Politici de mediu în companiile

publice și private

MASTER
PMDD
TEME:
• POLITICI DE MEDIU ÎN COMPANIILE PUBLICE ȘI PRIVATE.
ASPECTE GENERALE. CATEGORII DE POLITICI DE MEDIU ȘI
STRATEGIILE INDUSE LA NIVEL NAȚIONAL ȘI GLOBAL

• SISTEME DE MANAGEMENT DE MEDIU (SMM): CALITATE, MEDIU,

SĂNĂTATE. STANDARDE: ISO ȘI EMAS. STUDII DE CAZ

• POLITICA DE MEDIU. MODELUL DEMING. ANALIZA INIȚIALĂ DE

MEDIU. ASPECTE DE MEDIU. STUDII DE CAZ- FIȘE. ELABORARE
POLITICI DE MEDIU

• COMUNICARE AMBIENTALĂ (INTERNĂ și EXTERNĂ). SISTEME DE

COMUNICARE. STUDII DE CAZ. ECOLABEL. RAPORT
SUSTENABILITATE. CSR

• GREEN MANAGEMENT. ECO- INOVAȚII. GREEN MARKETING

• FRECVENȚĂ

• EVALUARE. EXAMEN ȘI TEME SEMESTRU

• PUNCTAJE (80%/20%)

• ???
Ce reprezintă politica de mediu?

Politica de mediu - una dintre cele mai complexe politici comunitare

și globale, având un caracter trans- sectorial, interferând în mod
direct cu creșterea economică.

Politica de mediu (politica de protecție a mediului) - totalitatea

măsurilor întreprinse la nivel macroeconomic și microeconomic,
având drept scop diminuarea proceselor și acțiunilor de deteriorare
a calității mediului și a sănătății umane.

Politica de mediu - ansamblul priorităților și al obiectivelor fixate în

domeniul mediului, cuprinzând metodele, măsurile și instrumentele
prin care pot fi atinse, având rolul prevenirii degradării calității
mediului și utilizarea durabilă a resurselor.
 Politicile de mediu Strategiile de mediu
derivare

totalitatea obiectivelor și ansamblul acțiunilor și

priorităților de mediu, stabilite măsurilor prin care se ating
la nivel global, regional sau obiectivele și țintele fixate cu
local ajutorul politicilor de mediu
implementare
 Environment
Politici

https://ec.europa.eu/environment/index_en

https://ec.europa.eu/environment/topics_en

Strategii europene și planuri de acțiune

https://ec.europa.eu/environment/strategy_en
Politica europenă de mediu- pilon principal- conceptul de
dezvoltare durabilă, o politică transversală ce cuprinde toate
celelalte politici comunitare.

Integrarea politicilor de mediu în implementarea tuturor politicilor

europene devenind o necesitate

Politica pentru mediu a Uniunii Europene- elaborată prin Tratatul

Comunității Europene, scopul său fiind asigurarea durabilității
măsurilor întreprinse pentru protecția mediului.

Tratatul de la Maastricht (1992/1993)- a inserat în obiectivele

comunității probleme de politică de mediu, care a devenit astfel o
politică europeană.
Tratatul de la Amsterdam (1997) - dezvoltarea durabilă a fost
integrată între obiectivele Uniunii Europene
- consolidarea politicii de protecție a mediului și sănătate

Strategia de la Lisabona (Consilului European/2000)- economie

competitivă, creștere economică durabilă însoțită de o ameliorare
calitativă și cantitativă a locurilor de muncă, coeziune socială și
calitate apreciabilă a stării mediului
- nu și-a atins scopul (PIB/loc)

Politicile europene de mediu- asigurarea dezvoltării durabile și a

echilibrului între protecția mediului și competitivitate
- încurajează eco-inovațiile și tehnologiile verzi, benefice
pentru starea mediului, dar și pentru întreprinderi
Politica de mediu la nivelul UE se axează pe cele șapte Programe de
Acțiune pentru Mediu (PAM), prin intermediul cărora se fixează noi
obiective și aspecte legislative pentru politica de mediu

Cel de-al VII- lea Program de Acțiune pentru Mediu - adoptat de

către PE și Consiliul UE în noiembrie 2013

Scop - coordonarea politicii de mediu la nivel european până în anul

2020.
 a) protejarea, conservarea și
îmbunătățirea capitalului natural la
nivelul Uniunii;

b) trecerea Uniunii la o economie

Obiective verde, eficientă privind utilizarea
cheie resurselor și competitivă în ceea ce
privește nivelul carbonului;
c) protejarea cetățenilor Uniunii în
raport cu presiunile asupra mediului și
riscurile asupra sănătății și bunăstării
colectivităților umane.
 Al VIII-lea PROGRAM DE ACȚUNE PENTRU MEDIU (2021-2030)

- înlocuiește cel de-al VII EAP, intrat în vigoare în 2014, până în 2020

- Comisia Europeană a publicat o propunere pe 17 Oct 2020

- Baza pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu ale Agendei 2030

și cele 17 ținte de dezvoltare durabilă

• 12 aprilie 2022 - publicată Decizia (UE) 2022/591 a

Parlamentului European și a Consiliului din 6 aprilie 2022 privind
un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în
2030

• PAM 8 urmărește să accelereze tranziția verde către o economie

circulară neutră din punct de vedere climatic
 Programul general al UE de acțiune pentru mediu până în 2030
• PAM 8 - șase obiective tematice prioritare interconectate, pentru perioada până la 31
decembrie 2030:

 reducerea rapidă și previzibilă a emisiilor de gaze cu efect de seră și o mai bună

absorbție cu ajutorul absorbanților naturali în Uniune pentru a realiza ținta de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030
 progrese continue în îmbunătățirea și punerea în prim-plan a capacității de adaptare,
inclusiv pe baza abordărilor ecosistemice, consolidarea rezilienței și o mai bună
adaptare și reducerea vulnerabilității mediului, a societății, și a tuturor sectoarelor
economiei la schimbările climatice
 progrese către o economie a bunăstării, care să dea înapoi planetei mai mult decât ia
de la aceasta și accelerarea tranziției către o economie circulară netoxică
 urmărirea unui obiectiv de reducere la zero a poluării, pentru a obține un mediu fără
substanțe toxice, inclusiv pentru aer, apă și sol, precum și în privința poluării luminoase
și fonice, și protejarea sănătății și prosperității oamenilor, animalelor și ecosistemelor
 protecția, conservarea și refacerea biodiversității marine și terestre și a biodiversității
apelor interioare în interiorul și în afara zonelor protejate
 promovarea aspectelor de sustenabilitate ale mediului și reducerea semnificativă a
presiunilor principale asupra mediului și a climei asociate cu producția și consumul
Uniunii, în special în domeniul energiei, industriei, clădirilor și infrastructurii,
mobilității, turismului, comerțului internațional și sistemului alimentar
European Green Deal- Pactul Ecologic European
• 11 Decembrie 2019
• Set de inițiative și politici elaborate de către Comisia Europeană
• Scop: transformarea europei într un continent neutru dpdv al climei
și poluării până în 2050

• Domenii de acțiune- direcții funcție de care se vor elebora

legislații moderne (pentru protejarea mediului):
- Energie curată
- Industrie durabilă
- Construcții și renovare
- De la fermă la consumator
- Eliminarea poluării
- Mobilitate durabilă
- Biodiversitate
- Agricultură Durabilă
- Acțiuni privind clima
 Actori și instituții implicate în politicile și
strategiile de mediu

Uniunea Europeană România

• Parlamentul European (Comisiei • Minsterul Mediului

pentru Mediu, Sănătate Publică și
Siguranță Alimentară ENVI Comittee)
• Consiliul Europei (Mediu)
• Comisia Europeană- Direcția
Generală Mediu (Politica UE- mediu)
• Curtea de Justiție
• Agenția Europeană de Mediu
• Comitetul European al Regiunilor
• ANPM
• Ministerul Apelor și Pădurilor
• Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale
• Ministerul Afacerilor Externe
• Garda Națională de Mediu
• Administrația Fondului pentru
Mediu
 Evenimente majore cu rol esențial în protecția mediului
(politici de mediu, strategii și planuri de acțiune)

• Conferința ONU privind mediul- Stockholm, 1972- Programul

Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP)- punct de pornire pentru
numeroase convenții internaționale

• Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare- Rio de

Janeiro, 1992- Summit-ul Pământului de la Rio- conceptul de
dezvoltare durabilă
- Agenda 21
- Convenția cadru privind schimbările climatice
- Convenția privind diversitatea biologică

• Summit-ul Internațional pentru Dezvoltare Durabilă- RIO+10-

Johannesburg, 2002
Categorii de politici de mediu și strategiile induse la nivel global,
regional și local

• Politica de mediu în materie de deșeuri

• Politica de mediu pentru natură și biodiversitate
• Politici de mediu în domeniul poluării atmosferei
• Politici de mediu în domeniul apei

• Politici și strategii în domeniul Dezvoltării Durabile

• Politici în domeniul zgomotului

• Politici privind regimul substanțelor chimice

• Politici privind starea învelișului edafic

• Politici referitoare la problemele mediului urban

A. Politica de mediu în materie de deșeuri

• Directivea Cadru Deșeuri (Directiva 2008/98/EC)-

managementul deșeurilor la nivelul UE este centrat pe
ierarhia deșeurilor (prevenire, reutilizare, reciclare,
recuperare și depozitare )

• Al VII- lea Program de Acțiune pentru Mediu, s-au stabilit o

serie de obiective prioritare pentru politica în materie de
deșeuri la nivelul UE:
- Reducerea cantității de deșeuri generate
- Creșterea nivelului de reciclare și reutilizare a
deșeurilor
- Eliminarea treptată a rampelor de deșeuri nereciclabile
- Implementarea în totalitate a țintelor politicii
• Strategia tematică pentru prevenirea și reciclarea deșeurilor
este una din cele 7 strategii tematice elaborate cu ocazia celui
de-al VI- lea Program de Acțiune pentru Mediu (1996)-
Strategia Comunitară pentru Managementul Deșeurilor

• 2005- Comisia Europeană- Strategia tematică pentru

prevenirea și reciclarea deșeurilor.
- acțiuni cheie în vederea modernizăriii cadrului juridic în
acest domniu, promovării prevenirii generării deșeurilor, a
reutilizării și reciclării acestora, stabilind ca ultimă soluție
depozitarea deșeurilor

• România: Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor,

(2014-2020) și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor
 Legislație

• Ministerul Mediului- Autoritatea publică centrală cu atribuții

în Gestionarea deșeurilor
• Directiva 2008/98/CE- Directiva cadru pentru deșeuri

• Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor

• Hotărârea nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și

pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile
Periculoase

• Legea nr. 194/2019 pentru modificarea și completarea

Legii nr. 132/2010 privind colectarea selectivă a deșeurilor
în instituțiile publice
• Legislație deșeuri
• Instituțiile publice trebuie să monitorizeze impactul pe care
îl au deșeurile asupra mediului înconjurator

• Instituțiile publice - evidență clară asupra:

 generării, stocării, colectării, transportului și tratării

deșeurilor menajere și de construcție, dar și a
implemetării planului de gestiune a acestora;
• eliminării deșeurilor de producție și a celor
periculoase și a implementării planului local de
gestiune a acestora;
• modurilor în care sunt facilitate stocarea și
neutralizarea deșeurilor menajere, a celor de
construcție și eliminarea deșeurilor industriale și
periculoase.
 Autoritățile publice au următoarele obligații legale:

• Implementarea la nivel local a obligațiilor privind gestionarea

deșeurilor;

• Îndeplinirea prevederilor din planurile regionale/județene de

gestionare a deșeurilor;

• elaborarea de strategii și programe proprii;

• asigurarea unei colectări selective, a transportului, neutralizării,

valorificării şi eliminării finale a deșeurilor;

• asigurarea spațiilor necesare pentru colectarea selectivă a deșeurilor;

• asigurarea informării prin mijloace adecvate a locuitorilor;

• acționarea pentru refacerea și protecția mediului.

Colectarea selectivă în instituții publice

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/219403
 Gestionarea deşeurilor

• Sistemul de gestionare a deşeurilor trebuie să fie eficient

economic (costuri echilibrate de beneficii), acceptat de
societate (fără dezechilibre sociale) şi cu impact redus
asupra mediului (recuperarea resurselor şi nivel de
poluare redus)
Amplificare
Valoare din
recuperarea produselor

Gestionarea
deşeurilor
Materiale
Emisii
Diminuare
Energie
 Eliminarea deşeurilor

• Depozitare pe rampe de deșeuri!!!

• Compostare
• Incinerare
• Depozitare cu recuperare de biogaz
Incinerarea deșeurilor
Ierarhia tehnicilor de management al deşeurilor

Micşorarea cantităţilor
de deşeuri

Reutilizare

Reciclarea deşeurilor
şi tratament biologic

Incinerare (cu
recuperarea energiei)

Incinerare (fără recuperarea energiei)

Depozitarea deşeurilor

Cei 3 R
Rampa de deșeuri- Chiajna
Vidra
 Rampa de deșeuri
- Glina-

Primarul
Pata RÂT- Cluj
https://www.europafm.ro/cluj-incendiul-de-la-
pata-rat-stins-dupa-aproape-24-de-ore/

https://pressone.ro/video-cum-se-scurge-apa-
din-lacul-toxic-de-la-pata-rat-pana-in-raul-
somesul-mic
 Happy End

Romii de la Pata Rât, mutați în Apahida, Florești, Baciu și Cluj-Napoca Link

Depozitul de deșeuri Pata-Rât, Cluj, a fost închis și ecologizat Link

Rampe de deșeuri/ Ecologizare/ Reconversie

• Parcul dintre Flori- Buftea Link

• Monte Stella- Milano

 Colectare selectivă- Reciclare

• colectare separată- înseamnă colectarea în cadrul căreia un

flux de deșeuri este păstrat separat în funcție de tipul și
natura deșeurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifică a
acestora;

• „reciclare” înseamnă orice operațiune de valorificare prin

care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau
substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru
alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice
 IKEA- Sustenabilitate

https://www.ikea.com/ro/ro/this-is-
ikea/sustainable-everyday/
 B. Politica de mediu pentru Natură și Biodiversitate

Convenția pentru Diversitatea Biologică

- CBD -

-CBD- Link

• Acord internațional- 3 obiective în ceea ce privește biodiversitatea:

a) conservarea diversității biologice,
b) utilizarea durabilă a componentelor sale și
c) împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor ce rezultă
din utilizarea resurselor genetice.
• semnată de către Comunitatea Europeană la 21 Decembrie 1993
La nivel global au fost elaborate și semnate trei protocoale
importante, având drept scop accelerarea implementării Convenției
pentru Diversitatea Biologică (CBD):

a) Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea; OB:de a asigurarea

unui nivel ridicat de protecție în timpul transferului dintr-o țară în alta,
manipulării și utilizării organismelor vii modificate genetic obținute în urma
biotehnologiilor moderne care pot avea efecte asupra conservării și utilizării
durbile a biodiversității
b) Protocolul de la Nagoya privind accesul la resursele genetice și
distribuirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora
(ABS);
c) Protocolul adiţional Nagoya - Kuala Lumpur privind răspunderea şi
refacerea prejudiciului
OB: de a contribui la conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice,
luând în considerare riscurile pentru sanogeneza umană, prin stabilirea unor
norme şi proceduri internaţionale în domeniul răspunderii în legătură cu
organismele vii modificate genetic.
• Strategia Europeană pentru Biodiversitate a fost elaborată în anul 1998
de către CE, scopul său fiind anticiparea, prevenirea și combaterea
cauzelor reducerii sau pierderii biodiversității la sursă/ Actualizată 2020 -
Biodiversity strategy for 2030
• cuprinte ținte și acțiuni- obiectivul principal - stoparea pierderii
biodiversității și a degradării serviciilor ecosistemice din UE până în 2030
și refacerea acestora:
1. Punerea în aplicare a Directivelor Păsări și Habitate;
2. Menținerea și refacerea ecosistemelor și a serviciilor aferente;
3. Creșterea contribuției agriculturii și a silviculturii la menținereea și
sporirea biodiversității;
4. Asigurarea utilizării durabile a resurselor piscicole;
5. Combaterea speciilor alogene invazive;
6. Creșterea contribuției la evitarea pierderii biodiversității globale.
• Context post-COVID-19 Strategia își propune să crească reziliența societății împotriva
amenințărilor actuale:
- Impacturile schimbărilor climatice
- Incendiile de pădure
- Insecuritatea în ceea ce privește resursele de hrană
- Protejarea speciilor sălbatice și combaterea comerțului ilegal
• România a elaborat până în prezent un număr de trei Strategii
Naționale și Planuri de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității
(SNPACB), ca instrument principal de implementare a Convenției
(prima în anul 1996, iar cea de-a doua în anul 2000).

• Cea de-a treia Strategie Națională și Plan de Acțiune pentru

Conservarea Biodiversității, a început a fi elaborată în 2005, în
cadrul ei fiind fixate noi ținte de către țara noastră, pentru
perioada 2014-2020- 10 obiective strategice

• Fiecare stat trebuie să întocmească rapoarte privind stadiu de

implementare a Convenției la nivel național,

• Al V-lea Raport Național privind implementarea Convenției pentru

Diversitatea Biologică, elaborat de către Ministerul Mediului și
Schimbărilor Cimatice în anul 2014
European Green Deal- Pactul Ecologic European
• 11 Decembrie 2019
• Set de inițiative și politici elaborate de către Comisia Europeană
• Scop: transformarea europei într un continent neutru dpdv al climei
și poluării până în 2050

• Domenii de acțiune- direcții funcție de care se vor elebora

legislații moderne (pentru protejarea mediului):
- Energie curată
- Industrie durabilă
- Construcții și renovare
- De la fermă la consumator
- Eliminarea poluării
- Mobilitate durabilă
- Biodiversitate
- Agricultură Durabilă
- Acțiuni privind clima
Servicii ecosistemice

• bunurile pe care oamenii le obțin din cadrul ecosistemelor,

respectiv bunuri și servicii

• Trei categorii:
a) servicii de furnizare (bunuri material sau hrană/ nutriție,
biomasă etc.);

b) servicii de reglare (purificarea apei, reglarea climei,

stabilizare teren, diminuare eroziune etc.);

c) servicii culturale (recreere, dezvoltare cognitivă, utilizare

peisaj, educație, etc.).
 SPECII INVAZIVE

Link proiect
 C. Politici de mediu în domeniul poluării atmosferei

• Strategia Tematică asupra Poluăriii Aerului- 2005- Scop-obținerea

unui nivel de calitate a aerului fără un impact negativ major sau risc
ridicat asupra sanogenezei umane și a mediului
- obiectiv fixat și în cadrul în cel de-al VII- lea Program de
Acțiune pentru Mediu
- ținte: PM2.5, concentrațiile să fie reduse cu 75%; O3 cu 60%

• Comisia Europeană- 2013- Pachetul de politici pentru un aer curat

- Programul Aer Curat pentru Europa
- Directiva NEC- reducerea emisiilor naționale ale poluanților
- Directiva MCP- limitarea emisiilor unor poluanți în aer de la
instalații medii de ardere
• România- Strategia Națională privind Protecția Atmosferei, din
14 Mai 2004-

Obiectivele acestei Strategii sunt:

1) menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele în care aceasta

se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare

2) îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător în zonele şi

aglomerarile în care aceasta nu se încadrează în limitele prevăzute
de normele în vigoare
3) adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la
eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv în context
transfrontier

4) îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile şi tratatele

internaţionale
 • La nivel global, controlul poluării aerului transfrontalier se
realizează prin intermediul mai multor protocoale- 8 protocoale-
implementarea Programul de supraveghere și transport
transfrontalier la mare distanță a poluanților atmosferici în
Europa
1. Protocolul EMEP- reprezintă o primă etapă a finanțării
permanente a Programului de supraveghere și evaluare pe baza unei
grile de 50x50 km și metodologia stabilită prin Ghidul EMEP/ CORINAIR
Atmospheric Emission Inventory;
2. Protocolul Helsinky- primul protocol adoptat la data de 8 iulie
1985 asupra emisiilor de Dioxid de sulf (SO2), supranumit și Protocolul
emisiilor acide;
3. Protocolul de la Sofia- adoptat în 1 noiembrie 1988pentru a
stabili emisiile de NOx;
4. Protocolul de la Geneva care vizează compușii organici volatili
(COV) adoptat în 18 noiembrie 1991;
 5. Protocolul de la Aarhus, vizând poluanții organici
persistenți (POP);
6. Protocolul de la Oslo, considerat un al doilea protocol
asupra SO2, care după adoptarea din 14 iunie 1994 obligă statele
semnatare la reducerea drastică a emisiilor de dioxid de sulf;

7. Protocolul de la Aarhus, referitor la reducerea emisiilor de

metale grele (Pb, Cd, Hg), dar și de dioxină, hidrocarburi aromatice
policiclice (HAP) și hexaclorobenzen sub nivelul anului 1990;
8. Protocolul Göteborg (Gothenburg) al Convenției asupra
poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi, semnat în
1999 și revizuit în 2012, stipulează patru poluanți responsabili de
acidifierea, eutrofizarea, distrofizarea și poluarea fotochimică
(îndeosebi ozonul), vizând multiple efecte și sinergii în mediu.
Legislație

• Ministerul mediului

• Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

• Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a

Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului
înconjurător și un aer mai curat pentru Europa
Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA)

Calitate aer

Platforma pentru măsurarea calității aerului in București

AERLIVE

Alte platforme:

Airly
 17 Feb.2021

Situația actuală
30.04.2020 25.01.2021
Campulung Muscel, 1.11.2020
Moldova Nouă- iaz de decantare

Subiect de știri
 • Comisia Europeană -introduce o
acţiune în justiţie împotriva
României pentru nerespectarea
legislaţiei Uniunii Europene /UE/
privind deşeurile miniere, în cazul
iazului de decantare Boşneag

• Conflicte transfrontaliere
declanșate de poluarea cu pulberi
în suspensie și sedimentabile

Zona de conflict determinată de utilizarea

terenurilor- prezența iazurilor de decantare în
proximitatea Ariei de protecție specială avifaunistică
Ostrovul Moldova Veche și rezidiile mineraliere din
vechiul port mineralier Moldova Veche
România- Procedura de infringement (Comisia Europeană)

• București- Infringement- calitatea aerului- 2021

• Condamnare- Curtea Europeană de Justiție

 D. Politici de mediu în domeniul apei

• Legea apelor nr. 107/1996 (actualizată și modificată)

• Directiva cadru apă (Directiva 2000/60/EC)

• Directiva privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații

(Directiva 2007/60/EC)

• 2006- Directiva privind gestionarea calității apei pentru scăldat

• DIRECTIVA privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi

proveniţi din surse agricole (Directiva 91/676/CEE)

• La nivel european- au fost realizate Planuri de Management

Bazinale pentru Arterele Hidrografice Internaționale (Dunărea,
Rhin, Elba, Sava etc.).
 ZIUA MONDIALĂ A APEI
• WorldWaterDay 22 Martie 2023

• Sloganul general: Să accelerăm schimbarea!

• „Fă schimbarea pe care tu ți-ai dori să o vezi în lume!
Fiecare picătură/gest contează!”

- Atingerea Ob 6 al Dezvoltării Durabile: apă și canalizare pentru toți (2030)

 MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR

Administrația națională Apele Române

(funcționează în coordonarea Ministerului Mediului)

11 ABA
Institutul Național de Hidrologie și ABA Argeş-Vedea
Gospodărire a Apelor ABA Banat
ABA Buzău-Ialomiţa
ABA Crişuri
ABA Dobrogea-Litoral
E.C. Stânca Costești
ABA Jiu
ABA Mureş
ABA Olt
ABA Prut-Bârlad
ABA Siret
ABA Someş-Tisa
Administrația națională Apele Române

• Apele Române

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor

• INHGA

Administrații bazinale de apă

• 11 Administratii bazinale
 E. Politici și strategii în domeniul Dezvoltării Durabile

• adoptarea Strategiilor Naționale pentru Dezvoltare Durabilă

(NSDS), bazate pe implementarea deciziilor adoptate în cadrul
Conferinței de la Rio (1992), respectând prevederile Agendei 21

• Strategiile Naționale pentru Dezvoltare Durabilă – rol de a

armoniza diferitele planuri și politici din sectoarele economic,
social și de mediu
• Summit-ului Mondial pentru Dezvoltare Durabilă- Johannesburg-
2002- evaluarea progreselor obținute în urma Summitului
Pământului de la Rio, din 1992- adoptarea Planul de Implementare
de la Johannesburg (JPOI),
• Summitul ONU pentru Dezvoltare Durabilă- 2015 , New York- a
fost elaborată Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă
• Agendei 2030 - 17 Obiective globale pentru Dezvoltarea Durabilă
și 169 de ținte.
- Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD)- au la bază cele 8
Obiective de Dezvoltare ale Mileniului, adoptate în anul 2000-
eliminarea sărăciei severe și a foametei, asigurarea sustenabilității
mediului înconjurător, dezvoltarea unui parteneriat global pentru
dezvoltare

• România- 2008,- Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă

a României. Orizonturi 2013- 2020- 2030.

• Alte politici: domeniul zgomotului, mediului marin și costier,

regimul substanțelor chimice, starea învelișului edafic,
problemele mediului urban
Model de abordare:

Implementarea politicilor de mediu și rolul lor în diminuarea

efectelor negative asupra componentelor mediului
 Instituțiile europene și naționale care activează în domeniul
protecției mediului și rolul lor în implementarea politicilor de
mediu

 Clasificarea și prioritizarea politicilor de mediu europene

 Transpunerea politicilor de mediu europene în legislația

națională

 Identificarea și clasificarea formelor de degradare a

mediului și sănătății umane prezente în cadrul companiilor
publice/ private (apă, aer, sol, vegetație, sănătate umană,
gestionarea deșeurilor)
 Evaluarea modului de implementare a politicilor de mediu
europene la nivelul companiei

 Transpunerea prevederilor politicilor europene în cadrul

companiei

 Evaluarea investițiilor efectuate în scopul diminuării

poluării mediului

 Măsuri prevăzute de companie conforme cu legislația în

vigoare având ca scop creșterea responsabilității sociale
și scăderea poluării mediului