UNIVERSITATEA „VALAHIA” din TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: MARKETING
STUDII UNIVERSITARE

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator Absolventă

Târgovişte
2017

1
 UNIVERSITATEA „VALAHIA” din TÂRGOVIŞTE
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: MARKETING
STUDII UNIVERSITARE

LUCRARE DE LICENŢĂ

cu titlul:

ˮFUNCŢIONAREA UNEI AGENŢII DE PUBLICITATE‟

Coordonator:

Absolventă:

Târgovişte
2017

2
INTRODUCERE

3
CAPITOLUL I

DEFINIŢIA ŞI TIPOLOGIA AGENŢIILOR DE PUBLICITATE

1.1. Definiția agnției de publicitate

Agenţia de publicitate reprezintă acea unitate a orgaizaţiei de bază din sectorul

publicitar economic. Astfel că, este o firmă care prestează servicii, având capital privat, care
işi desfăşoară activitatea numai în sectorul Business-to-Business. Agenţiile de publicitate, de
regula, pun la dispoziţia clienţiilor servicii ce au ca pas de pornire dezvoltarea strategiei
comunicaţionale şi găsirea tuturor ideilor până la o execuţie propriu-zisă a unora sau mai
multor produse publicitare.
O altă definiţie a agentiilor de publicitate este aceea că reprezintă persoana juridică ce
poate fi:
- S.R.L.( societate cu răspundere limitată);
- S.A.( societatea pe acţiuni), etc.
Din alte surse scrise de alţi autori, avem o altă definiţie elaborată de American Association
of Advertising Agencies, şi anume că agenţia de publicitate mai poate desemna o afacere
independent, ce are în componenţa sa specialişti pe toate domeniile care crează, pregătesc şi
plasează reclame în mass-media pentru toţi producătorii are caută consumatori ai tuturor
categoriilor lor de produse sau servicii.
Sub o altă perspectivă organizaţională, agenţiile de publicitate reprezintă acele organizaţii
de profesionişti care oferă servicii de creaţie, plasare de reclame, consultanţă în afaceri unor
clienţi, avănd ca scop crearea, plasarea de reclame în diverse surse de mass-media şi
planificarea acestora.
Există o mare varietate de tipuri de agenţii, unele imense, cu cifre de afaceri de zeci de
miliarde de dolari anual, altele mici, cu doar câţiva angajaţi, dar toate au câteva caracteristici
comune, specifice industriei de publicitate. Vom prezenta în continuare câteva dintre cele mai
des întâlnite tipuri de agenţii de publicitate.

4
 1.2. Tipuri de agenții
1. Agenţia full services
O agenţie full services tipică are o gamă completă de angajaţi specializaţi în domenii
specifice industriei, capabili să raspundă oricăror nevoi publicitare ale clienţilor. Adesea astfel
de agenţii oferă clienţilor lor o acoperire global ,la nivel internaţional.
Agenţia full services pune la dispoziţia clienţilor săi nu numai servicii de creaţie
şipersonal specializat în pregătirea publicităţii, ci şi specialişti în cercetare şi marketing care
să ajute clientul la planificarea procesului de comunicare.
Agenţiile moderne nu mai vând “servicii”, ci “soluţii comunicaţionale”.
Agenţiile pregătesc strategia de publicitate, stabilesc conceptul campaniei, facalegerea
canalelor media adecvate şi aleg suporturile ideale de publicitate, creazămesajele publicitare
ca declinări ale conceptului de creaţie, stabilesc media planul, cumpără spaţii media şi
supervizează producţia mesajelor, organizează evenimente speciale şi
implementeazăconceptul campaniei pe toate canalele neconvenţionale.
2. Agenţia de creaţie (Creative boutique)
Agenţiile de creaţie sunt agenţii specializate în conceperea şi crearea de mesaje
publicitare, punând accent pe partea de servicii artistice. Agenţiile de acest tip pot fi solicitate
doar pentru a aduce un plus de creativitate mesajelor, de restul activităţii ocupându-se alte
agenţii specializate.
Acest gen de agenţii a apărut în principal ca urmare a cerinţelor salariale mari ale
creativilor foarte preţioşi din agenţiile “clasice”, sau ca urmare a dorinţei de poziţionare
specifică, explicit strict în zona expresiei artistice, a unor oameni din cadrul agentiilor full
service.
Exist situaţii în care o agenţie poate fi prea aglomeratăsau chiar depaşităde volumul
de muncă, iar în asemenea cazuri este nevoită apeleze la servicii de creaţie externe.
3. Agenţia de media
Sunt agenţii specializate exclusiv în achiziţia de spaţii şi timpi de media şi derularea
campaniilor publicitare pe diverse canale, ca serviciu oferit agenţiilor de publicitate sau
anunţătorilor. Sarcina achiziţiei de spaţii şi timpi media si derulării de campanii este din ce în
ce mai complexă, ca urmare a proliferării canalelor media şi a creşterii volumelor vehiculate.
Avantajul principal al acestui tip de agenţie constăîn faptul căeste strict specializatăşi
poate oferi soluţii media sofisticate şi personalizate şi căpoate cumpăra volume mari
(cumulate cu cele ale unor agenţii de creaţie) şi astfel obţine reduceri (discounturi)

5
semnificative, cu mult mai mari decât o agenţie obişnuită; în felul acesta ea poate ajunge să
practice preţuri mai mici pentru clienţii lor.
4. Agenţiile de media specializate pe un anumit suport media (tv, radio, reviste
etc.)
5. Agenţii interactive
Au apărut ca urmare a dezvoltării noilor canale de comunicare – în special reţeaua
Internet, televiziunea de tip interactiv, computere, reţele de baze de date etc.
Supranumite şi “cyberagencies” acestea au expertizăîn domenii de tip IT (Information
Technology), pe care agenţiile clasice nu o au.
6. Agenţii interne (In House)
Prin Agenţii interne (In House) se înţelege în general departamentul de publicitate al
unei companii comerciale. Aceasta opţiune oferă avantajul unei coordonări mai bune a
activităţii de advertising, al unui control sporit asupra tuturor fazelor procesului de
comunicare, precum şi al salvării comisionului oferit agenţ iei de Publicitate externe.
Un alt avantaj este cel al unei cunoaşteri mai bune şi din interior a caracteristicilor
produsului/serviciului de promovat. Marele dezavantaj este însălipsa unei obiectivităţi reale,
aspect ce apare ca urmare a implicării emoţionale şi a abilităţilor profesionale mai scăzute a
angajaţilor unei astfel de agenţii (comparativ cu o agenţie “clasică”).
7. Modelul Grup de Agenţii
Modelul grup de agenţii reprezintă noua filosofie a organizării industriei de advertising
(a managementului în general), sub presiunea cererii clienţilor şi diverselor companii către
servicii din ce în ce mai specializate şi mai performante. S-a constatat ca orice externalizare –
autonomizare a unui serviciu îl face mai performant, atât din punct de vedere financiar cât şi
al calităţii serviciilor.
Marile agenţii trec treptat de la modelul full servicies la cel de grup de companii.
Acest model presupune “externalizarea” în cadrul aceluia şi grup a diverselor
servicii/departamente ale agenţ iei clasice în companii autonome, dar subordonate filosofiei
corporatiste, coordonate de către Grup şi lucrând împreună pentru diverşi clienţi. Printre
avantaje se numărăcreşterea competivităţii şi accesul la alţi clienţi decât cei obisnuiţi ai
companiei “mamă”, precum şi eficientizarea financiară.
Oricare dintre companiile Grupului poate recomanda unui client să apeleze la
serviciile celorlalte companii pe principiul medicului generalist: “Eu nu am răspuns la toate
problemele tale, dar cunosc pe cei mai buni care ar putea să o facă”.

6
 CAPITOLUL II

AGENȚII DE PUBLICITATE DIN ROMÂNIA

Afacerile agențiilor de Public Relations au crescut cu 7,1% în 2015 față de anul

precedent. Deși bugetele alocate de clienți în acest domeniu sunt relativ reduse raportate cu
volumul de muncă, piața rămâne în continuare una dintre cele mai dinamice și competitive din
industria comunicării.

Mai jos, voi descrie și voi prezenta date și statistici referitoare la agențiile de top din
România cu detalii asupra numărului și evoluției, C.A., număr de angajați, si altele.
Vă voi prezenta, cazul agentiei de publicitate, care a avut cel mai mare profit de pe
piața TV în anul 2016.
Pro TV SRL a raportat în 2016 cel mai mare profit de pe piața TV: 23,5 milioane de
euro. Kanal D a raportat pentru prima dată profit de când activează în România: 1,42 milioane
euro și Antena 3 a raportat profit: 0,83 milioane de euro. În rest, piața TV din România este pe
pierdere și copleșită de datorii.
7
 Cifra de afaceri a companiei Pro TV SRL a fost de 143,2 milioane de euro în 2016.
potrivit datelor de bilanț apărute recent la Ministerul Finanțelor Publice. Afacerile grupului
american CME în România au crescut cu 6,7% față de anul 2015.

Profitul de 23,5 milioane de euro al Pro TV SRL se poate explica prin vânzarea
rețelei de radio și a studiourilor Media Pro din Buftea. Dar Pro TV SRL a avut datorii de 119
milioane de euro la finele anului trecut.

Antena TV Group, societatea care operează Antena 1, Antena Stars, Happy Channel și
ZU TV, a avut o cifră de afaceri de 60 milioane de euro și pierderi de 3,7 milioane euro. 

Afacerile companiei familiei Voiculescu au scăzut cu doar 2,3% față de anul

precedent, în timp ce pierderile s-au redus de la 13 milioane de euro în 2015 la 3,7 milioane
euro în 2016.

Kanal D, televiziune deținută de Dogan Media International, a înregistrat pentru prima

dată profit de când activează în România: 1,42 milioane euro, la o cifră de afaceri de 20,2
milioane euro. Cifra de afaceri a companiei este mai mare cu 10,8% față de 2015, datoriile la
finele anului trecut ajungând la 19,6 milioane de euro.

Cifra de afaceri a firmei Antena 3 SA a crescut cu 5% față de 2015, iar profitul a atins
800.000 de euro în 201 față de 206.000 euro în anul precedent.

Pentru anul 2016, se constată o creștere a datoriilor companiilor care operează

principalele televiziuni comerciale din România. Cele opt firme monitorizate de Forbes
România (fără Televiziunea Română) aveau la finele anului 2016 datorii în valoare de 315,5
milioane de euro, în timp ce valoarea totală a creanțelor se ridica la 110,5 milioane de euro. 

În continuare, voi prezenta , evoluția cifrei de afaceri și a profitului fiecarei agenții de

publicitate în parte.

8
Tabelul 2.1. Bilanțurile financiare ale agențiilor de Public Relations în anul 2015 

DENUMIREA AGENȚIEI DE CIFRA DE AFACERI – EURO

PUBLICITATE

McCann PR 4,501,240 euro

Golin 2,824,026 euro

Graffiti PR 2,643,933 euro
SmartPoint Consulting 2,304,356 euro
V+O Communication 1,908,512 euro
Grayling România 1,736,810 euro
Rogalski Damaschin PR 1,604,666 euro
GMP PR 1,521,067 euro
Oxygen PR 1,348,403 euro
Image PR 1,210,459 euro

Acestea sunt agențiile de publicitate cu cele mai mari cifre de afaceri.

Tabel 2.2. Tabel profit sau pierdere a agențiilor de publicitate cele mai cunoscute

DENUMIREA AGENȚIEI DE
PROFIT/ PIERERE - EURO
PUBLICITATE

McCann PR 117,857 euro

Golin 76,603 euro - PIERDERE

Graffiti PR 96,525 euro

SmartPoint Consulting 361,674 euro

V+O Communication 188,617 euro

Grayling România 181,771 euro

Rogalski Damaschin PR 209,598 euro

GMP PR 132,147 euro

Oxygen PR 73,280 euro- PIERDERE

Image PR 27,015 euro- PIERDERE

9
 Observam că au avut cifre de afaceri destul de mari și cele trei agenții de publicitate
care au iesit pe pierdere. Pierderle mari pot duce la o fuzionare a agenției, în prealabil.

CAPITOLUL III

FUNCȚIONAREA AGENȚIILOR DE PUBLICITATE

3.1. Tipuri de servicii oferite de agenţiile de publicitate

1. Servicii de tip relaţii cu clientul (client service)

Prin intemediul acestui serviciu agenţia lucrează împreună cu clientul pentru a
determina cum produsul/serviciul clientului poate beneficia cel mai bine de pe urma
expertizei agenţiei şi a campaniei publicitare.
Serviciile de tip relaţii cu clientul permit identificarea beneficiilor produsului,
grupurile ţintăpotenţiale şi cea mai bună poziţionare pentru acesta, oferind astfel un plan de
publicitate complet şi adaptat la specificul pieţei.
2. Servicii de marketing
Serviciile de marketing oferite în mod obişnuit de către o agenţie de publicitate
acoperăpatru arii de expertiză:
a) cercetare,
b) promovarea vânzărilor i sponsorizări,
c) direct marketing ,
d) Relaţii Publice
3. Servicii de creaţie şi producţie
Aceaste servicii dau viaţă caracteristicilor produsului pe care clientul îl propune pieţei
şi exprimă calităţile acestuia prin reclame adecvate.
Serviciul de creaţie constă în determinarea modalităţii creative în care va fi prezentat
produsul.
Creaţia oferăconceptul care exprimă şi comunică cel mai bine unui grup ţintă vizat de
către produs valorile şi beneficiile acestuia.
Serviciile de producţie transform ideile creative în produse finite, în reclamele pentru
televiziune, radio, presa sau afişaj.

10
 4. Servicii de media
Aceste servicii ofer clientului soluţii media la nevoile sale de comunicare prin
identificarea modului optim în care mesajul campaniei publicitare poate atinge cel mai
eficient audienţăvizată.
5. Servicii de tip administrativ
Cele mai importante servicii de acest tip ce pot fi oferite clientului sunt cele de s ales şi
trafic.
Primul “vinde“ agenţia clienţilor iar cel de-al doilea urmăreşte să coordoneze întreaga
activitate de publicitate astfel încât să fie respectate termenele limită agreate de agenţie cu
clienţii
3.2. Departamentele agențiilor de publiciate și funcțiile acestora
O agentie tipica de publicitate este divizata în mai multe departamente cum ar fi :
serviciul financiar, serviciul de cercetare, departamentul de planificare media, departamentul
de creatie si de productie. O agentie multinationala de publicitate cu clientii care cheltuieste
sute de milioane de USD pe publicitate poate sa ajunga la 8000 angajati raspânditi în întreaga
lume si pâna la 900 în functii de conducere. O agentie locala de publicitate cu clienti care
cheltuiesc aproximativ 15 milioane de dolari pe an pe publicitate poate angaja doar în jur de
25 de persoane.
Agentia de publicitate face bani în mai multe feluri : când agentia foloseste bugetul de
publicitate al clientului pentru a cumpara timp pentru reclame radio sau TV, sau spatiu pentru
reclame în ziare sau reviste. Regulamentele media permit agentiei sa pastreze 15 % din costul
spatiului sau timpului ca si comision.
Comisionul de 15 % a devenit un standard a industriei de publicitate si în general este
responsabil de cea mai mare parte a venitului agentiei. De asemenea agentiile taxeaza clientii
pentru producerea de reclame.
Din ce în ce mai multe agentii îsi taxeaza clientii cu tarife fixe (lunare sau pe ora) sau
combina aceasta taxare cu un fel de comision. S-a ajuns la aceste metode, deoarece clientii pe
lânga producerea de reclame cer agentiei de publicitate o mare varietate de alte servicii de
marketing. Odata ce compania selecteaza o agentie, cea din urma desemneaza o persoana

11
numita "Account executive" care face legatura între agentie si client. Aceasta persoana
conduce si coordoneaza toate activitatile legate de acel client.

Fiecare departament de publicitate are o functie sau însarcinare specifica. Odata ce un

departament si-a terminat munca plaseaza sarcina urmatorului departament din procesul de
publicitate pâna când campania de reclama este completa. Primul departament care se implica
într-o campanie de publicitate e departamentul de cercetare.

CERCETAREA

Cercetarile strategice ajuta agentia sa înteleaga mai bine cum folosesc consumatorii
mai bine un produs sau serviciu si care e parerea lor despre acel produs sau serviciu.
Cercetarea strategica determina de asemenea tipul de oameni potentiali cumparatori . Acel
grup de oameni poarta denumirea de piata tinta. Beneficiarii publicitatii au bugete limitate asa
ca, cunoasterea potentialilor cumparatori ai unui produs îi ajuta sa cheltuiasca bugetul de
publicitate mai eficient. Cercetarea de evaluare este folosita dupa ce reclama a fost lansata si
încearca sa determine cât de mult îsi amintesc consumatorii mesajul reclamei si cât de
persuasiva este. Cercetarea de evaluare costa mult si din aceasta cauza clientii agentiilor de
publicitate nu o folosesc; în schimb ei încearca sa masoare eficienta publicitatii analizând
rezultatele vânzarilor.

Agentiile folosesc atât metode de cercetare cantitativa cât si calitativa. Ele folosesc
cercetarea calitativa pentru a-si face o imagine asupra pozitiei de marketing. Aceasta metoda
de cercetare foloseste întrebari deschise care permit celor intervievati sa-si prezinte valorile ,
credintele si comportamentul lor.

Una dintre cele mai folosite tehnici de cercetare calitativa este "focus group" în cadrul
careia un moderator antreneaza un mic grup de consumatori într-o discutie obiectiva despre o
categorie particulara de produse sau servicii.

Agentiile folosesc cercetarea cantitativa pentru a determina cursul final al actiunii.

Acest tip de cercetare foloseste întrebari închise în care raspunsurile sunt selectate dintr-o
lista.

12
 Aceasta îi permite cerectatorului sa determine procentul exact al persoanelor care au
raspuns da sau nu la o întrebare, sau procentul exact al celor ce au ales raspunsul : a, b sau c.
Una dintre cele mai cunoscute tehnici este sondajul de opinie în cadrul caruia cercetatorii
folosesc un chestionar pentru a obtine informatii de la un grup mare de oameni numit
esantion. Studiile statistice au aratat ca daca esantionul este destul de mare (1000 persoane) si
daca e reprezentativ pentru un grup particular (consumatorii de bere slab alcolizata) atunci
constatarile asupra acestui esantion sunt considerate valide din punct de vedere statistic si pot
fi extinse la întregul grup de consumatori din acea categorie. Constatarile oferite de cercetarea
cantitativa sunt prin urmare concludente într-un mod în care cele calitative nu pot fi.

Una dintre tehnicile utilizate în identificarea posibilelor segmente tinta pentru o

campanie este realizarea unui scenariu al "vietii" produsului: ce se întâmpla cu el din
momentul din care iese de pe banda de fabricatie si pâna este aruncat la gunoi.

Realizând un astfel de scenariu se identifica toate grupele de populatie care intra în

contact cu produsul sau care influenteaza utilizarea acestuia: cine îl preia, îl vinde, cine îl
cumpara, cine îl foloseste, cum îl foloseste, ce implicatii are utilizarea produsului asupra
consumatorului si cine poate interveni asupra încurajarii consumului, asupra cresterii
consumului.

DEPARTAMENTUL MEDIA

Odata ce audienta tinta a fost identificata departamentul de media al agentiei

determina calea cea mai eficienta prin care mesajul va ajunge la acea tinta.

Media planner-ul este persoana care decide ce mijloc de informare va fi utilizat.

Aceasta va lua în considerare trei factori :

-         numarul de persoane care vor fi expuse mesajului;(raza de actiune)

-         de câte ori este nevoie ca o persoana sa fie expusa mesajului pentru a si-l aminti
(frecventa);

-         costurile.

Media planner-ul vrea sa atinga cel mai mare procent posibil din audienta tinta. Pentru
a realiza acest scop el va trebui sa utilizeze canalul media care are audienta cât mai apropiata

13
de audienta tinta. Daca tinta este foarte larga cum ar fi piata nationala a bunurilor de larg
consum el va alege probabil un post national de televiziune. Daca tinta este restrânsa si
specializata atunci va fi ales un canal media cum ar fi revistele care ajung la o audienta mai
specializata. si mai mult, dat fiind ca nu toti membrii unei audiente mai restrânse citesc
aceleasi reviste, media planner-ul va folosi mai multe reviste pentru a ajunge la un procentaj
mai mare din consumatorii vizati.

Media planner-ul trebuie sa determine cât de frecvent trebuie sa apara o reclama în

fiecare mijloc mass-media ales. Frecventa este importanta pentru ca repetitia ajuta
consumatorul sa-si aminteasca atât produsul cât si mesajul reclamei.

În cele din urma, deoarece nici un client nu are o suma nelimitata de bani de cheltuit,
costul este de asemenea un factor important. Media planner-ul trebuie sa aleaga acel sau acele
canale media care vor face ca reclama sa ajunga la cel mai mare procentaj din publicul tinta
cu o frecventa destul de mare pentru ca mesajul sa fie retinut, fara ca sa se depaseasca bugetul
clientului. Odata ce planul media a fost facut o persoana împuternicita din cadrul agentiei
contacteaza mijloacele mass-media în numele clientului în ideea de a cumpara timp sau spatiu
de reclama la cel mai bun pret posibil.

Adesea în cadrul unei campanii publicitare se vor folosi mai multe tipuri de
mijloace informationale. De exemplu pentru reclama la un automobil de clasa medie,
campania de reclama poate sa constea initial în reclama la televiziunea nationala pentru a
creste prestigiul marcii urmata de reclame în ziare locale si la radio pentru a consolida mesajul
si pentru a îndruma consumatorii spre dealerii locali.

DEPARTAMENTUL DE CREATIE

Dupa stabilirea tipurilor de mijloace de informare ce vor fi utilizate departamentul de

creatie al agentiei începe sa lucreze la crearea propriu zisa a reclamei. Personajele principale
în acest departament sunt copywriter-ul si directorul de creatie. Copywriter-ul este persoana
care scrie mesajul reclamei. Directorul de creatie este persoana care supravegheaza
îndeaproape întreg procesul de creatie al reclamei. Copywriter-ul si directorul de creatie
lucreaza împreuna pentru a gasi modalitati creative de a transmite mesajul pe care,
departamentul de cercetare îl considera cel mai indicat pentru audienta tinta.

14
 Echipa de creatie începe prin a se familiariza cu produsul si cu rezultatele cercetarii.
Adeseori în creatie se foloseste metoda "brainstorming", un proces în cadrul caruia fiecare
participant poate sa spuna orice idee îi vine minte indiferent cât de ciudata ar parea. Toate
aceste idei sunt notate si discutate putând duce în final la niste rezultate la care sunt sanse mici
sa se ajunga pornind de la un mod logic de gândire. În cele din urma, din marea varietate de
idei este selectata cea mai buna pentru a fi prezentata clientului. De exemplu, daca se alege o
idee pentru o reclama TV ei vor prezenta aceasta idee clientului sub forma unui "storyboard"
care consta dintr-o succesiune de desene care indica cum se va desfasura actiunea reclamei.

Reclamele tiparite si cele de televiziune folosesc o mare varietate de tehnici pentru a

transmite mesajul. Marturiile si recomandarile pot da prestigiu si credibilitate unui produs. De
exemplu o anumita marca de pantofi sport devine mult mai credibila si prestigioasa în
momentul în care vedem un sportiv celebru purtând si recomandând acea marca.
Superioritatea unui produs este de multe ori demonstrata prin comparatie cu un alt produs din
aceeasi categorie. Datorita faptului ca tot mai multe produse concurente sunt realmente
identice ca si calitati adeseori se prefera folosirea asa zisei "publicitati de imagine" pentru a
evidentia un anumit produs. Aceasta consta în asocierea produsului cu diverse situatii care se
presupune ca sunt considerate pozitive de catre publicul tinta.

Multe reclame appeleaza la sentimentele si emotiile audientei, în special nevoile

emotionale de dragoste, prestigiu si auto-apreciere. De exemplu producatorii de moda sau de
obiecte de lux adeseori apeleaza la dorinta pentru apreciere si prestigiu a oamenilor.
Producatorii de bunuri pentru îngrijirea personala sugereaza adesea ca prin folosirea
produselor lor consumatorul va putea avea parte de dragoste si acceptare. Reclamele la
parfumuri, de exemplu, sugereaza ca prin folosirea lor consumatorul va deveni mai atractiv
din punct de vedere sexual. Pe de alta parte produsele de genul "sampon anti-matreata"
apeleaza la frica consumatorului sugerând faptul ca folosind produsul respectiv nu va mai fi
respins de societate sau de anumite persoane.

DEPARTAMENTUL DE PRODUCTIE

Desi copywriterii si directorii de creatie creaza ideea generala a unei reclame nu ei

sunt cei care produc efectiv reclama respectiva. Aceasta sarcina revine departamentului de
productie. În functie de tipul de reclama se pot folosi o varietate de tehnici si metode de
producere a ei.

15
16