEPĂRTARE A DEPOZITELOR DENTARE
2. Poziția instrumentului.
Mâna, ce ține instrumentul, trebui să fie fixată:
A. Endobucal:
• pe suprafața ocluzală, - cât mai aproape de dintele supus detartra-
jului;
• la sprijinirea endobucală, instrumentul este fixat cu degetele mâinii
cu care se lucrează activ sau cu indexul celeilalte mâini;
• în calitate de suport poate servi hemiarcada dentară a aceluiaşi ma-
xilar, opusă celei pe care se lucrează; arcada dentară sau maxilarul opus.
B. Exobucal:
• Fixarea se face cu sprijinirea
părții palmare sau dorsale a mânii lu-
crătoare în maxilar.
3. Determinarea unghiului. Un-
ghiul dintre marginea tăietoare a in-
strumentului și suprafața dintelui tre-
buie să fie de aproximativ 70 de grade.
4. Activarea. Tehnici de bază în
îndepărtarea depozitelor dentare sunt: Fig.15. Poziţia pe arcadă, în
• procedee de explorare – uşoare, modul priză „creion" cu sprijinirea
„sensibile”, sunt aplicate la determi- mânii lucrătoare în maxilar
47
narea profunzimii de sondare, tipului de pungă, examinarea suprafeței
radiculare, prezența și cantitatea depozitelor dentare subgingivale;
• procedee de răzuire sau raclare, – scurte, puternice, sacadate, - sunt
folosit pentru a îndepărta tartrul supra- și subgingival;
• Mișcări de planare a suprafeței rădăcinii – uşoare, de netezire; pot fi
efectuate atât cu instrumente de mână, cât și cu cele ultrasonice.
5. Lucrul. Mișcările atribuite instrumentului pot fi:
• Verticale – pentru a elimină depozitele dentare de pe suprafețele
proximale ale dinţilor;
• Orizontale sau în circumferință – în cazul unor pungi parodontale
mari;
• Diagonale sau oblice - pe suprafețele linguală și vestibulară.
ANEXA 1
Instrumente parodontale de mână,
utilizate la îndepărtarea depozitelor dentare dure
1. Cardiostimulator implantat;
2. Osteomielită localizată;
3. Tumori maligne;
4. Administrarea unei terapii imunosupresoare și corticosteroide;
5. Pacienţii care au suportat o intervenţie chirurgicală la retina ochiu-
lui (doar după consultarea medicului oftalmolog);
6. Dereglarea respirației nazale (acută și cronică);
7. Bronșită cronică sau astm bronşic;
8. Pacienţi cu HIV/SIDA, tuberculoză și hepatită;
9. Diabet zaharat formă severă;
10. Epilepsie;
11. Leziuni ale țesuturilor orale moi (eroziuni, ulcere, fisuri, etc);
12. Copii până la 14 ani (contraindicată metoda ultrasonică, metoda
cu sisteme aer-abrazive, se aplică numai periajul cu paste);
13. Pacienţi în primele 6 luni după suportarea unui infarct miocardic;
14. Pacienţi cu transplant de organe (doar după consultarea medicu-
lui curant);
15. Faza acută a afecţiunilor stomatologice inflamatorii (stomatită,
herpes, gingivită, ulcere);
16. După extracția dentară în primele 10 zile;
17. În primele și ultimele 3 luni de sarcină.
51
Avantaje și dezavantaje ale igienei profesionale a cavității
bucale cu aparate sonice și ultrasonice
I. Avantaje:
1. Procedura este nedureroasă sau durerile sunt minime, deaceea
efectuarea procedurii este posibilă fără anestezie;
2. Necesită puțin timp;
3. Reprezintă o metodă profilactică eficientă în cazul cariei, gingivi-
tei, parodontitei;
4. Înlătură sângerarea gingiilor și halena bucală;
5. Reprezintă o metodă relativ inofensivă, deoarece nu acţioneză dra-
matic asupra smalțului, obturaţiilor și protezelor dentare;
6. Această metodă asigură înălbirea dinţilor cu 1-2 nuanţe și o senzație
plăcută de prospețime;
7. Asigură condiții ideale pentru continuarea tratamentului;
8. Asistă medicul stomatolog în depistarea cariei dentare la stadii in-
cipiente de dezvoltare, precum și alegerea cu precizie maximă a nuanţei
obturaţiei realizate;
9. Reduce considerabil rapiditatea reapariţiei depozitelor dentare;
10. Micşorează probabilitatea pierderii dinţilor în diferite afecţiuni
parodontale;
11. Cu ajutorul ei putem îndepărta placa bacteriană din diferite locuri,
chiar greu accesibile, ceea ce nu putem face cu o simplă periuţă de dinţi;
12. Reduce considerabil cheltuielile legate de tratamentul cariei den-
tare și a afecțiunilor parodontale.
II. Dezavantaje:
1. Perceperea tactilă minimă în timpul manipulării;
2. Vizibilitate redusă din cauza stropilor;
3. Posibilă traumare a suprafeței coronare a dintelui, a pulpei dentare
şi țesuturile moi ale cavității bucale din cauza folosirii incorecte a echi-
pamentului.
52
METODA AIR-FLOW
54
LUSTRUIREA SUPRAFEȚELOR DENTARE
56
REMINERALIZARE
Fig. 22. Lac fluori- Fig. 23,24. Prelucrarea fețelor dentare cu lac fluori-
zant zant
57
CAZURI CLINICE
Cazul clinic №1. Pacienta A., vârstă – 47 ani, s–a adresat cu acuze de
dureri gingivale, apariția hemoragiilor în timpul consumului de alimente
dure și a curățirii dinților prin periere, mobilitate extremă a dinților.
Status localis: Gingie cianotică, puțin edemațiată; se remarcă de-
pozite dentare abundente. Dinții frontali supuși unei atriții sporite (vz.
Anexa 2, p.65, figura 2.1). La mandibulă este prezentă denudarea colete-
lor dentare pe 1/3. Lipsesc dinții 4.2, 4.1. Retenție de resturi alimentare
între dinți. (vz. Anexa 2, p.65, figura 2.2)
Examen paraclinic:
O.P.T. (vz. Anexa 2, p.65, figura 2.3) prezintă o atrofie orizontală
a țesutului osos al proceselor alveolare, denudarea rădăcinilor dentare
pe 1/3, lipsa unor grupuri izolate de dinți, desfiinţarea totală a câtorva
coroane dentare.
Diagnostic:
Parodontoză generalizată de gravitate medie, complicată prin paro-
dontită.
Tratament:
Igienă profesională a cavității bucale prin scaling ultrasonic.
Aplicații gingivale cu preparatul metronidazol.
Îndepărtarea depozitelor dentare cu scaler ultrasonic. (vz. Anexa 2,
p.65, figura 2.4) Planarea suprafețelor radiculare cu ajutorul chiuretei.
(vz. Anexa 2, p.65, figuri 2.5, 2.6)
Lustruirea finală a suprafețelor dentare cu perie de naylon și set de
paste de lustruit «Polident». (vz. Anexa 2, p.66, figura 2.7) Controlul
fețelor aproximale la prezența asperităților cu ajutorul flossului. (vz. fi-
gura 2.8)
Stoparea hemoragiei cu ajutorul soluției hemostatice. (vz. Anexa 2,
p.66, figura 2.9)
58
Aplicarea preparatului metronidazol pe suprafața gingivală (vz. Ane-
xa 2, p.66, figura 2.10)
Recomandări:
Pacienta urmează să facă aplicații cu preparatul Metrogil Denta de 2
ori pe zi a câte 15 min pe parcursul a 7 zile.
Cazul clinic №2
Pacienta B., vârstă – 47 ani, s–a adresat cu acuze de miros fetid din
gură, dureri în dinții masticatori la mestecarea alimentelor dure, apariția
hemoragiilor la curățirea dinților prin periere.
Status localis:
1. Gingie ușor edemațiată, roz pală, dinții intacți. (vz. Anexa 2, p.66,
figurile 2.11 și 2.12)
2. În regiunea coletelor dentare ale dd. 1.7, 1.8 și 2.7, 2.8 dinspre
palatinal se decelează depozite dentare. (vz. Anexa 2, p.67, figura 2.13
și 2.14)
Diagnostic:
Gingivită catarală localizată de gravitate ușoară în regiunea dinților
1.7, 1.8, 2.7, 2.8.
Plan de tratament: Igienă profesională a cavității bucale prin scaling
ultrasonic și cu aplicarea piesei Air-Flow.
Îndepărtarea depozitelor dentare cu scaler ultrasonic. (vz. Anexa 2,
p.67, figura 2.15)
Utilizarea piesei Air-Flow. (vz. Anexa 2, p.67, figura 2.16)
Lustruirea finală a suprafețelor dentare cu perie de naylon și set de
paste de lustruit «Polident». (vz. Anexa 2, p.67, figura 2.17)
Rezultatul tratamentului
Lipsa depozitelor pe suprafețele dentare. (vz. Anexa 2, p.67, figura
2.18)
Recomandări:
Utilizarea flossului șa a apelor de gură.
59
Cazul clinic №3
Pacienta C., vârstă – 47 ani, s–a adresat cu acuze de dureri, senzații
de arsură și înroșire în regiunea gingiilor, apariția hemoragiilor în timpul
consumului de alimente dure și sensibilitate gingivală sporită.
Status localis:
Gingie puțin edemațiată, roz pală. În regiunea coletelor dentare se
decelează depozite dentare, în regiunea dinților 2.1 și 3.1 se remarcă
recesiuni gingivale. (vz. Anexa 2, p.68, figura 2.19)
Indicele igienic după Фёдорова Ю.А. și Володкина В.В. este satis-
făcător (1.6-2.0 puncte). În regiunea dinților 2.1 și 3.1 gingia marginală
este colorată maro, ceea ce indică un proces inflamator. (vz. Anexa 2,
p.68, figura 2.20)
Examen paraclinic:
O.P.T. (vz. figura 25) prezintă o resorbție a septurilor interalveolare
pe 1/3 a lungimii rădăcinii.
61
CONCLUZII
63
13. Терехов А.Б. Пародонтология /Курс лекций для студентов
2-го курса стоматологического факультета/; — Ch.: Vector, 2009. pp.
4-14, 34-72.
14. Zetu l. Parodontologie: Tratament chirurgical, ed. Junimea, Iaşi:
1999. pp. 33-40.
15. Godoroja P., Spinei a., Spinei Iu. Stomatologie terapeutică pedia-
trică. Ch.: 2003 — pp. 257-279.
16. Cuculescu M. Prevenție primară în carie și parodontopatii. Ed.
Didactică și Pedagogică R.A.
64
ANEXA 1
Cazul clinic №1.
Fig. 2.1. Dinții frontali supuși unei Fig. 2.2. Retenție de resturi alimenta-
atriții sporite re între dinți.
Fig. 2.3. O.P.T.: atrofie orizontală a țesutului Fig. 2.4. Îndepărtarea depozitelor
osos alveolar, denudarea rădăcinilor dentare dentare cu scaler ultrasonic
pe 1/3, lipsa unor grupuri izolate de dinți,
desfiinţarea totală a câtorva coroane dentare.
Fig. 2.5. Planarea suprafețelor radi- Fig. 2.6. Planarea suprafețelor radi-
culare cu ajutorul chiuretei 65 culare cu ajutorul chiuretei
Fig. 2.7. Lustruirea finală a Fig. 2.8. Controlul fețelor aproxima-
suprafețelor dentare cu perie de naylon le la prezența asperităților cu ajuto-
și set de paste de lustruit «Polident». rul flossului.