TESTE

CURS 1-

1. Îmbunătăţirile funciare sau amelioraţiile agricole au drept scop:

a. Studiul culturilor agricole în perioada de vegetaţie

b. Aplicarea în practică a unui ansamblu de procedee pentru valorificarea în folosul producţiei

agricole pe unele terenuri slab productive în condiţii de deficit sau exces de apă, precum şi
prevenirea eroziunii solului prin factorul apă din precipitaţii.

c. Cunoaşterea elementelor meteorologice şi modul lor de manifestare pe durata anului

Răspuns corect: b

2. Pentru combaterea secetelor (deficitul de umiditate), pe suprafeţe mari sau zone fizico-
geografice sunt necesare lucrări de:

a. Irigaţii-aducţiune şi distribuţie a apei din diferite surse

b. Desecare de suprafaţă

c. Drenaj din materiale specifice şi locale îngropate la o anumită adâncime

Răspuns corect: a

3. Aplicarea în practică a măsurilor şi tehnicilor de îmbunătăţiri funciare asigură în principal:

a. Protecţia mediului înconjurător

b. Valorificarea solurilor

c. Menţinerea şi creşterea fertilităţii solurilor fiind un mijloc de mărire a producţiei agricole

cantitativ şi calitativ

Răspuns corect: c

4. Suprafaţa totală a României este de 23, 8 milioane de ha, din care terenurile agricole sunt
răspândite pe 14,6 milioane ha. Ce procent din total reprezintă aceste terenuri şi ce suprafaţă (în
ha ) revine pentru un locuitor?

a. 58,3% şi 0,59 ha/ locuitor

b. 56,4% şi 0,56 ha/ locuitor

c. 61,3% şi 0,64 ha locuitor

Răspuns corect: c
5. Suprafaţa terenurilor arabile în Romania este de 9,4 mil. ha (0,41 ha- locuitor), ceea ce
reprezintă 64,4% din terenurile agricole. Ce suprafaţa arabilă în ha revine ca valoare medie pe
cap de locuitor în Europa?

a. 0,37 ha/ locuitor

b. 0,35 ha/ locuitor

c. 0,31 ha/ locuitor

Răspuns corect: c

6. Din suprafaţa arabilă a ţării ( 9,4 mil ha) ce procent ocupă terenurile cu pante mai mari de 5%
(uşor spre mediu înclinate -1,6 mil ha, spre puternic şi puternic înclinate – 0,8 mil ha)?

a. 20 % cu pante cuprinse între 5 – 35%

b. 26 % cu pante cuprinse între 5 – 35%

c. 28 % cu pante cuprinse între 5 – 35%.

Răspuns corect: b

7. Ce procent din suprafeţele ocupate cu plantaţii viticole sunt amplasate pe terenurile cu pantă
mai mari de 5% (uşor spre mediu înclinate 5 – 15% , spre puternic înclinate 5 – 25%)?

a. 30%

b. 35%

c. 39%

Răspuns corect: b

8. Terenurile agricole au fost încadrate în 5 clase de calitate (foarte bună 80 -100 puncte, bună 80-
60 puncte, mijlocie 60-40 puncte, slabă 40-20 puncte şi foarte slabe 0-20 puncte). Din terenurile
arabile care clase de calitate sunt dominante?

a. Foarte bună (30% )

b. Bună (26%) şi mijlocie (23%)

c. Slabă (15%) şi foarte slabă (6%)

Răspuns corect: b

9. Care sunt procentele de răspândire a claselor de calitate slabă (a IV-a) şi foarte slabă (a V-a) în
plantaţiile şi pepinierele viticole?
 a. 20% + 20% = 40%

b. 18% + 18% = 36%

c. 24% + 24% = 40%

Răspuns corect: c

10. Care sunt valorile procentuale ale livezilor şi a pepinierilor pomicole ce fac parte din clase de
calitate a terenurilor a IV-a (slabă) şi a V-a (foarte slabă).

a. 41% + 23% = 64%

b. 38% + 22% = 60%

c. 44% + 18% = 62%

Răspuns corect: a

11. Principalii factori limitativi ai capacităţii productive ale solurilor din România sunt secetele
frecvente (S.F.) şi eroziunea de suprafaţă (E). Pe ce suprafeţe se manifestă aceste fenomene?

a. S.F. -7.1 mil. ha , E -6,3 mil. ha

b. S.F. -6,5 mil. ha , E -5,7 mil. ha

c. S.F. -6 mil. ha , E -60 mil. ha

Răspuns corect: a

12. Condiţiile climatice şi de relief din România determină necesitatea lucrărilor de îmbunătăţiri
funciare pe suprafeţele agricole. Ce procent se estimează că este necesar să se execute aceste
lucrări?

a. 65 %

b. 70 %

c. 55 %

Răspuns corect: b

13. Sub aspect climatic necesitatea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare în Romania a fost zonată
în 3 areale: secetoasă (S), subumedă (SU) şi umedă (U). Pentru zona secetoasă precipitaţiile (P)
şi evapotranspiraţia potenţială ce valori au?

a. P = 550 -350 mm şi ETP = 700 – 800 mm;

b. P = 450 -300 mm şi ETP = 750 – 850 mm;

c. P = 570 -330 mm şi ETP = 740 – 860 mm;

Răspuns corect: a

14. Pe baza interdependenţei dintre climă, relief, sol şi vegetaţie se definesc următoarele
zone în Romania: stepă uscată, stepă moderată, silvostepă, zona de tranziţie şi zona fostelor
păduri de stejat. Folosind fig 1.4. precizaţi limitele zonei călduroasă-secetoasă şi judeţele
afectate, de la vest spre est:

Arad, Timiş (vest), Mehedinţi (sud-vest), Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Calăraşi,
Ialomiţa, Prahova (sud), Buzău- (sud-est) , Vrancea, Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa (sud-
est).

15. Resursele de apă din România sunt alcătuite din ape de suprafaţă (86%). Din care: râuri
interioare (36%), Dunărea (50%) şi ape subterane (14%).Pe ce loc se situează România în
Europa după cantitaea de apă pe cap de locuitor?

a. 17 cu 10 500 mc/ locuitor

b. 21 cu 9 800 mc/ locuitor

c. 24 cu 8200 mc/ locuitor

Răspuns corect: b

16. Cadrul natural foarte diversificat a determinat formarea unui înveliş foarte heterogen de
soluri. În fig.1.5 şi tabelul 1.6 sunt menţionate solurile dominante din Romnânia. Câte clase
şi tipuri de sol sunt răspândite în ţara noastră?

a. 8 clase şi 18 tipuri de sol dominante

b. 14 clase şi 28 tipuri de sol dominante

c. 10 clase şi 22 tipuri de sol dominante

Răspuns corect: c

17. În tabelul 1.7 sunt prezentate clasele de erodabilitate (S) . În general, eroziunea de
suprafaţă poate fi:

a. subţire (e.1.1), mijlocie (e.1.2), groasă (1.3)

b. slabă (e.1.1), moderată (e.1.2), puternică (1.3)

c. neimportantă (e.1.1), modestă (e.1.2), importantă (1.3)

Răspuns corect: b
 18. Erozivitatea reprezintă o măsură a intensităţii cu care o ploaie exercită acţiunea de
eroziune a solului exprimată prin cantitatea de sol erodat (mc/ ha, t/ ha) raportată la
agresivitatea pluvială (K). Analizaţi fig 1.6. şi specificaţi în care zone ale ţării
agresivitatea climatică este mai mare:

Subcarpaţii sudici, subcarpaţii de curbură şi partea de este a podişului Moldovei precum

şi Maramureş (Baia Mare), Suceava, Neamţ, Bacău şi Nordul judeţului Vrancea.

19. Apa din din ploi sau topirea zăpezilor pe terenurile înclinate se scurge şi produce
eroziunea de suprafaţă a solului care ajunge în reţeaua hidrografică încărcată cu particule
solide în suspensie, apa râurilor care se apreciază prin turbiditatea apei pe zone fizico –
geografice. La viituri, apele se revarsă în luncă (albia majoră), iar particulele se depun
selectiv sub formă de aluviuni. În România şesurile pluviale însumează:

a. 1,9 mil ha

b. 2,2 mil ha

c. 2,5 mil ha.

Răspuns corect: b

CURS NR. II. TESTE

1. Fertilitatea naturală a solurilor poate fi îmbunătăţită prin tehnici şi tehnologii cum sunt fertilizări,
amendamente, irigaţii ş.a. Irigaţiile sunt condiţionate de resursele de apă care sunt în deficit
pluviometric mai cu seama în Campia Romănă. Din reţeaua hidrografică internă care forme de
relief particpă cu cel mai mare volum la obţinerea unui stoc multianual de apă?

a. câmpie

b. montană

c. dealuri şi piemonturi

Răspuns corect: b

2. Pe baza studiilor experimentale, în Romania s-a realizat o zonare a deficitului de umiditate, care
sunt zonele reprezentative şi ce valoare are deficitul de umiditate în aceste zone?

a. Câmpia Română şi Dobrogea cu 2-3000 mc/ha şi > 3000 mc/ha

b. Podişul Bârladului cu 1500 -2000 mc/ha

c. Câmpia de Vest cu 2000 -2500 mc/ha

 Răspuns corect: a

3. Un sistem de irigaţie cuprinde un ansamblu de lucrări hidroameliorative instalaţii şi amenajări cu

rolul de a prelua apa din sursă (râuri, fluvii, lac), de a o transporta şi distribui la plante în
perioada cu deficit de umiditate. Partea frontală a sistemelor de irigaţie pentru captarea apei din
sursă se numeşte:

a. Staţie de pompare (SP)

b. Staţie de pompare de bază (SPB)

c. Staţie de epurare (SE)

Răspuns corect: b

4. În ţara noastră schemele hidrotehnice ale sistemelor de irigaţie au fost adaptate condiţiilor
specifice din teren şi a structurii unităţilor agricole de la acea vreme. Ca limite de exploatare în
marile sisteme de irigaţie se distringe Plotul de irigaţie. Mărimea suprafeţelor deservite de un
plot de irigaţie poate fi:

a. zeci, sute până la 1000 – 2000 ha

b. câteva sute ha

c. 3000 pănă la 4000 ha.

Răspuns corect: a

5. După schimbarea structurii de proprietate a terenurilor atenţia s-a îndreptat spre realizarea de
ploturi economice de irigaţie „în care apa să fie livrată”.

a. prin rotaţie

b. la cerere

c. permanent

Răspuns corect: b

6. Combaterea excesului de umiditate de la suprafaţa terenului se realizează prin lucrări de

desecare în debleu, iar excesul de apă din profilul solului prin lucrrări de drenaj îngropat. În
Romania execesul de umiditate este mai răspândit în:

a. Podişul Getic

b. Câmpia de Vest

c. Câmpia Banatului şi Lunca Dunării

Răspuns corect: c

7. După harta terenurilor cu exces de umidiate din Romania, suprafaţa totală afectată periodic este:
 a. 5,50 mil ha din care 2,5 mil. ha în luncile inundabile

b. 4,30 mil ha din care 2,0 mil. ha în luncile inundabile

c. 6,5 mil ha din care 3 mil. ha în luncile inundabile.

Răspuns corect: a

8. După modul de manifestare a eroziunii hidrice (naturală) apa de scurgere produce eroziunea de
suprafaţă care contribuie la înrăutăţirea însuşirilor, prin înlăturarea graduală a orizonturilor. Care
orizont ale solurilor este mai întăi înlăturat?

a. B cambic (Bc)

b. A purtat (Ap)

c. B1 cambic.

Răspuns corect: b

9. În urma concentrării scurgerilor de suprafaţă pe anumite direcţii, de obicei pe linia de cea mai
mare pantă, pe care solul sau roca sunt îndepărtate pe grosime (adâncimea ) mare. Cum sunt
denumite aceste forme ale eroziunii în adâncime, în anumite stadii de evoluţie?

a. Râpă

b. Ogaşe, ravene

c. Şiroire de adâncime

Răspuns corect: b

10. Eroziunea accelerată sau intensivă vizibilă este provocată în principal de:

a. Întreţinerea culturilor

b. Amplasarea culturilor

c. Acţiunea neraţională a omului prin lucrarea pământului din deal spre vale.

Răspuns corect: c

11. Principalul efect al eroziunii de suprafaţă îl reprezintă pierderile medii anuale de sol ce se
exprimă în t/ha /an sau mc/ha /an, iar la eroziunea de adâncime volumul transportat de aluviuni.
Pe terenurile erodate sunt activate şi alt efenomene de degradare a solurilor. Care sunt aceste
fenomene?

a. Excesul de umiditate

b. Alunecările de teren şi prăbuşirile

 c. Transportul particulelor de sol în urma impactului picăturilor de ploaie.

Răspuns corect: b

12. Condiţiile naturale (relief, climă) au impus necesitatea şi execuţia lucrărilor de îmbunătăţiri
funciare pe circa 70% din suprafaţa terenurilor agricole. Din statistici ce procent din suprafaţa
agricolă a ţării a beneficiat de aceste lucrări?

a. Circa 60%

b. Circa 65%

c. Circa 50%.

Răspuns corect: c

Curs 3 – Teste

1. Hidraulica este parte din mecanică ce se ocupă cu studiul fluidelor în stare de repaus sau în stare
de mişcare. Hidraulica cuprinde două ramuri: hidrostatica sau statica fluidelor şi hidrodinamica
sau dinamica fluidelor. La ce folosesc aceste cunoştinţe în domeniul îmbunătăţirilor funciare?
a) alegerea măsurilor necesare pentru un teritoriu;
b) stabilirea categoriei de lucrări necesare;
c) proiectarea şi execuţia lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.

Răspuns corect: c

2. Din mulţimea forţelor ce acţionează asupra lichidelor aflate în stare de echilibru, hidrostatica se
ocupă cu forţele masice şi forţele de legătură sau de suprafaţă. La calculul forţelor de greutate
este necesar să se cunoască densitatea (ρ) şi greutatea specifică a lichidului (γ). Masa lichidului
este dată de relaţia: M = ρ · Volum, iar greutatea lichidului G = γ · Volum. Cele două forţe
acţionează şi vor determina presiunea hidrostatică (p). Cum acţionează asupra lichidului cele
două forţe?
a) de jos în sus;
b) întotdeauna normal (perpendicular) pe suprafaţa lichidului;
c) acţionează lateral şi tangenţial.

Răspuns corect: b

3. Dacă în interiorul unui recipient cu lichid apă în stare de repaus, se consideră un punct M,
atunci presiunea hidrostatică (p) va fi: p = po + γ · h, în care: po este presiunea exterioară, iar h
înălţimea coloanei de lichid (înălţimea piezometrică) care se exprimă în metri coloană de apă
(m.c.a.). Dacă poziţia punctului în raport cu fundul recipientului se notează cu z, atunci z + p =
constant. Se generează atunci suprafeţe de egală presiune şi orizontale. Cum este denumită
această lege?
a) legea staticii;
b) legea poziţionării;
c) legea fundamentală a hidrostaticii.
 Răspuns corect: c

4. Forţa hidrostatică P exercitată asupra unei suprafeţe orizontale (ω) este egală cu greutatea
coloanei de lichid de înălţime „h” ce acţionează asupra ei. Care este relaţia de calcul a forţei
hidrostatice?
a) P = γ · h;
b) P = γ · h · ω;
c) P = h · ω

Răspuns corect: b

5. Hidrodinamica se ocupă cu studiul mişcării fluidelor sub gradientul energetic sau diferenţa de
energie pe unitatea de lungime. Care sunt energiile specifice ale unui lichid în mişcare?
a) de poziţie „z”, de presiune h sau p/γ, energia cinetică „v2/2g”;
b) a diferenţei de nivel;
c) de lungimea traseului scurgerii.

Răspuns corect: a

6. Legea lui Torricelli pune în evidenţă transformarea energiei potenţiale în energie cinetică şi în
principal determinarea vitezei unui curent de lichid. Care este relaţia de calcul a vitezei?

a)   în care g = 9,81 m/s;

b) în care g = 9,81 m/s;

c)   în care g = 9,81 m/s;

Răspuns corect: b
7. Volumul de lichid ce trece printr-o secţiune în unitatea de timp se numeşte DEBIT (Q) şi
depinde de secţiunea de scurgere în m2 şi de viteza curentului lichid în m/s. Care este relaţia de
calcul a debitului?

a) Q = ω·dt, exprimat în m3/s;

b) Q = ω·V, exprimat în m3/s; m3/h(oră); ℓ/s;

c) Q = V·dt

Răspuns corect: b

 
8. Ca elemente hidraulice ale curentului de lichid mai sunt considerate perimetrul udat (P) şi raza
hidraulică (R). Precizaţi relaţia de calcul a razei hidraulice:

a) R = v·ω (în metri)

b) R = P/ω (în metri)

c) R = ω·P (în metri)

Răspuns corect: b

9. În cazul mişcării lichidelor reale apar forţe tangenţiale care se opun mişcării lichidului şi în
lungul curentului are loc o reducerii a sarcinii hidrodinamice. Cum este determinată această
reducere a sarcinii hidrodinamice?
a) pierdere de sarcină (hr);
b) pierdere, micşorare a vitezei (hr);
c) reducerea secţiunii (hr).

Răspuns corect: a

10. În cazul circulaţiei apei în conducte sub presiune, pierderile de sarcină pot fi: liniare (hf) şi
locale (hℓ). Pierderile de sarcină totale vor fi calculate cu relaţia:
a) hr = ω·L;
b) hr = I·L;
c) hr = hf + hℓ

Răspuns corect: c
11. La valori mari ale presiunii apei pe conducte se folosesc aparate denumite:
a) vitezometre;
b) manometre cu citirea în atmosfere (1atm = 10,33 m.c.a.);
c) cota punctului considerat faţă de un plan de referinţă

Răspuns corect: b

12. Ca aplicaţii ale hidraulicii este necesar stabilirea debitului (Q). La determinarea debitului se
disting două metode: directă şi indirectă. Precizaţi procedeele folosite la metoda directă:
a) cu secţiunea de scurgere;
b) volumetric, pe baza ecuaţiei de continuitate şi cu construcţii speciale;
c) prin măsurarea sarcinii piezometrice.

Răspuns corect: b

13. Ca mijloace folosite pentru determinarea vitezei apei într-o albie naturală sau un canal se
folosesc flotorii şi morişca hidrometrică. Cu flotorii se măsoară ce categorie de viteză?
a) viteza maximă;
b) viteza de suprafaţă;
c) viteza medie.

Răspuns corect: b

14. Măsurarea debitelor de apă ce trec printr-o secţiune a unui canal se poate face cu ajutorul
stavilelor adaptate ca apometre. Cum se adaptează o stavilă verticală ca apometru?
a) stabilirea elementelor secţiunii;
b) prin amplasarea mirelor în amontele şi avalul stavilei;
c) stabilirea sarcinilor hidrodinamice.

Răspuns corect: b
15. Deversoarele sunt instalaţii hidraulice sub forma unor panouri metalice, de plastic sau lemn
dispuse perpendicular pe axul canalului, având la partea superioară deschideri în formă
dreptunghiulară, triunghiulară sau trapezoidală. Pentru stabilirea debitului este necesar să se
măsoare:
a) lăţimea la fund al canalului;
b) lungimea pragului deversorului (L), sarcina de curgere (h);
c) lăţimea canalului la partea superioară.

Răspuns corect: b

16. Sifoanele portabile sunt tuburi folosite pentru distribuţia apei la plante, de regulă, dintr-un canal
provizoriu în brazdele de udare, sau pe fâşii de udare. Pentru stabilirea debitului de alimentare
este necesar să cunoaştem:
a) sarcina sub care se face scurgerea şi diametrul tubului;
b) lăţimea la fund al canalului, în metri;
c) coeficientul de taluz al canalului.

Răspuns corect: a

17. Canalele sunt construcţii hidrotehnice executate din pământ sau alte materiale, pentru
transportul gravitaţional al apei în diferite scopuri (irigaţii, desecări sau combaterea eroziunii
solului). Care este formula geometrică a secţiunii transversale cea mai folosită?
a) triunghiulară;
b) rectangulară;
c) trapezoidală.

Răspuns corect: c

18. După modul de execuţie şi realizarea secţiunii de transport faţă de cota terenului, deosebim:
canale executate în debleu, în rambleu, semidebleu – semirambleu. Pentru lucrările de desecare
canalele sunt construite în:
a) rambleu;
b) semirambleu – semidebleu;
c) debleu.

Răspuns corect: c

19. La un canal din pământ cu secţiunea de transport trapezoidală, elementele geometrice sunt:
a) Lăţimea la fund (b), în metri; adâncimea apei (h), în metri; înclinarea taluzului 1/tgθ sau ctg θ =
m;
b) Lumina canalului (B), lăţimea diguleţului (a);
c) înălţimea de siguranţă (h1) şi ampriza canalului (A).

Răspuns corect: a

20. Parametrii hidraulici ai canalelor pentru secţiunea de transport al debitului, sunt: secţiunea udată
(ω), perimetrul udat (P), raza hidraulică (R), panta fundului canalului (Ic) sau panta topografică
(geodezică), coeficientul de rugozitate (γ,n), viteza medie teoretică a curentului de apă (v în
 m/s), debitul (Q în m3/s). Care este relaţia de calcul a debitului unui canal bazată pe ecuaţia de
continuitate?

a) ω · v = Q, în m3/s; Q = ω·c·√R·Ic în m3/s; (c – coef. De viteză a apei, Chézy)

b) Q = ω · c, în m3/s;
c) Q = b · h · m (m3/s)

Răspuns corect: a

21. Dimensionarea canalelor, constă în stabilirea valorilor elementelor geometrice, constructive şi

hidraulice capabile să transporte un anumit debit necesar (Q). Rezolvarea constă în stabilirea
formei secţiunii şi a dimensiunilor acesteia, înclinarea taluzurilor şi a vitezei medii a apei. Dacă
secţiunea este trapezoidală, se pleacă de la stabilirea căror elemente?
a) b şi h în condiţiile Ic şi a limitelor de viteză;
b) m1 şi R;
c) m2 şi B.

Răspuns corect: a
22. La dimensionarea analitică a canalelor, calculele se conduc în funcţie de elementele cunoscute
şi de parametrii geometrici şi hidraulici ce trebuie determinaţi. În cele mai multe cazuri se
cunosc:
a) Q, Ic, textura pământului folosit, condiţiile de exploatare;
b) textura pământului pus în operă;
c) lungimea şi panta canalului.

Răspuns corect: a

23. După stabilirea valorilor pentru „b” şi „h” se trece la determinarea elementelor constructive
după modul de realizare (execuţie), rambleu, debleu, rambleu parţial şi parţial debleu. Care sunt
aceste elemente constructive:
a) h1, h2, a, B, B1, H, A;
b) b, h, m, C, V;
c) h, b, C, V, m1 şi m2

Răspuns corect: a
24. Pentru dimensionarea grafică a canalelor, s-au elaborat „NOMOGRAME”. Pentru amenajările
cu canale din pământ pentru irigaţii pe tipuri m = 1. Din nomogramă se extrag valorile:
a) textura pământului şi debitul;
b) rugozitatea, Ic, Q;
c) b, h şi viteza apei la diferite pante ale canalului.

Răspuns corect: c
Teste Curs 4

Curs 4 – Teste Noţiuni de hidrologie. Lacuri de acumulare.

1. Hidrologia se ocupă cu studiul apelor globului pământesc şi a legilor de distribuţie. Ca părţi
principale cuprinde: Hidrologia generală, hidrografia, hidrogeologia şi hidrometria apelor de
suprafaţă şi a celor de adâncime. Ce studiază hidrografia?
a) studiul distribuţiei apelor mărilor şi oceanelor;
b) factorii geomorfologici pe bazinele hidrografice, văi, albii, lacuri;
c) precipitaţiile sub formă de ploi sau zăpadă.
Răspuns corect: b

2. Din suprafaţa globului pământesc oceanul planetar ocupă 70,8%, iar uscatul 29,2%. Din
volumul total de apă la suprafaţa Terrei cea mai mare parte o reprezintă apa „sărată”. Care este
procentul de apă „dulce” la suprafaţa Terrei?
a) 15%;
b) 10%;
c) 6%
Răspuns corect: c

3. Apele existente la suprafaţa uscatului, a mărilor şi oceanelor se află într-un echilibru relativ.
Cum este denumit acest echilibru?
a) circuitul apei în natură;
b) circuitul apei la suprafaţa uscatului;
c) circuitul apei la suprafaţa mărilor şi oceanelor.
Răspuns corect: a

4. Din analiza figurii 3.1 – Schema circuitului apei în natură, precizaţi cât reprezintă precipitaţiile
la suprafaţa uscatului?
a) 27%;
b) 19%;
c) 22%.
Răspuns corect: b

5. Precipitaţiile de la suprafaţa uscatului, ajunse la suprafaţa solului se infiltrează în sol, iar o alta
se scurge la suprafaţă. Pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare interesează în mod deosebit:
infiltraţiile, scurgerile, evaporaţia şi transpiraţia. Ploile se caracterizează prin:
a) cantitatea de apă căzută sub formă de strat H, în mm;
b) timpul de manifestare T, în minute;
c) intensitatea medie (intensitatea meteorologică I = N/T).
Răspuns corect: c

6. Studiul ploilor prezintă o importanţă deosebită pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare. În

lucrările de C.E.S. interesează mai cu seamă ploile sub aspectul intensităţii lor şi al intensităţii
maxime. Când este considerat mai periculos nucleul maxim al intensităţii ploii?
a) la începutul ploii;
b) la sfârşitul duratei de manifestare;
c) la mijlocul duratei de manifestare.
Răspuns corect: b

7. În lucrările inginereşti, pentru proiectare, se iau în considerare ploile cu o anumită asigurare.

Astfel, în lucrările de C.E.S. se iau în calcule ploile torenţiale şi cele maxime în 24 de ore cu
asigurare de 5 ÷ 10%. Pentru irigaţii se iau în calcule ploile medii lunare pe o durată minimă de
10 ani cu ce asigurare?
a) 70%;
b) 80%;
c) 90%.
Răspuns corect: b

8. Infiltraţia apei în sol este procesul de pătrundere prin suprafaţă în profilul solului. Cantitativ se
exprimă prin strat de apă (mm) raportat la timp (minut, oră). Determinant este caracterul ploii şi
torenţialitatea ei. Viteza de infiltraţie cea mai mare se obţine pe solurile cu textura:
a) argiloasă (soluri grele);
b) lutoasă (textură mijlocie);
c) nisipoasă (soluri uşoare).
Răspuns corect: c

9. Viteza finală de infiltraţie (Vfi) a apei în sol se stabilizează după 3 ÷ 6 ore şi valoarea obţinută
se ia în considerare la alegerea metodei de udare prin scurgere la suprafaţă sau aspersiune
(alegerea tipului de aspersor). Pe solurile mijlocii (lutoase) Valoarea Vfi este:
a) < 6 mm/oră;
b) 6 - 12 mm/oră;
c) 12 ÷ 25 mm/oră.
Răspuns corect: b

10. O parte din apa de provenienţă meteorică se scurge la suprafaţa solului (terenului). În care din
lucrările de îmbunătăţiri funciare interesează în mod deosebit fenomenul de scurgere a apei la
suprafaţa solului?
a) desecare – drenaj;
b) combaterea eroziunii solului;
c) irigaţii.

Răspuns corect: b
11. Coeficientul de scurgere (KS), reprezintă raportul dintre cantitatea de apă scursă pe terenurile
înclinate şi cantitatea căzută (interceptată) pe aceeaşi suprafaţă. Valorile coeficientului de
scurgere sunt totdeauna:
a) mai mari ca KS > 1;
b) subunitare KS < 1;
c) egale cu unitatea KS = 1.
Răspuns corect: b
12. Volumul scurgerii (VS), interesează în cazul lucrărilor executate pe versanţi cu scopul reţinerii
scurgerilor sau pe firul văilor. Ce lucrări hidrotehnice sunt executate pe versanţi pentru reţinerea
scurgerilor pe versanţi sau văi?
a) terase în trepte cu pantă longitudinală şi transversală;
b) valuri de pământ şi canale de coastă orizontale. Baraje pentru bazine de acumulare;
c) canale de coastă înclinate şi drenaje.
Răspuns corect: b

13. Un alt parametru al scurgerii este debitul (Q) care reprezintă volumul scurgerii în unitatea de
timp (m3/s). Ce asigurare de calcul se ia în seamă pentru ploaia torenţială?
a) 12%;
b) 14 ÷ 15%;
c) 5 ÷ 10%
Răspuns corect: c

14. În cazul lucrărilor de regularizare a scurgerilor cum sunt bazinele de acumulare (retenţie),
pentru dimensionarea evacuatorilor de suprafaţă trebuie să se ţină seama de debitul maxim, cu
ce asigurare?
a) 20%;
b) 5 ÷ 10%;
c) 1%.
Răspuns corect: c

15. Evaporaţia la suprafaţa solului este considerată ca consum neproductiv, iar transpiraţia ca un
consum productiv, deoarece asigură creşterea şi dezvoltarea plantelor. S-a convenit ca acest
consum să fie denumit evapotranspiraţia (ET). Determinarea evapotranspiraţiei pe cale directă
impune montarea unor instalaţii denumite?
a) bazine de control;
b) lizimetre;
c) parcele experimentale.
Răspuns corect: b

16. În lizimetru aprovizionarea plantelor cu apă se face la nivel optim, iar consumul determinat
corespunde „evapotranpiraţiei reale maxime” sau „optime” (ETRM = ETRO). În ce fel de
unităţi se exprimă?
a) m3/s;
b) m3/ha pe fenofaze ale plantelor sau lunar;
c) m/s.
Răspuns corect: b

17. Evapotranspiraţia potenţială (ETP) reprezintă consumul de apă al plantelor în condiţiile unei
aprovizionări optime pentru a obţine producţii foarte mari. În condiţiile naturale plantele pot
 suferi din cauza lipsei de apă, iar acest consum a fost denumit evapotranspiraţia reală (ETR).
Faţă de ETP valoarea ETR cum este:
a) ETR > ETP;
b) ETR < ETP;
c) ETR = ETP.
Răspuns corect: b

18. Evapotranspiraţia potenţială (ETP) se poate determina şi pe cale indirectă luând în considerare
temperatura aerului. În ţara noastră, s-au obţinut rezultate satisfăcătoare folosind formula lui
Thornthwaite care ţine seama de temperatura medie lunară (tm, în oC), indicele termic lunar i =
(tm/5)1,514 şi cel anual ( I = Σi) şi latitudinea geografică a staţiei meteorologice „φ”. Care este
relaţia de calcul a ETP după acest criteriu?
a) ETP = 16(5tm)a;
b) ETP = 16(10tm/I) · Kφ, în mmCA;
c) ETP = 160(tm/I) · Kφ.
Răspuns corect: b

19. Apa căzută la suprafaţa terenurilor sub formă de precipitaţii o parte se infiltrează iar o alta se
scurge pe suprafeţele înclinate. Pe ce direcţie se produce scurgerea în raport cu panta
versanţilor?
a) pe direcţii perpendiculare pe curbele de nivel;
b) pe direcţia oblică în raport cu curbele de nivel
c) pe direcţia liniei de cea mai mare pantă (c.m.m.p.).
Răspuns corect: c

20. Totalitatea cursurilor de apă, cu sau fără debit permanent, de pe un anumit teritoriu poartă
numele de reţea hidrografică, iar suprafaţa de pe care îşi colectează apele o reţea hidrografică se
numeşte bazin hidrografic. Cum este denumită limita bazinului hidrografic?
a) limita versanţilor ce compun un bazin hidrografic;
b) limită de hotar în teritoriu;
c) cumpăna apelor sau limita de separare a apelor ce se scurg.
Răspuns corect: c

21. Elementul definitoriu caracteristic al relaţiei hidrografice îl constituie valea râului. La

majoritatea cursurilor de apă deosebim o albie minoră şi o albie majoră (lunca râului). La
luncile late şi foarte late, care sunt zonele caracteristice ale luncii?
a) în apropierea albiei minore sau matca; centru şi preterasică;
b) zona grindului, centrală şi de sub prima terasă;
c) zona de contact a luncii cu versantul învecinat.
Răspuns corect: b
 STUDIUL RELIEFULUI ŞI AL ELEMENTELOR FIZICO-GEOGRAFICE

1. Relieful reprezintă unul din principalii factori care condiţionează proiectarea şi execuţia
lucrărilor de CES. Cea mai simplă formă de relief este versantul. Se iau în consideraţie
principalele caracteristici ale versanţilor: panta medie, forma profilului transversal, forma
suprafeţei şi expoziţia. Studiul acestor caracteristici se efectuiază pe ce materiale întocmite în
prealabil?
a) planuri topografice la scările 1:1000; 1:2000; 1:5000 cu curbe de nivel;
b) hărţi generale ale zonei luate în studiu;
c) hărţi de ansamblu pentru studiul geomorfologic.
Răspuns corect: a

2. Panta medie a versantului (iv) reprezintă tangenta trigonometrică a unghiului format de planul
înclinat al suprafeţei versantului cu planul orizontal. Se poate exprima ca tangentă în procente
(%) sau în promile (o/oo). Clasa de pantă „slab spre mediu înclinat”, ce limite ale valorii pantei
are?
a) 2 -7%;
b) 10,1 – 15%;
c) 25,1 – 50%.
Răspuns corect: b

3. Lungimea medie a versanţilor (LV) este ca şi mărimea pantei un indicator important, deoarece
alungirea traseului amplifică scurgerea şi eroziunea solului. Pe un plan de situaţie cu curbe de
nivel se pot separa mai multe suprafeţe de pantă uniformă (medie), rezultând o reprezentare
care este denumită?
a) plan cadastral;
b) cartogramă a pantelor;
c) plan de situaţie cotat.
Răspuns corect: b

4. În general, plantaţiile viticole şi pomicole se plasează pe versanţi cu expoziţie favorabile şi la

pante care permit amenajări antierozionale. Care sunt acestea?
a) Expoziţie N, N-V, N-E şi pante 15-20%;
b) Expoziţie N, N-E, N-V şi pante > 25%;
c) Expoziţie S, S-E, S-V şi pante < 25%.
Răspuns corect: c

5. Pe pante mai mari de 25% (foarte puternic înclinate) se recomandă ce categorie de folosinţă a
terenurilor?
a) arabil (A);
b) fâneţe (F);
c) pădure (PD).
Răspuns corect: c
6. În legătură cu lungimea versanţilor se are în vedere „distanţa critică de eroziune” (lcr). Prin
eroziune critică se înţelege cantitatea de sol erodată în cursul unui an calendaristic, astfel încât
să nu scadă fertilitatea solului. Distanţa critică de eroziune are semnificaţia „depărtarea de la
cumpăna apelor la care scurgerea superficială începe să producă eroziune peste limitele
admise”. La ce categorie de lucrări antierozionale trebuie cunoscută?
a) terase cu platformă înclinată în sensul rampei;
b) volum şi canale de coastă orizontale şi înclinate;
c) terase şi agroterase pe terenurile arabile.
Răspuns corect: b

7. Care formă a profilului transversal a unui versant este mai afectat de eroziunea în suprafaţă prin
factorul „apa în mişcare”?
a) profil drept liniar (uniform);
b) profil concav (creşte lungimea, descreşte panta);
c) profil convex (creşte lungimea, creşte şi panta).
Răspuns corect: c

8. Versanţii denumiţi „însoriţi”, ce expoziţie au?

a) E şi NV;
b) S şi SV;
c) N şi NE.
Răspuns corect: b

9. Pentru proiectarea lucrărilor de C.E.S. este necesar să se efectuieze un studiu al reliefului

terenului luat în amenajare, din punct de vedere al pantelor (categorii de pantă) şi al lungimii
versanţilor. Cum este denumită piesa desenată ce cuprinde aceste elemente de relief?
a) plan de situaţie cu curbe de nivel;
b) cartograma pantelor medii;
c) profile transversale prin suprafaţa recomandată pentru amenajare.
Răspuns corect: b

10. La întocmirea cartogramei pantelor este necesar să se stabilească panta medie a suprafeţelor [ Im
= (Σ lc/E/S) · 100], vezi tabelul 3.7. În această relaţie „S” are semnificaţia suprafeţei, în m2 sau
ha. Cum se determină suprafaţa? Prin ce metodă?
a) din coordonate, metoda analitică;
b) prin metoda grafo-analitică;
c) geometric, prin împărţirea în triunghi, la care se măsoară pe plan „b” şi „h”.
Răspuns corect: c

11. După întocmirea cartogramei pantelor se stabilesc categoriile de folosinţă a terenurilor înclinate.
În principiu, terenurile arabile se recomandă pe pante ce au valorile:
a) mai mari de 15%;
b) mai mici de 15%;
c) pe pante mai mari de 15% dar mai mici de 25%.
 Răspuns corect: b

12. În România, clasificarea texturală a solurilor se face după I.C.P.A. – 1987 care separă trei grupe
texturale, mai ales pentru procesul de eroziune şi nu numai. Acestea sunt: uşoare, mijlocii şi
grele. Solurile mijlocii cuprind clase texturale de:
a) lut nisipos (S) şi lut (L);
b) nisip (N) şi nisip lutos (U);
c) lut argilos (T) şi argilă (A).
Răspuns corect: a

13. Structura solului defineşte modul de grupare şi aranjare a particulelor elementare de sol în
agregate structurale la formarea cărora un rol determinant îl are humusul. În funcţie de textură
solurile se comportă diferit în procesul de eroziune. După acest aspect, care soluri sunt mai
rezistente la procesul de eroziune prin apă?
a) lutoase şi luto-nisipoase;
b) solurile nisipoase;
c) solurile argiloase.
Răspuns corect: a

14. Roca pe care s-a format solul este un factor important în declanşarea şi vigoarea eroziunii. Când
roca mamă este friabilă se formează soluri bine dezvoltate. Cum sunt aceste soluri sub aspectul
rezistenţei la eroziunea prin „apa în mişcare”?
a) slab rezistente;
b) mijlociu rezistente;
c) rezistente.
Răspuns corect: c

15. Solurile dominante în România sunt răspândite, în corelaţie cu zonele climatice şi formele de
relief. Cea mai mare răspândire o au solurile din clasele: cernisoluri, luvisoluri şi cambisoluri.
Ce procent, din total, reprezintă aceste soluri? (tab. 3.9. şi harta fg. 3.17)
a) 50%;
b) 80%;
c) 60%.
Răspuns corect: b

16. Solurile dominante cernisoluri, luvisoluri şi cambisoluri au note de bonitare pentru arabil, în
sistemul 0 – 100, cuprinse între:
a) 6 şi 90 puncte;
b) 6 şi 70 puncte;
c) 3 şi 88 puncte
Răspuns corect: c
17. Clasele de erodabilitate (rezistenţa solului la eroziunea de suprafaţă „S”) este dată de textura
solurilor. Ce texturi au solurile rezistente la eroziune? (în tab. 3.11)
a) lutoase (L), lut argilos (LA), argiloase (A);
b) lutoase (L), lut nisipos (LN), nisip lutos (NL);
c) lut nisipos (LN), nisip lutos (NL), nisip (N).
Răspuns corect: a

18. Care este valoarea rezistenţei solului la eroziunea de suprafaţă „S” ce se foloseşte în ecuaţia
generală a eroziunii solurilor, pentru solurile din clasa de erodabilitate „moderată şi puternică”?
a) 1 ÷ 1,1;
b) 0,8 ÷ 0,9;
c) 0,6 ÷ 0,7.
Răspuns corect: b

19. Erodabilitatea şi erozivitatea sunt două noţiuni ce se folosesc pentru a estima ce fel de eroziune
a solurilor?
a) eroziunea mixtă;
b) eroziunea în adâncime;
c) eroziunea de suprafaţă.
Răspuns corect: c

20. Prin categorie de folosinţă a terenurilor se înţelege o grupare de terenuri ce au aceeaşi destinaţie
economică, creată în mod natural sau artificial. Care sunt categoriile de folosinţă ce fac parte
din fondul agricol?
a) păşuni (P), păşuni cu păduri (P, PD), fâneţe (F), arabil (A);
b) arabil (A), păşuni (P), fâneţe (F), vii (V), livezi (L);
c) păduri (PD), construcţii (C), construcţii şi alte terenuri (CAT), fâneţe (F).
Răspuns corect: b

21. La caracterizarea bazinelor hidrografice se va stabili ponderea fondului agricol în raport cu cele
neagricole şi faţă de totalul teritoriului. Ce categorii de folosinţă cuprind teritoriile neagricole?
a) neproductiv (N), drumuri (D), căi ferate (CF), păşuni (P);
b) păduri (PD), ape (H), neproductiv (N), drumuri şi căi ferate (D, CF), construcţii (C);
c) fâneţe (F), păşuni (P), neproductiv (N), drumuri şi căi ferate (D, CF).
Răspuns corect: b

22. Cursul unui râu, de la izvor la vărsare poate fi caracterizat prin profile transversale,
longitudinale şi traseul în plan a albiei. În profil transversal un curs de apă prezintă o albie
minoră şi o albie majoră. Care sunt apele (nivel şi debit) ce se scurg prin albia minoră?
a) nivel şi debit minim şi mijlociu;
b) nivel maxim de inundaţii;
c) nivel maxim istoric.
Răspuns corect: a
 23. Unul din elementele hidrologice cel mai important îl reprezintă nivelul apei în albia minoră.
Variaţia nivelurilor este în corelaţie cu debitul. Cum este denumită reprezentarea ce arată
corelaţia dintre nivelul apei în râu (H, în m) şi debitul (Q, în m3/s)?
a) hidrograful nivelurilor;
b) cheie limnimetrică;
c) graficul nivelurilor.
Răspuns corect: b

24. Observaţii asupra nivelurilor apei din reţeaua hidrografică se fac în puncte special amenajate
dotate cu aparatură şi instalaţii. Cum sunt denumite aceste locaţii speciale?
a) amenajare de măsurare a nivelului apei;
b) posturi hidrometrice;
c) amenajare pentru nivelul apei în sursă.
Răspuns corect: b

25. Măsurarea nivelurilor în râuri se face cu ajutorul mirelor, limnigrafelor şi telelimnigrafelor.

Limnigraful sau tele limnigraful este instrumentul ce înregistrează permanent nivelul apei la
scara 1:5; 1:10; 1:20, datorită unei componente de instalaţii numită?
a) cabină de protecţie;
b) flotor;
c) plutitor de adâncime.
Răspuns corect: b

4.2. BAZINE DE ACUMULARE SAU BAZINE DE RETENTIE

1. Bazinele de acumulare reprezintă capacitatea naturală sau amenajată destinată reţinerii unui volum
de apă. Sursa cea mai importantă pentru alimentarea cu apă o constituie:
a) apele de suprafaţă, apele râurilor;
b) apele subterane de adâncime;
c) apele provenite din puţuri arteziene.
Raspuns corect: a

2. Regimul scurgerilor pe cursurile de apă este foarte variat, cu amplitudini extrem de mari şi grad de
torenţialitate. Această variaţie extrem de mare a debitelor, face ca o mare cantitate de apă în perioada
de viitură, să nu fie folosită. În ţara noastră cantitatea de apă nefolosită din râurile interioare, ce se
scurge spre Dunăre se estimează la circa?
a) 40 miliarde m3/an;
b) 35 miliarde m3/an;
c) 25 miliarde m3/an.
Raspuns corect: b

3. După modul de folosinţă al bazinelor de acumulare deosebim: acumulări pentru irigaţii. Care este
aspectul principal privind folosirea apei la irigaţii?:
a) calitatea apei acumulate sub aspect fizic şi chimic;
b) turbiditatea apelor reţinute în acumulare;
c) volumul de aluviuni transportat din bazinul hidrografic de recepţie.
Raspuns corect: a

4. Care sunt cele mai răspândite bazine de acumulare, după modul de utilizare, în ţara noastră?
a) utilizare mixtă (alimentări cu apă, piscicultură, etc.);
b) pentru irigaţii în agricultură;
c) în scop de turism şi agreement.
Raspuns corect: a

5. Bazinele de acumulare se consideră economice dacă pentru o regularizare a debitelor multianuală se

pun în operă la construcţia barajelor 1m3 de terasamente se reţin în lacul de acumulare un volum de
apă:
a) 20 m3;
b) 50 m3;
c) 35 m3;
Raspuns corect: b

6. Locul de amplasare a barajului pentru acumularea unui volum de apă trebuie să îndeplinească
urnătoarele condiţii: valea să prezinte o îngustare, terenul să prezinte stabilitate, dacă este posibil, se va
amplasa după o curbură a văii pentru al feri de acţiunea valurilor faţă de vântul dominant. În aceste
condiţii, cuva lacului va ocupa terenuri joase, neproductive agricol a căror pantă longitudinală să fie cât
mai mică, iar valea cât mai largă cu maluri cât mai ânalte, de ce?
a) pentru a evita dezvoltarea vegetaţiei acvatice;
b)pentru ca volumul aluviunilor să fie cât mai mic;
c) pentru a oferi condiţii cât mai bune pentru piscicultură.
Raspuns corect: a

7. La proiectarea unei acumulări se vor lua în considerare următoarele volume:

- ce se scurge din bazinul hidrografic şi se poate acumula;
- volumul necesar pentru a satisface cerinţele consumatorilor;
- volumul ce se poate înmagazina în acumulare (W) este determinat de înălţimea barajului până la
pragul deversorului pentru stabilirea acestui volum se întocmeşte o piesă desenată denumită:
a) plan de situaţie cu curbe de nivel;
un profil longitudinal al văii;
un profil morfologic transversal al văii.
Raspuns corect: a

8. Volumul util al unui bazin de acumulare (Vu) este cel mai mare din volumul total (Vt). Ce procent
trebuie să rezulte?:
a) 35%;
b) >50%;
c) 30%
Raspuns corect: b

10. Barajul reprezintă elementul principal al unui bazin de acumulare. La acumulările de interes agricol
materialele puse în corpul barajului îl reprezintă pământul. Care este conţinutul optim de argilă al
pământului pus în operă?
a) 5 – 10%;
b) 20 – 40%;
c) 15 – 25%.
Raspuns corect: b

11. Înălţimea barajelor pentru acumulările de interes agricol este:

a) 7 – 14m;
b) 3 – 10m;
c) >15m.
Raspuns corect: b

CURS 5 – TESTE

1. Folosirea unui bazin de acumulare necesită asigurarea posibilităţilor de trecere a apei din lac
spre zonele de consum, precum şi evacuarea parţială sau totală în funcţie de condiţiile de
exploatare. Construcţiile ce îndeplinesc aceste condiţii sunt: evacuatori de suprafaţă şi
evacuatori de fund. Cum sunt denumiţi evacuatorii de suprafaţă?
a) orificii cu pereţi groşi;
b) deversor sau preaplin;
c) ajutaje de evacuare.

Raspuns corect: b

2. Evacuatorii de suprafaţă se prevăd (se construiesc) la majoritatea bazinelor de acumulare şi au

rolul de a evacua debitele (volumele) de viitură atenuate. Ca evacuatori de suprafaţă se pot
enumera: deversorul construit în corpul barajului; deversorul lateral cu canal de fugă;
deversorul cu lamă deversantă. Deversorul construit în corpul barajului, cum se plasează?
a) lateral dreapta sau stânga lângă versant;
b) în partea centrală a barajului;
c) pe axul lucrării în profil transversal.

Raspuns corect: a

3. Deversorul construit în corpul barajului are o lăţime 2 ÷ 5m, iar pragul deversorului se execută
la cota corespunzătoare:
a) volumului util net (Vun);
b) volumului util brut al bazinului (Vub);
c) volumului de siguranţă (Vs).
 Raspuns corect: b

4. Deversorul construit în corpul barajului pentru evacuarea debitelor de viitură, este de tip „cu
prag lat” şi asigură trecerea apei printr-o construcţie denumită:
a) orificiu de evacuare;
b) canal lateral consolidat;
c) canal de fugă în curent rapid bine consolidat.

Raspuns corect: c

5. Deversorul lateral cu canal de fugă se execută lateral faţă de baraj, în versant şi se compune
dintr-un canal de aducţiune, deversor, canal de conducere, canal de fugă. Datorită pantei mari,
canalul de fugă se construieşte prevăzut cu:
a) dale de beton prefabricat;
b) căderi în trepte consolidate;
c) cu pinten de şicanare a scurgerii apei.

Raspuns corect: b

6. Deversorul lateral cu canal de evacuare şi lamă deversantă, în loc de canal de fugă este
prevăzut cu un canal de evacuare închis la capătul aval. Apa deversează peste taluzul canalului,
spre talveg sub forma unei:
a) lame deversante fără să producă eroziune;
b) sub forma unui strat consistent de apă;
c) sub forma unui jet sau vană de lichid.

Raspuns corect: a

7. Evacuatorii de fund la barajele lacurilor de acumulare se execută aproximativ central, dar lateral
faţă de talvegul văii. Prin aceşti evacuatori se asigură golirea iazului, ca urmare se vor plasa la o
cotă egală cu cota:
a) volumului de siguranţă;
b) volumului util net;
c) volumului mort.

Raspuns corect: c

8. O construcţie specială pentru evacuarea treptată, parţială sau totală a apei dintr-o acumulare cu
folosinţa preponderent piscicolă sau mixtă ce asigură şi reţinerea peştelui în loc este denumită:
a) vană de golire;
b) vană călugăr cu vanete;
c) evacuator de suprafaţă.

Raspuns corect: b

9. Din fig. 4.10, dacă se scot toate vanetele, instalaţia prin conducta de golire, funcţionează ca:
a) un orificiu cu pereţi groşi;
b) o vană de fund;
c) un orificiu cu ajutaj lung.

Raspuns corect: b

10. Evacuarea apei dintr-un lac de acumulare se poate realiza şi printr-un sifon ridicător din metal
sau material plastic. Pentru a intra în funcţiune este necesar să fie:
a) modelat după forma secţiunii barajului;
b) amorsat (umplut cu apă);
c) racordat la canalul de evacuare.

Raspuns corect: b

11. Întreţinerea bazinelor de acumulare se referă nu numai la acumularea propriu-zisă, ci şi la

bazinul de recepţie care are implicaţii asupra calităţii apei din iaz precum şi asupra depunerii
particulelor solide transportate de apa afluentă. Particulele mai fine unde sunt depuse?
a) în imediata apropiere a barajului;
b) la mijlocul lungimii lacului de acumulare;
c) la coada lacului de acumulare.

Raspuns corect: a

12. La un bazin de acumulare barajul este cel mai important obiectiv realizat. Lucrările de
întreţinere a unui baraj se referă la corpul barajului, coronamentul barajului, taluzele aval şi
amonte. Cel mai expus degradării, în timp, care parte a barajului este mai vulnerabilă?
a) taluzul oval;
b) taluzul amonte;
c) coronamentul.

Raspuns corect: b

13. Apa din bazinele de acumulare trebuie să îndeplinească anumite condiţii în funcţie de modul de
utilizare. Din punct de vedere sanitar nivelul apei trebuie să asigure un strat minim de câţi
metri?
a) 4 ÷ 6m;
b) 1,5 ÷2m;
c) 3 ÷ 5m.

Raspuns corect: b
CURS 6 – TESTE

1. Pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de C.E.S. trebuie localizate zonele în care se află
teritoriul considerat a fi luat în amenajare. Se precizează şi elementele administrative. Care sunt
acestea?
a) judeţul;
b) comuna (U.A.T. – unitatea administrative teritorială);
c) satul

Raspuns corect: b

2. La proiectarea măsurilor de C.E.S. este necesar să se precizeze aspectul fizico-geografic al

terenurilor ce cuprind suprafeţele luate în amenajare. La studiul reliefului este necesar să se
precizeze categoriile de pantă şi lungimea versanţilor. În lucrările de C.E.S. se vor prezenta în
general două categorii de pantă, care sunt acestea?
a) <15%; 10 – 15%;
b) >15%; >25%;
c) 5 – 15%; 1 – 5%.

Raspuns corect: a

3. Pentru proiectarea lucrărilor de C.E.S. este necesar să se precizeze lungimea versanţilor,

exprimată în m, care lungimi se vor preciza?
a) lungimea maximă;
b) lungimea medie;
c) lungimea minimă.

Raspuns corect: b

4. Sub aspect climatic pe lângă modul de manifestare al precipitaţiilor se mai are în vedere felul în
care acţionează în procesul de eroziune. Pentru România s-a înlocuit o hartă pe care se
precizează aspectul principal, denumit.....cum?
a) cantitatea medie de precipitaţii într-un an;
b) agresivitatea climatică (K);
c) precipitaţiile medii lunare din perioada de vegetaţie.

Raspuns corect: b

5. Măsurile şi lucrările de C.E.S. trebuie justificate în funcţie de:

a) solurile de platouri;
b) solurile de pe văile teritoriului;
c) de pe versanţi ca soluri dominante în teritoriu (S).

Raspuns corect: c
6. În principal, la descrierea solurilor dominante în proiectarea şi execuţia lucrărilor de C.E.S.
trebuie să se precizeze rezistenţa solului la eroziune (S), care se stabileşte în funcţie de care
însuşire fizică?
a) structura solului;
b) textura solului;
c) densitatea aparentă a acestora.

Raspuns corect: b

7. Eroziunea solurilor este un fenomen natural care se produce în anumite condiţii în măsură mai
mare sau mai mică. Este admisă în anumite limite când nu afectează fertilitatea solului corelat
cu modul de folosinţă şi se numeşte eroziune critică (Ecr) şi se exprimă în t/ha sau m3/ha ca
valoare anuală. Ce valoare are Ecr pentru terenurile arabile la soluri mijlocii rezistente la
eroziune?
a) 4 t/ha·an;
b) 6 t/ha·an;
c) 8 t/ha·an.

Raspuns corect: b

8. Ce valoare are eroziunea critică (Ecr) pentru cultura viţei de vie pe solurile rezistente la
eroziune?
a) 5 t/ha·an;
b) 10 t/ha·an;
c) 7 t/ha·an.

Raspuns corect: b
9. În funcţie de categoria de pantă şi expoziţie se va stabili modul de folosinţă al terenului
(A,V,L). Recomandarea lucrărilor antierozionale se face folosind ecuaţia universală a solului
fără CS, înmulţind cu CS(1.....6) se adoptă încercarea E1.....6 care satisface condiţia E1.....6 ≤
Ecr. În general, primele trei măsuri antierozionale se adoptă până la ce valoare a pantei
terenului?
a) 15 - 19%;
b) 7 – 12%;
c) 5 – 10%.
Raspuns corect: b
CURS 7 – TESTE

1. O reorganizare antierozională a terenurilor capătă în România o importanţă deosebită deoarece

circa 41% din suprafeţele agricole sunt răspândite pe pante mai mari de 5%. Ce procent ocupă
aceste categorii de pante (it > 5%) pe terenurile cu modul de folosinţă arabil?
a) 45% (6,57 mil. ha);
b) 35% (5,11 mil. ha);
c) 41% (6,00 mil. ha).

Răspuns corect: c
2. Măsurile şi lucrările antierozionale ce se aplică pe terenurile pe terenurile arabile sunt:
organizarea antierozională a teritoriului (teritoriului), măsuri agroameliorative şi lucrărilor
hidrotehnice. Cum sunt denumite lucrările agroameliorative?
a) agroterase şi terase;
b) culturi pe curbele de nivel, fîşii cultivate, benzi înierbate;
c) valuri de pământ orizontale sau înclinate.

Răspuns corect: b

3. În cadrul organizării antierozionale a terenurilor arabile în pantă trebuie rezolvate:

1). dimensionarea unităţilor teritoriale de lucru;
2). trasarea reţelei de circulaţie;
3). posibilităţile de mecanizare a lucrărilor, în strânsă corelaţie cu protecţia solului.
Cum sunt denumite unităţile de la punctul 1?
a) tarlale;
b) sole sau parcele pe arabil;
c) zone lucrătoare sau de lucru.

Răspuns corect: b

4. Care este forma geometrică a solelor amplasate pe terenurile arabile în pantă pentru a creea
condiţii optime de mecanizare a lucrărilor?
a) forma de triunghi;
b) dreptunghi sau trapez;
c) pătrat.

Răspuns corect: b

5. În cazul solelor de formă dreptunghiulară sau de trapez cum se amplasează latura lungă în
raport cu relieful reprezentat prin curbe de nivel?
a) paralelă cu direcţia curbelor de nivel;
b) de-a curmezişul versantului;
c) pe direcţia liniei de cea mai mare pantă.

Răspuns corect: a
6. Lăţimea solelor sau a parcelelor este dependentă de valoarea pantei. Ce valoare are lăţimea
solelor (parcele), respectiv distanţa între drumurile secundare trasate paralel cu curbele de nivel,
pe terenurile mediu spre puternic înclinate (10 ÷ 20%)?
a) 300 ÷ 400 m;
b) 200 ÷ 100 m;
c) 150 ÷ 200 m.

Răspuns corect: b

7. Reţeaua de circulaţie (de drumuri) se proiectează pe arabil, concomitent cu solele sau parcelele
de lucru şi după importanţă se pot denumi drumurile secundare (DS) şi drumurile principale
(DP). Ce lăţime au drumurile secundare, dar cele principale?
a) DS: 3,5 ÷ 4,0 m; DP: 5 ÷ 6 m;
b) DS: 3,0 ÷ 3,5 m; DP: 4 ÷ 4,5 m;
c) DS: 3,7 ÷ 3,8 m; DP: 6 ÷ 7 m;

Răspuns corect: a

8. Ce pantă se admite pentru drumurile principale pe terenurile arabile?

a) 12 – 13%;
b) 8 – 10%;
c) 7 – 8%.

Răspuns corect: b

9. Organizarea antierozională a plantaţiilor viticole pe pante cuprinde: amplasarea şi

dimensionarea tarlalelor şi a parcelelor viticole, proiectarea reţelei de drumuri şi a căilor de
acces (poteci), amplasarea plantaţiilor de protecţie (perdele antierozionale şi eoliene), a zonelor
de umbrire şi de întoarcere, alimentarea cu apă şi efectuarea împrejmuirilor. Ce lăţime au
drumurile secundare (DS), dar cele principale (DP)?
a) DS: 4 m; DP: 6 m;
b) DS: 3 m; DP: 7 m;
c) DS: 4,5 m; DP: 5 m;

Răspuns corect: a

10. Tarlaua viticolă (TV), ca element al organizării antierozionale a teritoriului, reprezintă suprafaţa
de desfăşurare a proceselor de producţie mecanizată şi ca urmare se proiectează în legătură cu
drumurile de exploatare (De), zonele de întoarcere a maşinilor şi utilajelor (ZÎ) precum şi cu
limitele obligate. Ce lăţime trebuie să aibă zonele de întoarcere?
a) 5 m;
b) 4,5 m;
c) 6 m.

Răspuns corect: c

11. Forma geometrică a tarlalelor viticole (TV) se recomandă să fie dreptunghiulară, iar în condiţii
impuse – trapezoidală, cu laturile lungi paralele cu curbele de nivel. Ca urmare direcţia de
 plantare a rândurilor se proiectează paralel cu laturile lungi. Pe pante mai mari de 5% lungimea
tarlalelor poate fi cuprinsă între:
a) 100 ÷ 500 m (600 m);
b) 200 ÷ 800 m (1000 m);
c) 120 ÷ 700 m (800 m);

Răspuns corect: b

12. Lăţimea tarlalelor viticole (TV), respectiv distanţa dintre drumurile secundare (DS) se corelează
cu panta terenului (it). La pante ale terenului cu valori cuprinse între 10 şi 18% ce valori pot
avea lăţimea tarlalelor?
a) 200 – 300 m;
b) 150 – 200 m;
c) 250 – 400 m.

Răspuns corect: b

13. Unde se rezervă zonele zonele de întoarcere (ZÎ) în plantaţiile viticole?

a) la capetele tarlalelor, pe latura scurtă cu lăţimea de 6m;
b) în latura aval a tarlalei cu lăţimea de 6 m;
c) în latura amonte a tarlalei cu lăţimea de 6 m.

Răspuns corect: a

14. Tarlalele viticole se împart în mai multe parcele despărţite de poteci (Pt) cu lăţimea de 2 sau de
2,5 m. Cum se trasează potecile din amonte spre aval:
a) oblic faţă de panta generală;
b) pe linia de cea mai mare pantă;
c) în unghi ascuţit faţă de latura lungă.

Răspuns corect: b

15. Pentru parcelele viticole (V1, V2 .......Vn) se preferă forma dreptunghiulară, cu latura mică pe
direcţia curbelor de nivel la limita cu drumurile secundare. Ce lungime are această latură (egală
cu lungimea rândurilor de viţă de vie)?
a) 70 ÷ 80 m;
b) 80 ÷ 120 m;
c) 80 ÷ 130 m.

Răspuns corect: b

16. Sinteza datelor privind organizarea antierozională a plantaţiilor viticole se prezintă într-un tabel
în care se înscrie numărul tarlalei viticole (TV1, TV2,.....TVn), forma geometrică, dimensiunile
formei geometrice (B, b, h), suprafaţa tarlalei în care se mai menţionează numărul parcelelor,
suprafaţa medie (ha). Ce alt element se mai precizează? (tabelul 3.2).
a) lungimea laturilor lungi, în m;
b) panta medie a tarlalei (im, în %);
c) lăţimea tarlalei, în m.
 Răspuns corect: b

17. Măsurile şi lucrările antierozionale în plantaţiile pomicole situate pe terenuri în pantă sunt
asemănătoare cu cele din plantaţiile de vii, dar au unele particularităţi legate de specificul
culturii. Astfel, pe pante mai mari de 5% latura lungă a tarlalelor se plasează în lungul curbelor
de nivel şi poate avea lungimea:
a) 150 ÷ 500 m;
b) 300 ÷ 800 m;
c) 400 ÷ 700 m.

Răspuns corect: b

18. Lăţimea tarlalelor pomicole (TP) intensive în funcţie de panta terenului. Astfel, pentru pante mai
mici de 20%, lăţimea tarlalei poate fi de:
a) 200 ÷ 400 m;
b) 100 ÷ 300 m;
c) 150 ÷ 200 m.

Răspuns corect: b

19. Pentru sistemul intensiv de cultivare a mărului şi părului lungimea optimă a tarlalei care
prezintă consumul de muncă şi combustibil minim este de:
a) 600 ÷ 1000 m;
b) 700 ÷ 800 m;
c) 300 ÷ 500 m.

Răspuns corect: c

20. Parcela pomicolă (LV1, LV2,.....LVn) la sistemul intensiv are lăţimea (pe direcţia rândurilor), în
medie 200 m şi este limitată de alei tehnologice (At) înierbate. Ce lăţimi au aleile tehnologice?
a) 4 m;
b) 3 m;
c) 2 m.

Răspuns corect: b

21. Lungimea parcelei în plantaţiile pomicole intensive (din deal spre vale) este dependentă de
modalitatea de recoltare şi poate fi în condiţiile unor pante mai mici de 20% de:
a) 150 ÷ 450 m;
b) 100 ÷ 300 m;
c) 200 ÷ 300 m.

Răspuns corect: b
22. Rețeaua de circulație și acces la parcelele pomicole intensive este alcătuită din drumuri
secundare (DS), trasate pe pante mai mari de 5%, paralele cu direcția generală a curbelor de
nivel și drumuri principale (DP) ce se trasează pe la capetele tarlalelor. Ce lățime au drumurile
secundare, dar cele principale (din deal în vale)?
a) DS = 3 ÷ 4 m; DP = 5 ÷ 6 m;
b) DS = 4,5 ÷ 5 m; DP = 5 ÷ 7 m;
c) DS = 5,5 ÷ 6 m; DP = 5,5 ÷ 7 m;

Răspuns corect: a

23. Drumurile principale din plantațiile pomicole intensive se proiectează în diagonală sau în
serpentină cu tronsoane în linie dreaptă a căror pantă să fie maxim?
a) 10 ÷ 12%;
b) 8 ÷ 10%;
c) 12 ÷ 14%.

Răspuns corect: b

24. Zonele de întoarcere (ZÎ) se prevăd la capetele tarlalelor pomicole sau la limitele obligate
(ravene, ogașe, proprietate) cu lățimi care să permită întoarcerea agregatelor. Cât este lățimea
acestor zone?
a) 12 ÷ 13 m;
b) 4 ÷ 5 m;
c) 6 ÷ 10 m.

Răspuns corect: c

25. Pe terenurile în pantă în plantațiile pomicole LV1, LV2,.....LVn, drumurile (DS + DP). Ce procent
trebuie să reprezinte din suprafața livezilor?
a) < 7%;
b) < 5%;
c) < 8%.

Răspuns corect: b
CURS 8 – TESTE

1. Terasele sunt lucrări hidrotehnice antierozionale cu ajutorul cărora se transformă traseul natural
al liniei de cea mai mare pantă (l.c.m.m.p.) de pe un versant, într-un profil în trepte cu platforme
orizontale sau înclinate în sensul pantei. Asemenea lucrări se execută pentru plantații de vie sau
livezi pe terenuri ce au panta:
a) mai mare de 10% și mai mică de 20%;
b) mai mare de 14% și mai mică de 25%;
c) mai mare de 12% și mai mică de 22%.

Răspuns corect: b

2. Ce scop au lucrările de terasare?

a) de a transforma categoria de folosință pășunea în livadă;
b) de punere în valoare a terenurilor cu pante mari, mecanizare și reținere a scurgerilor;
c) de a transforma fâneața în livadă sau vie.

Răspuns corect: b

3. Terasele cu platformă orizontală se construiesc în care zone fizico-geografice?

a) în zone unde precipitațiile medii anuale sunt între 550 ÷ 600 mm;
b) în zone secetoase cu precipitații medii anuale între 400 ÷ 450 mm;
c) în zone umede unde precipitațiile depășesc 700 mm.

Răspuns corect: b

4. Platforma terasei (L1) este suprafața cultivate și poate fi orizontală sau înclinată în sensul pantei
terenului. Cum este panta platformei (ip), față de panta terenului (it)?
a) ip > it;
b) ip < it;
c) ip = it

Răspuns corect: b

5. La terasele cu taluz înierbat, cât este înălțimea taluzului (h)?

a) 2,20 ÷ 2,40 m;
b) 1,80 ÷ 2,00 m;
c) 1,40 ÷ 1,60 m.

Răspuns corect: b

6. Înclinarea platformelor teraselor se admite în ce limite?

a) 2,5 ÷ 3 ÷ 9%;
b) 1,5 ÷ 3 ÷ 4%;
c) 3 ÷ 5 ÷ 8%.
Răspuns corect: c

7. Canalele de coastă sunt lucrări hidrotehnice simple ce se execută în plantaţii de vii sau pomi
pentru a reţine parţial sau total scurgerile. Aceste lucrări se execută în zonele unde precipitaţiile
amonte sunt mai mari de 550 m. Ce formă geometrică are secţiunea acestor canale?
a) trapezoidală cu m=1;
b) triunghiulară cu taluz amonte m=1 şi cel aval n=3;
c) rectangulară cu taluz amonte şi aval.
Răspuns corect: b

8. Debuşeele sunt canale cu secţiunea trapezoidală, parabolică sau triunghiulară cu taluze

simetrice ce se execută pe teren pe formele depresionare ale versanţilor pe linia de cea mai mare
pantă. Ce înclinare au taluzele laterale în ipoteza trasării în interiorul parcelei de vie sau pomi,
pentru a fi traversate de maşinile agricole?
a) 1/1 ÷ 1/2;
b) 1/4 ÷ 1/6;
c) 1/3 ÷ 1/3,5.
Răspuns corect: b

9. Viteza maximă admisibilă (Va) în debuşee în condiţiile consolidării secţiunii prin înierbare este
de:
a) 2,00 m/s;
b) 1,80 m/s;
c) 1,5 m/s.
Răspuns corect: c

10. La dimensionarea debuşeului în funcţie de Q şi Va se determină secţiunea udată ω = Q/Va, în

m2. Dacă secţiunea este trapezoidală atunci ω = (b +mh)h. Dând valori lui m şi h se determină b
= (ω – mh2)/h. Se calculează apoi viteza apei în debuşeu cu relaţia teoretică V = C√Rid în care:
C este coeficientul lui Chézi; R este raza hidraulică; id este panta debuşeului,cu tg. Dacă V≤Va,
atunci se consideră practic pentru lăţimea la fund a debuşeului (b) pentru a fi traversat de
maşinile agricole:
a) 0,70 m;
b) >1,0 m;
c) 0,5 m.
Răspuns corect: c
CURS 9 – TESTE

1. Pentru realizarea lucrărilor de proiectare privind îmbunătăţirile funciare în general şi pentru

lucrările de C.E.S. în special, se întocmesc planuri de situaţie a suprafeţelor interesate pentru
studiul reliefului şi al solurilor. La ce scară se întocmesc planurile de situaţie şi cum este redat
relieful terenului?
a) la scara 1:10000 cu curbe de nivel a căror echidistanţă Ep = 25 m;
b) la scara 1:5000 cu curbe de nivel a căror echidistanţă Ep = 10 m;
c) la scara 1:20000 cu curbe de nivel a căror echidistanţă Ep = 50 m.

Răspuns corect: b

2. Planul de situaţie cu curbe de nivel (de regulă simplificat) se foloseşte pentru caracterizarea
formelor de relief. Care este forma de relief cel mai des întâlnită în lucrările de C.E.S.?
a) mamelonul;
b) versantul;
c) coama de deal.

Răspuns corect: b

3. Care sunt principalele elemente de relief ce interesează în adoptarea măsurilor şi lucrărilor de

C.E.S.?
a) expoziţia suprafeţelor şi modul lor de folosinţă;
b) panta medie (im) a versanţilor şi lungimea acestora (Lm);
c) densitatea reţelei hidrografice.

Răspuns corect: b

4. Planul de situaţie cu relieful redat prin curbe de nivel este folosit de către proiectant, la început,
pentru întocmirea cartogramei pantelor. Ce conţine cartograma pantelor?
a) scara de redactare şi echidistanţa curbelor de nivel principale (Ep);
b) panta medie a suprafeţelor (versanţilor) im şi lungimea medie (Lm) a suprafeţelor de scurgere a
apelor la ploi sau topirea zăpezilor;
c) fragmentarea suprafeţelor ce se propun pentru amenajare.

Răspuns corect: b

5. După stabilirea elementelor de relief pe cartograma pantelor se stabileşte categoria de folosinţă

a terenurilor, după criteriul pantei. Care sunt principalele categorii de folosinţă ce trebuiesc
stabilite după acest criteriu?
a) arabil, it < 12 ÷ 14%; vii, it = 12 ÷ 20%; livezi, it = 10 ÷ 20%;
b) arabil, it < 10%; vii, it = 8 ÷ 10%; livezi, it = 18 ÷ 19%;
c) arabil, it > 15%; vii, it = 10 ÷ 15%; livezi, it = 20 ÷ 24%;

Răspuns corect: a
6. Pe planul de situaţie pe care s-a transpus cartograma pantelor se perimetrează categoriile de
folosinţă şi se trasează elementele organizării terenurilor, dimensionând pentru fiecare mod de
folosinţă unităţile teritoriale de lucru. Care sunt acestea într-un trup viticol?
a) tarlaua, parcela, zonele de întoarcere, drumurile şi căile de acces;
b) masivul, trupul viticol;
c) alimentarea cu apă a suprafeţelor.
Răspuns corect: a

7. Pe planşa PROIECT se menţionează şi lucrările hidrotehnice necesare. Care sunt acestea?

a) lucrări pe curbele de nivel;
b) benzile înierbate şi/sau fâşii cultivate;
c) terase în trepte, canale de coastă şi debuşee.
Răspuns corect: c

8. Pentru uşurinţa descifrării detaliilor de execuţie se dau explicaţii pe planşă (proiect). Cum este
denumită această însemnare?
a) indicatorul proiectului;
b) legenda planşei, despre amplasarea diverselor categorii de folosinţă şi lucrări;
c) semne convenţionale topografice.
Răspuns corect: b

9. Lucrările hidrotehnice adoptate se prezintă ca piese desenate prin diferite reprezentări, pentru
terase, canale de coastă şi debuşeu din care să reiasă elementele geometrice de execuţie. Cum se
numesc aceste desene (reprezentări)?
a) Reprezentări la scară;
b) Secţiuni transversale pe axul lucrărilor (canale, terase, debuşeu);
c) ............................................
Răspuns corect: b

10. Secţiunile transversale prin lucrările hidrotehnice adoptate conţin cote de execuţie. Pentru a fi
reprezentate se aleg anumite scări de reprezentare. Care sunt acestea atât pentru lungimi cât şi
pentru înălţimi?
a) 1:1000 pentru lungimi şi 1:500 pentru înălţimi;
b) 1:2000 pentru înălţimi şi 1:50 pentru lungimi;
c) 1:100 pentru terase; 1:10 canale de coastă; 1:20 pentru debuşeu.
Răspuns corect: …………………………………..
CURS 10 – TESTE

1. Care este obiectul din proiect pentru care s-a întocmit partea economică alcătuită din mai multe
elemente ce privesc realizarea măsurilor şi lucrărilor C.E.S.?
a) terase continui pentru plantaţii de vie sau pomi într-o parcelă;
b) canale de coastă înclinate pentru colectarea şi evacuarea scurgerilor de suprafaţă;
c) realizarea unui debuşeu înclinat.

Răspuns corect: a

2. Prima parte a documentaţiei economice o constituie stabilirea procesului tehnologic, în ordinea

firească a operaţiilor, însoţit de o NOTĂ DE CALCUL pentru stabilirea cantităţilor şi a
unităţilor pe operaţii, în funcţie de procedeul folosit la realizarea terasării. Cum este denumit
procedeul de realizare a teraselor din cadrul prezentei lucrări?
a) realizarea manual a teraselor;
b) procedeul mecanic de mişcare a terasamentelor rambleu – debleu;
c) realizarea teraselor prin desfundare a terenului.

Răspuns corect: b

3. Procurarea lemnului de foioase este necesară pentru confecţionarea picheţilor (ţăruşilor) pentru
a marc ape teren elementele geometrice şi constructive ale viitoarelor terase. În profil
transversal, care sunt punctele ce trebuiesc marcate?
a) piciorul taluzului aval;
b) axul terasei, în lung, platforma terasei în aval şi în amonte, din 10 în 10 m;
c) piciorul amonte al taluzului.

Răspuns corect: b

4. Câte curbe de nivel „cheie” sunt în cadrul unei parcele ce se terasează din amonte spre aval?
a) una în amonte;
b) trei, amonte, mijloc, avalul parcelei;
c) una în aval.

Răspuns corect: b

5. Una din operaţii este mobilizarea pământului şi împins spre aval mai mul de 10 m. Ce fel de
teren se consideră a fi acesta şi proporţia lui?
a) teren tare;
b) teren mediu în proporţie de 70%
c) teren foarte tare.

Răspuns corect: b

6. La terasele cu taluz înierbat, după finisarea taluzelor urmează ultima operaţie. Care este
aceasta?
a) delimitarea platformei teraselor în amonte;
b) marcarea potecilor din vecinătatea parcelelor;
c) însămânţarea gazonului – manual.

Răspuns corect: c

7. Devizul de cheltuieli pentru execuţia teraselor cuprinde: simbolul (codul) operaţiei pe articole
de deviz, preţurile (material, manoperă, utilaj, transport), valorile pe articole (m.m.u.t.) şi
cuprinde cheltuieli directe, indirecte, T.V.A. şi totalul general. La total I Cheltuieli directe –
Lucrări stadiu fizic se calculează totalul pe:
a) materiale, manoperă, utilaj, transport;
b) unitatea de măsură;
c) greutatea materialelor (tone).

Răspuns corect: a

8. Din documentaţia economică mai face parte „Extrasul de materiale”. În cazul teraselor, ce
materiale interesează?
a) ciment pentru betoane;
b) lemn brut de foioase şi seminţe de gazon;
c) sfoară şi panglică topografică.

Răspuns corect: b

9. Care sunt meseriile ce interesează la construcţia teraselor?

a) dulgher, ferar, betonist;
b) fasonar, topografi (inginer, tehnician, muncitori), finisor terasamente, peisagist;
c) săpător terasamente.

Răspuns corect: b

10. Cum este denumit utilajul de mecanizare ce execută lucrări de terasamente?

a) automacara;
b) săpător de canale;
c) buldozer pe şenile cu scarificator de 81 -180 CP.

Răspuns corect: c
CURS 11 – TESTE

1. În ansamblul legumicol cu solă săritoare, tomatele ocupă ca pondere?

a) 45%;
b) 50%;
c) 42%.

Răspuns corect: b

2. Pe ce adâncime se umezeşte solul la culturile legumicole? Dar la lucernă?

a) legume H= 50 cm; lucernă H= 80 cm;
b) legume H= 60 cm; lucernă H= 90 cm;
c) legume H= 70 cm; lucernă H= 100 cm;

Răspuns corect: a

3. Pentru calculul consumului de apă al culturilor din asolament se foloseşte evapotranspiraţia

potenţială (ETP) de la staţia meteorologică stabilită. Pentru legume cum este considerat
consumul de apă optim (ETRO)?
a) ETP > ETRO;
b) ETP = ETRO;
c) ETP < ETRO.

Răspuns corect: b

4. Pentru calculul normei de irigaţie (M) la lucernă se consider şi precipitaţiile din vară (Pv)
precum şi evapotranspiraţia reală optima (ETRO). Pentru cultura de lucernă cum se calculează
ETRO? Şi cum se exprimă în calcule?
a) ETRO = λ · ETP îm m3/ha;
b) ETRO = Kp · ETP în m3/ha;
c) ETRO = φ · ETP în m3/ha.

Răspuns corect: b

5. Primul element al regimului de irigaţie este norma de irigaţie. Care este relaţia de calcul a
normei de irigaţie? Cum se exprimă?
a) M = ETRO + Rf1IV – Ri30IX – Pv (m3/ha);
b) M = ETR + Rf30IX – Ri1IV – Pv (m3/ha);
c) M = ETRO + Rf30IX – Ri1IV – Pv (m3/ha).

Răspuns corect: c

6. Al doilea element al regimului de irigaţie este norma de udare „m” şi se exprimă în m3/ha
pentru a ridica umiditatea solului de la plafonul minim (Pmin) la capacitatea de camp (C%g/g,
Rcc). Pentru legume pe soluri mijlocii cum se calculează sau se consideră plafonul minim?
a) Pmin%g/g = CO%g/g + 3/4 (CC%g/g – CO%g/g);
b) Pmin%g/g = CO%g/g + 1/2 (CC%g/g – CO%g/g);
c) Pmin%g/g = CO%g/g + 1/3 (CC%g/g – CO%g/g);
 Răspuns corect: a

7. Norma de udare în general se calculează cu relaţia:

a) M = H · DA·(CC – Pmin) / ηc (m3/ha);
b) M = H · DA·(CC – CO) / ηc (m3/ha);
c) M = H · DA·(Pmin - CO) / ηc (m3/ha).

Răspuns corect: a

8. În general, numărul de udări (n), rezultă din raportul M : m şi trebuie să fie un număr întreg. Ca
urmare, se impune rectificarea:
a) normei de irigaţie (M);
b) normei de udare „m” calculată anterior;
c) modificarea intervalului activ al umidităţii solului (CC – CO).

Răspuns corect: b

9. Data aplicării primei udări (T1) se stabileşte în funcţie de rezerva iniţială (Ri) de apă din sol
(m3/ha) în momentul semănatului sau a plantatului în câmp care se raportează la deficitul mediu
zilnic (ETRO/zi – Ri/zi). Rezerva iniţială (Ri) se compară cu:
a) rezerva corespunzătoare plafonului minim RPmin;
b) rezerva corespunzătoare capacităţii de câmp (Rcc – X);
c) rezerva corespunzătoare coeficientului de ofilire Rco.

Răspuns corect: b

10. Rezerva de apă din sol ca rezervă finală „Rf” este valoarea umidităţii solului, în m3/ha la
sfârşitul perioadei de vegetaţie la 30 septembrie. Această valoare se compară ca rezrvă de apă,
cu rezerva minimă corespunzătoare cărui indice hidrofizic?
a) rezervei de apă corespunzătoare plafonului minim;
b) coeficientului corespunzător capacităţii de câmp;
c) coeficientului de ofilire Rf = Rco + y – pe zone pedoclimatice şi adâncimi

Răspuns corect: c

11. A doua udare şi uurmătoarele se calculează în funcţie de norma de udare (m) şi raportată la
deficitul mediu zilnic din lunile din perioada de vegetaţie (ETROIV –IX/zi – PvIV –IX/zi).
Consumul diferit de apă al plantelor şi caracterul aleatoriu al precipitaţiilor determină intervale
variabile între udări. Câte zile trebuie să dureze aplicarea unei udări la legume, pentru a se
considera eficiente?
a) 4 ÷ 8 zile;
b) 6 ÷ 10 zile;
c) 10 ÷ 14 zile.

Răspuns corect: a

12. Bilanţul apei în sol la cultura lucernei se întocmeşte pentru durata perioadei de vegetaţie, care
este aceasta?
a) 30 IV – 15 IX;
b) 1 IV – 30 IX;
c) 1 V – 30 IX.

Răspuns corect: b

13. Necesarul de apă pentru irigarea culturilor din sistemul considerat se calculează în funcţie de:
a) norma de udare, suprafaţa culturilor şi numărul udărilor;
b) rezerva iniţială, numărul udărilor şi rezerva finală;
c) adâncimea de umectare şi data de aplicare a udărilor.

Răspuns corect: a

14. Schema hidrotehnică a sistemului de irigaţie pentru asolamentul legumicol cuprinde o reţea de
canale definitive (permanente) şi canale provizorii. Cum sunt denumite canalele permanente de
transport şi distribuţie a apei?
a) Canal secundar şi canal principal;
b) Canal colector de sector;
c) Canal aducţiune (CA), canale de distribuţie de sector (CDS).

Răspuns corect: c

15. Ce lungime constructivă ( de la staţia de pompare SP, pânâ la al 2-lea mod de distribuţie) are
canalul de aducţiune CA?
a) 500 m;
b) 700 = 200 + 500 m;
c) 200 + 400 = 600 m.

Răspuns corect: b

16. Lungimea canalelor distribuitoare de sector este:

a) 90 + 90 = 180 m;
b) 100 + 100 = 200 m;
c) 110 + 110 = 220 m.

Răspuns corect: c

17. Suprafaţa deservită de un canal provizoriu de irigaţie este:

a) 5,50 ha = 500 x 110 m = 55000 m2 = 5,50 ha;
b) 4,80 ha = 436 x 110 m = 47960 m2 = 4,79 ha ≈ 4,80 ha;
c) 4,50 ha = 409,09 x 110 m = 44999,9 m2 = 4,499 ha ≈ 4,50 ha.

Răspuns corect: a

18. La amenajarea cu canale din pământ şi udarea prin scurgere la suprafaţă este necesar să se
traseze şi o reţea de evacuare a eventualului surplus de debit, atât în sectorul de irigaţie cât şi în
întreg sistemul. Cum este construită această reţea de canale?
a) în secţiune mixtă rambleu – debleu;
b) în debleu;
 c) în rambleu.

Răspuns corect: b

19. La stabilirea necesarului de apă pentru culturile din sistem este nevoie să se ţină seama de
suprafaţa fiecărei culturi (S) şi de norma de irigaţie (M). Pe parcursul perioadei de vegetaţie
necesarul de apă se stabileşte cum?
a) separat pentru fiecare cultură;
b) pentru culturile legumicole din sistem şi lucernă;
c) pe luni calendaristice, decade şi total sistem.

Răspuns corect: c

CURS 12 – TESTE

1. La dimensionarea canalelor permanente din sistem este necesar să se stabilească debitul fiecărui
canal având în vedere culturile din sistem. Pentru aceasta se foloseşte hidromodulul de udare
(qu) calculat în funcţie de norma de udare brută (mb) raportată la durata udării zilnice în ore şi
numărul de zile pentru irigarea întregii suprafeţe amenajate. Câte zile durează udarea culturilor
din sistem în cazul legumelor?
a) 10 ÷ 14 zile;
b) 7 ÷ 12 zile;
c) 6 ÷ 8 zile.
Răspuns corect: c

2. Debitul canalelor distribuitoare de sector QCDS = qu · Su(ha) = ..........ℓ/s. Care este suprafaţa
sectorului de udare (irigare) în exemplul prezentat?
a) 12,40 ha;
b) 16,50 ha;
c) 14,00 ha.
Răspuns corect: b

3. Se calculează suma debitelor canalelor distribuitoare de sector (∑QCDS) care vor funcţiona
concomitent şi apoi debitul canalului de aducţiune, ţinând seama de randamentul canalului
construit din pământ (ηr) şi al udării în câmp (ηc), vom avea:
qCA = qu x Sha sistem /ηr · ηc. Ce valoare are în aceste condiţii ηr? Comentaţi acest aspect.
a) 0,5;
b) 0,6;
c) 0,7
Răspuns corect: a

4. Cota de comandă a unui canal reprezintă nivelul apei în capătul amonte astfel încât să asigure
scurgerea gravitaţională pentru a alimenta cu apă întreaga suprafaţă pentru care a fost proiectat.
Cum se efectuează calculul cotelor de comandă?
a) de la staţia de pompare până la cel mai depărtat punct;
b) de la ultimul (cel mai depărtat canal provizoriu) spre staţia de pompare (Sp);
c) de la ultimul canal distribuitor spre staţia de pompare.
 Răspuns corect: b

5. Pentru calculul cotelor de comandă pe canalele distribuitoare de sector (CDS) este necesar să se
cunoască cotele de comandă a canalelor provizorii pe care le alimentează, încât relaţia de calcul
devine: CCDS = Ccpi + ho + Δh + ∑z (m). Ce semnificaţie are termenul ∑z?
a) diferenţa de nivel dintre cota apei în cpi şi CDS;
b) pierderile de sarcină corespunzătoare diferitelor construcţii pe canal ( stavile, podeţe);
c) diferenţa de cote între CDS şi cpi.
Răspuns corect: b

6. Cota de comandă pe canalul de aducţiune (CCA) se calculează din cotele de comandă ale
canalelor distribuitoare de sector (CDS) pe care le alimentează, astfel ca circulaţia apei să fie
asigurată gravitaţional. Relaţia de calcul este:
CCA = CCDS + ho + Δh + ∑z
Termenul ∑z, în acest caz, ce semnificaţie are?
a) pierderile liniare de sarcină pe traseul canalului CA;
b) diferenţa de sarcină dintre nivelul apei între CA şi CDS;
c) pierderile de sarcină ce se produc în nodurile de distribuţie de pe canalul de aducţiune, CA
(stavile, podeţe, subtraversări).
Răspuns corect: c

7. Cum se verifică calculul cotelor de comandă pe reţeaua de canale permanente?

a) prin calculul cotelor de comandă pe canalele provizorii;
b) prin canalul cotelor pe canale distribuitoare de sector;
c) prin calculul nivelului apei în punctele intermediare de distribuţie.
Răspuns corect: c

CURS 13 – TESTE

1. În lucrările de îmbunătăţiri funciare se folosesc canale din pământ pentru transportul apei în
diferite scopuri (irigaţii,desecări, C.E.S.). În secţiune transversală ce formă geometrică este cel
mai des utilizată?
a) pătrat;
b) trapez isoscel;
c) dreptunghi.

Răspuns corect: b

2. Dacă se transportă apa în scopul aplicării irigaţiilor prin scurgere la suprafaţă, ce formă
constructivă a secţiunii canalului trebuie realizată?
a) în debleu;
b) în rambleu sau debleu – rambleu;
c) în săpătură.

Răspuns corect: b
3. La secţiunea trapezoidală a canalelor din pământ care sunt elementele geometrice ce trebuiesc
precizate pentru secţiunea udată a canalului (ω)?
a) lăţimea coronamentului şi înălţimea de gardă (h1);
b) lăţimea la fund (b), adâncimea apei în canal (h) şi taluzul interior 1 : m;
c) ampriza rambleului construit.

Răspuns corect: b

4. La un canal realizat în rambleu nivelul apei (Ca) din secţiunea constructivă (ωc) care cuprinde
şi secţiunea udată (ω) are cota apei (Ca), cum faţă de cota coronamentului (Cc) şi faţă de cota
terenului (Ct)?
a) Ct > Ca < Cc;
b) Ct < Ca < Cc;
c) Ct < Ca >Cc.
Răspuns corect: b

5. Pentru funcţionarea fără probleme a canalelor de aducţiune sau distribuţie se prevede o înălţime
de siguranţă (gardă) h1 a canalului. În funcţie de ce element se stabileşte?
a) de înălţimea rambleului H (m);
b) de debitul Q (m3/s);
c) de lumina canalului.
Răspuns corect: b

6. La canalele construite în rambleu sau în rambleu – debleu, taluzul interior (1: m) se alege în
funcţie de textura pământului pus în operă în ce scop?
a) pentru a obţine lăţimea canalului la cota coronamentului (Cc);
b) realizarea constructivă a amprizei canalului;
c) curba de infiltraţie a apei să rămână în corpul digului (rambleului).
Răspuns corect: c

7. Dimensionarea unui canal constă în stabilirea elementelor geometrice şi hidraulice ale secţiunii
udate (ω) astfel încât să transporte în condiţiile date un anumit debit (Q). Secţiunea optimă din
punct de vedere hidraulic (β = b/h) trebuie să fie optimă şi economică. În practică β ce valori
poate avea?
a) 1,5 - 3;
b) 2 – 2;
c) 2 – 3.
Răspuns corect: c

8. Dimensionarea canalelor se poate efectua analitic, grafic, folosind îndrumătoarele de

dimensionare. Care din aceste procedee oferă cea mai mare precizie?
a) grafic;
b) analitic;
c) îndrumătorul de dimensionare.
Răspuns corect: b
9. La dimensionarea analitică a canalelor calculele se conduc în funcţie de elementele cunoscute
(Q, It, Ic), textura pământului m şi condiţiile de funcţionare, γ(n). Care sunt elementele
geometrice ce trebuiesc determinate?
a) a, A;
b) B, hc;
c) B, h.
Răspuns corect: c

10. Parametrii hidraulici ai canalelor sunt calculaţi în funcţie de lăţimea la fundul canalului (b),
adâncimea apei în canal (h) şi coeficientul de taluz interior (m). Enumeraţi parametrii hidraulici
ai canalelor.
Răspuns corect: secţiunea udată (muiată) (ῲ), perimetrul udat (P), raza hidraulică (R),
viteza apei în canal (V) şi debitul (Q).

Curs 14.
1.La profilul longitudinal se reprezintă: linia terenului, linia fundului canalului, linia apei şi linia
coronametului. Acestea sunt notate sintetic astfel:
a. NLt, Cfc. CLa, CLcc
b. B. Clt, Clf, La, Lcc
c. Ct, Cf, Ca, Cc
Răspuns corect: c

2.În profilul longitudinal al canalului se mai înscriu şi alte elemente necesare, pe un portativ sub
reprezentarea la scară. Care sunt aceste elemente?
a. Diferenţa între Ca şi cota fund canal?
b. Ct-Cf, Cc-Ct, distanţe parţiale, distanţe cumulate
c. Diferenţa între cota apei şi cota fund canal.
Răspuns corect: b

3.Din profilul longitudinal întocmit pe hârtie milimetrică se poate intui cum va fi construit
canalul. Când se va construi în rambleu? Dar în debleu-rambleu?
a. Cf =Ct, Ct>Cf şi Ct>Cc
b. Cf >Ct, Ct<Cf şi Ct<Cc
c. Cf <Ct, Ct<Cf şi Ct<Cc
Răspuns corect: c

4. Pentru calculul volumului de terasamente se întocmesc profile transversale în

punctele: la bazinul de refulare, la primul mod de distribuţie (CDSII) , apoi din 100 în 100 m şi
în final la capătul aval al canalului de aducţiune (CDSI). Cum se aleg scările de raportare ale
profilelor transversale?
a. Scările de raportare pentru lungimi egale cu scara planului
b. Scara lungimilor egală cu a înălţimilor (1:25, 1:50…)
c. Pentru lungimi scara 1:50
 Răspuns corect: b

5. Secţiunea udată a canalului este constant la care se adaugă înălţimea de siguranţă şi lăţimea la
coronament a acestuia, ca urmare, în general şi acestă lăţime este constant. Care elemente sunt
viabile?
a. a, B şi B1
b. H şi A
c. m,a, B.
Răspuns corect: b

6. Când volumul total de pământ în rambleu (V rambleu) este mai mare ca cel în debleu (V
debleu) va fi necesar un volum împrumut, dar când V debleu > Vrambleu ?
a. volum surplus
b. Vsăpătură = V umplutură
c. V rambleu > V debleu
Răspuns corect: a

7. Pentru mijloacele de mecanizare ce se calculează?

a. Necesarul de ore pe unitatea de măsură;
b. Cantitatea de executat pe unităţi de măsură;
c. Orele de funcţionare
Răspuns corect: c

8. Profilele transversale se întocmesc pe hârtie milimetrică pentru a calcula suprafeţele în

rambleu (ῳr) şi a celor în săpătură (ῳs) . Ce elemente trebuiesc cunoscute la întocmirea
desenelor?
a. Lungimea proiectată a elementelor geometrice ale secţiunii udate
b. Elementele geometrice ale secţiunii (b,h şi cotele constructive – a, H, 1/m, 1/m1)
c. Proiecţia taluzelor digurilor ce limitează secţiunea udată.
Răspuns corect: b

9. La profilele transversale, care se întocmesc tot pe hârtie milimetrică, după stabilirea scării
numerice, este necesar să se stabilească lungimile proiecţiilor orizontale ale elementelor
geometrice, în acest sens se determină care element constructiv? Ce implică suprafaţa ocupată
de canalul construit în rambleu?
a. Proiecţia suprafeţei udate (ῳ) şi a celei construite
b. Contactul rambleului cu solulu –ampriza canalului
c. Dimensiunea luminei canalului în proiecţie orizontală
Răspuns corect: b

10. După dimensionarea canalului de aducţiune (CA) se întocmesc profile analitice care vor servi la
calculul volumelor de terasamente ce trebuiesc puse în operă pentru realizarea (CA). Cum se
aleg scările de raportare la profilul longitudinal?
a. Pentru lungimi 1:10 000 şi înălţimi 1:100, 1:200...
b. Pentru lungimi egale cu scara planului de situaţie, înălţimi de 10,20.....mai mari
c. Pentru lungimi 1:4500 şi înălţimi 1:500, 1:1000
Răspuns corect: b