MANAGEMENTUL DESEURILOR ORGANICE

1. Identificarea principalelor tipuri de deseuri organice Clasificarea deseurilor organice dupa provenienta: - deseuri agricole: cantitatea cea mai mare de deseuri agricole o constituie productia secundara a culturilor agricole (paiele gramineelor, cocenii porumbului, tulpinile plantelor de cultura, alte resturi vegetale radacini, pleava) deseuri zootehnice: pot fi impartite in doua categorii: deseuri de tip traditional (gunoi de grajd provenit de la cabaline si ovine precum si de la porcine) si deseuri de tip industrial (namolul provenit de la crescatoriile de porcine de la statiile de epurare a apelor uzate din intreprinderile de crestere a porcilor rezulta o cantitate anuala de 7-12 milioane t namol ce poate fi utilizat ca ingrasamant organic pe o suprafata de 200.000-400.000 ha anual) deseuri organice din industria alimentara, usoara si chimica, cele care nu sunt evacuate ca gunoiae, se prezinta ca namoluri organice care se depun pe fundul iazurilor biologice din statiile de epurare a apelor uzate. Cele mai importante producatoare de deseuri organice (cel mai adesea sub forma de efluenti) sunt fabricile prelucratoare de lapte, fabricile de amidon (dupa extragerea amidonului, materiile proteice si celelalte substante si elemente care se gasesc in cartofi sunt eliminate in apele reziduale), fabricile de zahar (efluentii borhot de melasa (contine azot, potasiu si sodium, foarte putin fosfor), rezidurile de la clarificarea sucului de sfecla constituit din spuma de defecatie contine carbonat de calciu si materie organica)), fabricile de conserve (deseurile solide sunt formate din buruieni, fragmente de legume, boabe de diametru foarte mic, particule minerale, praful si pamantul care se depun pe frunzele plantelor sau pe radacini. In fabricile de compoturi si de sucuri, raman ca deseuri portiuni din fructele prelucrate precum si noroiul de decantare care pot contine carbon, azot, potasiu, fosfor asimilabil), distileriile si abatoarele (gunoaiele care se aduna in grajdurile in care sunt adapostite animalele inainte de sacrificare, materiile care provin din filtrarea apelor reziduale contin azot, fosfor, potasiu). Deseurile din activitatea de salubritate a localitatilor resturi alimentare, resturi textile, hartie. Deseuri organice provenite din productia legumicola, floricola, horticola (coaja de arbori, Frunze (nu trebuie sa provina de la arbori sau plante ierboase toxice), resturi de plantute, fructe cazute, coarde de la vita de vie, iarba etc), alge marine

Denumirea deseului

Natura deseurilor

Provenienta

Compozitia chimica a deseului

Starea in momentul identificarii

DEFINITII Managementul deseurilor Prin managementul deseurilor se intelege conducerea, administrarea si controlul sistematic al activitatilor de precolectare, selectare, colectare propriu-zia, transport, tratare, valorificare, eliminare si depozitare a deseurilor. In managementul deseurilor sunt foarte importante urmatoarele elemente : stabilirea responsabilitatilor in fiecare din activitatile specifice managementului deseurilor; realizarea si implementarea unui cadru institutional si organizatoric adecvat; realizarea si implementarea unui sistem financiar eficient. Obiectivele generale ale managementului deseurilor Obiectivele generale ale managementului deseurilor, sunt, in ordinea prioritatilor, urmatoarele : reducerea la sursa a cantitatilor de deseuri generate si a nocivitatii acestora; colectarea selectiva a deseurilor in vederea reciclarii si valorificarii la un nivel maxim posibil din punct de vedere tehnico-economic; tratarea deseurilor prin tehnologii diverse si specifice, pe cat posibil complementare; depozitarea controlata a reziduurilor cu asigurarea unui impact minim asupra mediului si sanatatii populatiei. OBIECTIVELE SI MASURILE SPECIFICE PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL DESEURILOR Principiile generale care trebuie sa stea la baza elaborarii unei strategii de management integrat al deseurilor sunt : conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor; dezvoltarea durabila; evitarea poluarii prin masuri preventive; conservarea diversitatii biologice si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate; conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice; principiul poluatorul plateste; stimularea activitatii de redresare a mediului. Criteriile pe baza carora trebuie stabilite obiectivele protectiei mediului, in general, si a managementului integrat al deseurilor, in cazul studiat, sunt: mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii; mentinerea si imbunatatirea capacitatii productive si de suport a sistemelor ecologice naturale; apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor; respectarea prevederilor Conventiilor internationale si ale Programelor internationale privind protectia mediului; maximizarea raportului beneficiu / cost; integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana.
Deeurile organice care provin din resturi menajere sunt n special deeuri de la buctrie, recuperabile din punct de vedere biologic, mai ales resturile de fructe, legume i alte alimente,

ct i deeurile verzi, ca frunzele, buruienile, ramurile i verdeaa rmas n urma tierii gardurilor vii, gazonul tiat.
Sub aspectul compoziiei chimice deeurile se mpart n: deeuri organice (resturi vegetale i animaliere, hrtie, cartoane, textile, mase plastice, lemn, plut, resturi de la prelucrarea pieilor i blnurilor, nmoluri organice); deeuri anorganice (metale i nemetale, sticl, ceramic, zgur, cenu, nmoluri anorganice, materiale din construcii betoane, tencuieli). O clasificare a deeurilor ar putea fi fcut n funcie de urmtoarele criterii: 1. n funcie de sursele majore, n ordinea contribuiei, se deosebesc: deeuri agricole deeuri miniere i de la cariere deeuri de fabricaie (industriale) deeuri municipale deeuri de la generarea energiei 2. Sub aspectul compoziiei chimice deeurile se mpart n: deeuri organice (resturi vegetale i animaliere, hrtie, cartoane, textile, mase plastice, lemn, plut, resturi de la prelucrarea pieilor i blnurilor, nmoluri organice); deeuri anorganice (metale i nemetale, sticl, ceramic, zgur, cenu, nmoluri anorganice, materiale din construcii betoane, tencuieli). 3. dup caracteristicile principalilor constitueni se disting: deeuri combustibile (hrtie, cauciuc, textile, mase plastice, lemn); deeuri fermentabile (resturi alimentare, fructe i legume); deeuri inerte (sticl, metale, ceramic). 4. funcie de gradul de agresivitate fa de mediu: deeuri periculoase (explozive, oxidante, inflamabile, iritante, toxice, cancerigene, corozive, infecioase, etc.); deeuri inerte. Deeurile biodegradabile reprezint o categorie de deeuri format din: o fracie important din deeurile municipale (40 70%); deeuri rezultate din activitile agricole i zootehnice; deeuri de la prelucrrile agro-industriale; nmolul de la staiile de epurare a apelor.