COTOROBAI Rezumat

!
"
Soluții de creștere a performanțelor sistemelor de valorificare multiplă a energiei solare Cotorobai Ioan-Cristian
CUPRINS
CAPITOLUL I. INTRODUCERE
I.1. Contextul climatic, ecologic, energetic, tehnologic actual
I. .Argumente pentru tema cercetării. Actualitatea şi importanţa problemei abordate
I.3.Scopul şi obiectivele cercetării
I. .Noutatea ştiinţifică a temei abordate
I. .Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării
I.6.Rezumatul tezei
CAPITOLUL II. Baze teoretice
II. . Soarele → principala sursă de energie pe Pământ
II. . Dinamica reală/aparentă PământSoare
II.3. Noțiuni teoretice de bază în studiul celulelor fotovoltaice
II. . Concluzii de interes pentru dezvoltarea cercetării
CAPITOLUL III. SISTEME DE CONVERSIE A ENERGIEI SOLARE PENTRU VALORIFICAREA IN
DOMENIUL CLADIRILOR
III.1. Sisteme pentru conversia energiei solare în forme energetice exploatabile. Clasificare general
III. . Procese fizice fundamentale care guvernează funcționarea dispozitivelor solare
III.3. Sisteme de conversie Solar-Termice
III.4. Sisteme de conversie electrică directă a energiei solare
CAPITOLUL III.5. Concentratorul Solar
III.5. Concentratorul Solar
III.5.4. Efecte fizice valorificate de concentratorul solar
III. . . Mecanisme mecanice de urmărire solară
III.5.6. Concluzii
CAPITOLUL IV. Sisteme de valorificare a energiei solare cu CPVT. Baze conceptuale și funcționale
IV.1. Principii conceptuale
IV. . Recomandări pentru proiectarea CPVT
IV. . Indicatori de evaluare a performanțelor CPVT
IV. . Metode de evaluare a performanțelor globale ale CPVT-urilor
IV. . Efectele modificarilor radiației solare spectrul solar atenuare la trecerea prin atmosfera
asupra prformanțelor CPVT
IV.6. Efectul unghiurilor de incidență și de urmărire
CAPITOLUL V. Soluții de creștere a performanțelor sistemelor de generare a energiei solare cu „CPVT
V.1. Determinare și analiză date climatice de interes în proiectarea sistemelor CPVT
V.2. Analiza posibilităților de îmbunătățire a performanțelor sistemelor de valorificare termică a
energiei solare
V.3. Studiul comportamentului sistemelor de generare a energiei cu concentrare
V.4. Evaluarea randamentului exergetic al sistemelor de conversie cu concentrare analizate
V.5. Concluzii studii realizate
CAPITOLUL VI. Concluzii. Contributii personale

VI.1. Concluzii
VI.2. Contribuții personale
Listă simboluri și abrevieri
Referinte
Anexe
1
I.1.Contextul climatic, ecologic, energetic i tehnologic actual

Contextul global actual ⎯ climatic, ecologic, energetic, tehnologic ⎯ în care se
desfășoară cercetarea este complex, marcat de numeroase și importante schimbări,
cu particularități locale speciale, cu aspecte divergente care trebuie cercetate cu
atenție și atenuate și cu o dinamică extrem de rapidă.
Sub aspect climatic și ecologic, astăzi asistăm la schimbări climatice îngrijorătoare.
Specialiștii în domeniul climatologic, au apreciat faptul că momontul actual poate fi
caracterizat printr-o degradare a condițiilor de viață pe Terra ireversibile:
• rata de topire a gheţarilor a crescut cu % din și până acum, conform
Thomas P. Wagner (specialist coordonatorul programelor NASA asupra
calotei glaciare polare);
• creșterea acumulărilor de CO2 în atmosfera terestră, cauzată de diferite procese
(naturale/artificiale) a depășit limita unei evoluții fără consecințe negative a
temperaturii globale medii anuale pe suprafața terestră.
Există totuși posibilitatea încetinirii efectelor negative prin măsuri coerente și imediate
de colectare, stocare, și sau valorificare a CO2 din atmosferă. A devenit o prioritate majoră
a societății actuale procesul de corectare a conținutului de dioxid de carbon din
atmosferă . În obiectivele strategiei energetice mondiale, decarbonatarea este o
prioritate imediată. Ciclul apei în natură s-a modificat, este perturbat și necesită măsuri
de intervenție pentru readucerea acestuia la condițiile de echilibru ecologic.
a măsurate** în anii -2018 b) în ultimele trei cicluri glaciare*

** la Observatorul Mauna Loa, Hawaii *reconstruite din miezurile de gheață
Fig. I.1. Nivelurile atmosferice de CO2 (în ppm) (Sursa: www.nasa.com)
Sub aspect energetic, traversăm în prezent perioada unei importante tranziții
2
energetice, cu toate aspectele și consecințele legate de aceasta.

Invenția și difuzarea energiei electrice au jucat un rol major în procesele de tranziție
și se estimează că și în actualul proces de tranziție va juca un rol predominant.
Procesele de tranziție legate de substituția succesivă de energie și schimbările de
„paradigmă tehnologică Brandt, , sunt „procese multidimensionale de
schimbare, legate de tehnologie, piețe, industrii, dar și de valori politice și
comportamente " Jaglin și Verdeil, . Procesul de tranziție prin substituiri de
energie, promovat în prezent, presupune introducerea de noi tehnologii
energetice combinate cu ajustarea sistemului socio-tehnic dominant și se poate
realiza într-un timp relativ scurt. Recent, specialiștii au propus completarea
conceptului de dezvoltare sustenabilă a sistemului dominant energetic cu conceptul
de dezvoltare rezilientă. În efortul de directivare a tranziției energetice au concurat
două mecanisme de tranziție: slabă; largă. Tranziția energetică actuală impune o
reanaliză a relației energie – spațiu. Utilizarea resurselor energetice regenerabile
este puternic limitată de potențialul spațiului energetic, ceea ce face ca acesta să fie
pus în scenă. Majoritatea sistemelor actuale de valorificare a energiei regenerabile
nu sunt implementate pe terenuri virgine, ci acestea concurează în general cu
toate activitățile umane. Deci există categoric o limitare dată de concurența
spațială și în plus există, o distribuție în teritorii, inegală ceea ce a condus la
conturarea unor bariere reale în procesul de realizare a tranziției energetice la
sistemele de valorificare a energiilor regenerabile. Viziunea optimistă a unor
lucrări de desemnare a energiei solare ca alternativă la bursă a fost și ea
temperată. Unele proiecte recente disociază complet zonele de producție și zonele
de consum utilizând spații fără concurență umană și optimizând resursele. În plus
există și multe limitări tehnologice. Tranziția energetică actuală a început prin a se
orienta către modele energetice complexe plurigeneratoare și cu multiutilizare) locale.
Această deplasare centralizat-local caracteristică sistemelor care valorifică energiile
regenerabile, ar putea transforma actorii locali în noii energeticieni ai secolului XXI. In
viitor vor trebui identificate soluțiile de integrare scalară la scara locală.
Totuși s-au născut și întrebări pertinente asupra mecanismelor de
efectuare a tranziției, respectiv: Modificările sistemului electric pot garanta
renașterea sistemelor energetice la scara locală?; Este Teritorializarea energiei
regenerabile o condiție majoră pentru o tranziție energetică de succes?
În Europa se încearcă realizarea procesului de tranziție prin substituiri. O
conscință a acestui tip de tranziție constă în promovarea, dezvoltarea și
rentabilizarea sistemelor de generare a energiei de mică capacitate, locale, din resurse
regenerabile. La nivel național este importantă identificarea foarte corectă a mixului
energetic posibil, prin aplicarea metodei trilemei energetice dar și a altor modele
mult mai complexe și complete care să vizeze aspecte energetice, economice,
ecologice, sociale, politice și legate de reziliența sistemelor.
3
La Bonn, în 2017, s-a înființat ”platforma % energii regenerabile” care are ca

principale obiective declarate: atenuarea schimbărilor climatice; asigurarea accesului la
servicii energetice moderne pentru toate ființele umane ; A fost promovată de către un
grup de instituții, organizații, asociații, etc., profesionale, guvernamentale, private, cu
responsabilități și experiență în domeniul valorificării energiilor regenerabile;
Principiile platformei de lucru: toate sistemele energetice noi trebuie să genereze %
energie din resurse regenerabile ; descentralizarea și abordări centrate pe oameni sunt
cele mai bune și mai rapide moduri de transformare a societăților.
În contextul actual, aducem în discuție și faptul că Agenția Internațională pentru
Energie, în acțiunile de directivare a politicilor în domeniul energiei, a previzionat mixul
energetic la nivel global, la orizontul anului 2100 (Fig. I.3.), mix în care mai mult de 60%
din energia ce va fi produsă la nivel mondial va fi obținută prin valorificarea energiei
solare cu tehnologii combinate ⎯ solar-termice și electrice ⎯ cu concentrare. Această
direcție de dezvoltare este prezentă și în politicile pe termen scurt (2030, 2050) propuse
de specialiști remarcabili în domeniu Institutes - Fraunhofer-Gesellschaft ș.al.). Acțiunile
promovate vor fi urmate, în foarte scurt timp de adaptarea politicilor energetice pentru a
putea susține obiectivele fixate prin platforma % energii regenerabile .
Strategia Energetică a României -2030, cu perspectiva anului 2050, este o
strategie flexibilă, cu posibilități de analiză și redefinire a obiectivelor și direcțiilor de
dezvoltare. În forma actuală, aceasta include, referitor la sistemele de conversie a
energiei solare, numai sistemele fotovoltaice de generare a energiei electrice,
eludând/neglijând posibilitatea utilizării energiei solare pentru deservirea clădirilor
(Tab. 1.). Cu precizarea că în politicile energetice din întreaga lume, direcțiile de
dezvoltare în domeniul producerii energiei electrice vizează sistemele Solar-PV-T-cu
concentrare, un obiectiv din tema propusă vizează identificarea unor posibile tehnologii
solare eficiente energetic și economic și fiabile, pentru deservirea energetică a clădirilor.
Fig. I. 3. Mixul energetic previzionat pentru 2100 (Sursa: Agenția Internațională a Energiei/IEA
La cele prezentate mai sus referitoare la contextul energetic adăugam faptul că:
4
• resursele energetice clasice sunt pe cale de epuizare și aflate în amplasamente

sau sub administrații mai puțin strategice și sigure pentru România;
• pierderile energetice pe sistemele de generare-transport și distribuție sunt
relativ importante în sistemele centralizate de generare-transport-distribuție-
utilizare a energiei ( % ceea ce reclamă reducerea maxim posibilă a acestor
pierderi, respectiv a dimensiunii rețelelor de transport și distribuție.
Referitor la contextul tehnologic actual trebuie precizat că s-au produs importante
modificări. Evoluția spectaculoasă a tehnologiilor din ultimele două decenii a creat
premisele unui salt calitativ în mai toate sectoarele economice, inclusiv în domeniul
echipamentelor de valorificare a energiei regenerabile . Astfel, au cunoscut o evoluție
remarcabilă echipamentele de conversie, control, stocare, transport .
I.2.Argumente pentru tema cercetării. Actualitatea i importanta

problemei abordate
Având în vedere contextul global și respectiv măsurile privind necesitatea
implementării procesului de tranziție energetică de la carbon la energiile regenerabile
prin substituție), simultan cu utilizarea resurselor energetice regenerabile și
recuperabile, orientarea către tehnologii energetice eficiente în condițiile potențialului
energetic specific din România, respectiv co-generarea de energie electrică și termică
prin valorificarea energiei solare fără/cu concentrare, producerea distribuită de energie
și este necesar un studiu aprofundat în scopul identificării unor tehnologii eficiente de
generare a energiei pentru clădiri.
Cel mai mare potențial de resurse energetice regenerabile il are energia
solară, dar disponibilul de resurse este extrem de dinamic în raport cu locația,
vecinătățile și momentul din an în care este necesar a fi produs iar pe de altă
parte tehnologiile de valorificare trebuie să genereze, cu o bună eficiență
globală și energie electrică și termică. Actualele sisteme de valorificare a
energiei solare sunt prezentate sintetic în Fig. 1.5. Tehnologia CPVT este
tehnologia care încearcă să îmbine avantajele tuturor tehnologiilor de
conversie a energiei solare, combinate în scopul generării energiei termice și
electrice cu o eficiență ridicată.
Fig. 1.5. Tehnologii actuale de valorificare a energiei solare
5
Printre problemele necesare a fi rezolvate în acest domeniu și în contextul României, în

scopul promovării unor tehnologii de valorificare termică și electrică a energiei solare,
adecvate deservirii clădirilor, integrate sau nu în clădiri menționăm: a) stabilirea concretă a
necesarului de energie, tipului de energie necesar, profilului de consum pentru fiecare
categorie de consum; b) identificarea potențialului energetic solar din România; c)
proiectarea unor sisteme de adaptare eficientă a distribuției energiei produse în raport cu
cererea și producerea; d) găsirea unor soluții de integrare eficientă în sistemele energetice de
transport și distribuție centralizate; e)identificarea unor soluții de configurare a CPVT
potrivite pentru România și aplicațiile specifice clădirilor, cu eficiență globală termică,
electrică, economică, ecologică, ... ridicată: în acest scop este necesară identificarea efectelor
fizice ale fiecărei componente și a fiecărui proces specific al unui CPVT în performanțele
globale, a mecanismelor de cuantificare a acestora și de evaluare a performanțelor globale;
f)crearea unui portofoliu de soluții, pentru diferite tipologii de clădiri, diferite locații, ...
I.3.Scopul i obiectivele cercetării

Cercetarea prezentă are drept scop studiul soluțiilor de îmbunătățire a
sistemelor de valorificare termică + electrică+alte utilizări a energiei solare cu
concentrare/CPVT pentru uzul clădirilor.
Obiectivele supuse cercetării sunt multiple, de natură diferită:
− Sinteza informațiilor documentare referitoare la sistemele de concentrare,
respectiv tipologii, caracteristici funcțional-constructive, randamente funcționale,
mecanisme de integrare într-un CPVT;
− Identificarea celor mai performante configurări de sisteme CPVT;
− Identificarea efectelor fizice ale diferitelor componente și procese cu impact major
în creșterea eficienței globale;
− Analiza impactului efectelor fizice asupra performanțelor globale ale CPVT;
− Identificarea profilelor uzuale de încărcare tipuri energie & dinamică consumuri,
ale unui CPVT care deservește o clădire de locuit/cazare);
− Identificarea potențialului energetic solar radiație solară directă, difuză și
reflectată, în plan orizontal/înclinat, mărime, dinamică și spectru) în diferite
locații caracteristice de pe arealul României;
− Propunerea unei soluții de configurare a unui CPVT adecvat pentru climatul
României și deservirea clădirilor;
I.4.Noutatea tiin ifică a temei abordate

În România sunt puține studii realizate pentru sisteme de valorificare a energiei solare
cu concentrare și acestea în general pentru generarea energiei electrice și în configurări ale
sistemelor incipiente (oglinzi reflectorizante parabolice și focusare liniară).
În cadrul temei se propune studiul unor sisteme de poli-generare a energiei cu
concentrare ⎯CPVT. S-a insistat pe efectele fizice valorificabile în configurarea unui
6
CPVT și mecanismele de evaluare a performanțelor globale ale acestora, mecanisme

bazate pe analize energetice, exegetice și economice și nu pe o simplă însumare de
eficiențe parțiale utilizate până în prezent . În literatura de specialitate, relativ recent,
diferite studii, dedicate unor anumite configurări ale CPVT-ului propun și modele de
evaluare a performanțelor dar acestea nu sunt unitare și general valabile. În cercetare se
prezintă o sinteză a majorității modelelor propuse pentru configurarea CPV-urilor și
respectiv pentru evaluarea performanțelor. S-a insistat pe soluțiile dedicate clădirilor, în
scopul integrării în clădiri a acestor sisteme.
I.5.Importanţa teoretică i valoarea aplicativă a lucrării

Din punct de vedere teoretic, cercetarea realizată face o prezentare sistematizată a
tehnologiilor de valorificare a energiei solare, a concentratoarelor de radiație solară
disponibile în prezent în literatura de specialitate și pe piața de tehnologii solare și
introduce noțiuni teoretice complet novative pentru România referitoare la mecanismele
de evaluare a performanțelor globale ale CPVT-urilor. Din punct de vedere aplicativ,
investigarea necesarului energetic aferent clădirilor de locuit/cazare (tip, valoare,
dinamică și a potențialului energetic solar exploatabil cu CPVT-urile este un suport util
pentru diferite studii și aplicații. Soluțiile propuse, la rândul lor au un potențial aplicativ
ridicat, după validarea demonstrativă a acestora.
I.6.Structura tezei.
Teza conține șase capitole, structurate în mod logic, etapizat astfel încât să se poată
intra fără probleme în multitudinea de aspecte, teorii și cercetări interdisciplinare
necesare pentru finalizarea cercetărilor. În mod succint, conținutul tezei este:
 Capitolul I ⎯ Introducere, include o foarte succintă analiză a contextului actual pentru
argumentarea alegerii temei propuse. Argumentele sunt bazate pe politicile energetice
actuale, contextul climatic, nivelul tehnologiilor actuale, necesitatea unei tranziții
energetice majore la energiile regenerabile, cu accent major pe cea solară.
 Capitolul II ⎯ Baze teoretice prezintă principalele elemente legate de radiația solară
care vor fi utilizate în dezvoltarea ulterioară a cercetării. S-a insistat pe aspectele eludate
în general în documentațiile tehnice curente din România și includ informații absolut
utile în conceperea și evaluarea performanțelor CPVT-urilor și elemente de noutate
referitoare la standardele de terminologie, metode de evaluare, recent revizuite.
 Capitolul III ⎯ Sisteme de valorificare a energiei solare, grupează elementele de
bază ale tehnologiilor de valorificare a energiei solare, respectiv convertoarele solar-
termice (colectoarele solare), convertoarele solar-electrice tehnologiile PV și
concentratorul solar, componente ale sistemelor de valorificare hibridă (PVT, CPVT) dar
și al sistemelor de valorificare simplă termică, electrică . Se prezintă: alcătuirea,
funcțiunile, metodele de estimare a eficienței. Acolo unde au prezentat interes s-a realizat
și o analiză a efectelor fizice specifice tehnologiilor componente ale unui CPVT care pot
7
genera pierderi energetice importante. S-au reținut în speciale aspectele legate de

tehnologiile PV în care aceste efecte sunt dominante pentru un CPVT. S-au expus și
metode de analiză și evaluare a performanțelor potrivite pentru aceste tehnologii. O
concluzie importantă desprinsă în urma acestei analize este legată de faptul că evaluarea
eficienței globale a sistemelor CPVT este o problemă specifică fiecărei tehnologii,
performanțele sunt dinamice și țin de un ansamblu de parametri externi și interni.
 Capitolul IV ⎯ Sisteme de valorificare a energiei solare cu CPVT. Baze conceptuale
și funcționale. Capitolul este destinat prezentării principalelor aspecte legate de
conceptul CPVT- urilor, domeniu de aplicație a principalelor tehnologii și metodele de
evaluare a indicatorilor globali de performanțe.
 Capitolul V ⎯ Soluții de creștere a performanțelor sistemelor de poligenerare a
energiei cu CPVT . Capitolul conține contribuția personală în domeniul tezei, respectiv:
− o analiză a datelor climatice în scopul identificării zonelor cu potențial solar pentru
utilizarea diferitelor tehnologii și în special a CPVT-ului:
− analiza unor sisteme specifice de valorificare a energiei solare: sisteme cu concentratoare
parabolice lineare; sisteme cu concentratoare compuse; sisteme hibride PVT, simple sau
dotate cu sisteme de control optim a ieșirilor; sisteme cu concentratoare cu lentile Fresnel
și filme holografice pentru extinderea cantității de energie receptate prin concentrarea
punctuală a radiațiilor solare și valorificarea, cu ajutorul filmelor holografice, a
radiațiilor din afara spectrului vizibil;
− alcătuirea modelelor pentru testarea diferiților factori cu impact în eficiența globală a
sistemelor, simulări pe modelele realizate, interpretări ale rezultatelor.
 Cap. VI ⎯ a fost destinat sintezei contribuțiilor personale, sublinierii aspectelor de
originalitate, și valorificării cercetărilor personale. Conține o sinteză a principalelor
concluzii desprinse în urma cercetării referitoare la condițiile și posibilitățile de
implementare a tehnologiilor CPVT pe arealul României, în actualul context.
I.7.Concluzii
Pentru a identifica posibilitatea de implementarre a tehnologiilor CPVT dedicate
clădirilor în România și respectiv pentru a fundamenta un set de recomandări utile
referitoare la tehnologiile potrivite particularităților de la noi dar și pentru a determina
măsura în care diferitele componente ale sitemului/ale eficienței pot afecta performanța
reală, în cadrul cercetării s-a realizat un amplu studiu documentar, s-au rețiunut
elemementele necesare a fi dezvoltate, s-au realizat modele ale sistemelor hibride tipice în
Trnsys și s-au simulat diferite ipoteze funcționale, în condiții care să permită formularea
unor recomandări în domeniul abordat pentru România.
Concluziile finale, sintetizate în detaliu în Cap. , reliefează condițiile în care
tehnologiile CPVT pot fi utilizate în România, soluțiile de îmbunătățire în scopul utilizării
acestor tehnologii la nivelul clădirilor și de creștere a performanțelor globale ale sistemelor.
Se propune și o soluție de configurare utilă pentru România.
8
Procesul de însorire este un factor important în evoluția sistemelor vii, în conceperea

clădirilor precum și a sistemelor de valorificare, pasivă și activă, a energiei solare,
geotermale de suprafaţă, eoliană, … Analiza şi evaluarea efectelor însoririi radiaţiilor
solare asupra pământului, clădirilor şi respectiv sistemelor de valorificare a acesteia
impune detalierea noţiunilor referitoare la: radiația solară; mişcarea Pământ-Soare şi
radiația solară; radiația solară incidentă pe o suprafață oarecare; obstacole în calea
însoririi; radiația solară în România; construcţia unei diagrame solare.
II.1. Soarele →sursa de energie principală pentru Pămant

Soarele este steaua cea mai apropiată de planeta Pământ/Terra, fiind principala
sursă de căldură şi lumină pentru acesta, cu rol major indispensabil în întreţinerea
vieţii. A fost considerat, de majoritatea civilizaţiilor antice greci, romani, egipteni,
azteci, ş.a. ca „un Dumnezeu . De-a lungul timpului, Soarele s-a aflat în centrul
preocupărilor oamenilor iar apariţia şi evoluţia diferitelor ramuri ale științelor
(astrologie → astronomie) s-a realizat şi în relaţie directă cu acesta. În raport cu
posibilitatea de observabilitate a omului aflat pe Pământ s-a constatat şi exploatat
adecvat legătura dintre ritmicitatea ciclurilor solare zi/noapte, anotimpuri şi cea a
fiinţelor vii, pe de-o parte şi, calitatea unor sisteme de referinţă naturale Soarele şi
alte astre pentru orientare în spaţiu în general navigaţie în mod special , pe de altă
parte. Soarele a fost, este și probabil va fi încă, pentru mult timp, cea mai importantă
sursă de energie utilizată de om Cotorobai și colab., . Energia solară reprezintă
o sursă de energie în sine, considerată până în prezent ca fiind cea mai abundentă de
pe Pământ. Totodată, aceasta se află și la originea altor surse de energie convenţionale
sau neconvenţionale Fig. II. . și: determină dinamica apei şi aerului în natură ciclul
apei/vântului ; favorizează procesul de fotosinteză care permite dezvoltarea plantelor
 se află şi la originea bio-masei sau resurselor energetice fosile.
În plus, energia solară este gratuită , ecologică și regenerativă ceea ce determină
din ce în ce mai mulți consumatori de energie să opteze pentru această sursă.
Deci, energia solară este: regenerabilă; inepuizabilă; origine a resurselor
energetice neconvenționale și convenționale.
Energia emisă de Soare și receptată de suprafața Pământului numită energie
solară este o radiație elector-magnetică alcătuită dintr-un melanj de unde
9
electromagnetice cu diferite lungimi de undă.

Proiectarea sistemelor de generare a energiei termice, electrice, sau chimice, prin
utilizarea, naturală sau tehnicizată, a energiei solare precum și gestiunea eficientă a
acesteia necesită cunoașterea corectă a poziției Soarelui în amplasamentul și momentul
dat (înălțime și azimut) precum și informații despre radiația solară receptată în fiecare
moment de către suprafețele de interes pentru conversie suprafețe colectoare sau cele
supuse procesului de iradiere elemente anvelopă clădire . În cele ce urmează se vor
prezenta noțiunile de bază teoretice, instrumente, metode de evaluare/ măsurare/
estimare/ necesare pentru determinarea radiației solare în condițiile de interes locație,
perioadă din an, caracteristici amplasament, turbiditate, … .
Fig. II. 1. Soarele – principala sursă de energie pe Pământ.
II.1.1. Radia ia electromagnetică

II.1.1.1.Concepte i legi
Radiația este un concept prin care se denumește emisia și propagarea, în
diferite forme (unde electromagnetice/particule), a energiei prin spațiu [Holly Zell,
2008, 2015]. Comportamentul fizic al radiației este complex. Descrierea acestuia se
poate realiza cu ajutorul legilor fundamentale ale radiației. Orice structură materială
cu temperatură superioară valorii de zero absolut ϑ=0 [K]) emite radiații
electromagnetice. Odată cu creșterea temperaturii crește complexitatea
fenomenelor ce se manifestă și cantitatea de energie emisă (II.1.2.).
Cantitatea de energie și lungimile de undă la care energia este emisă de
către orice sistem sunt controlate de temperatura medie a suprafețelor
radiante ale sistemului emițător, conform legii lui Boltzmann. Radiația
electromagnetică are o natură duală, corpuscular – ondulatorie (Fig. II.3.). În
raport cu natura fenomenului observat, se poate manifesta mai pregnant fie
10
caracterul corpuscular, fie cel ondulatoriu. Radiația electromagnetică a unei

substanțe/corp este determinată de temperatura corpului emitent.
Observaţie:
Zona de intensitate maximă se
deplasează spre lungimi de undă
mai mici pe masură ce
temperatura creşte.
Fig. II.2. Distribuția intensității radiației termice a corpului negru în funcție de lungimea
de undă la diferite temperaturi. (Sursa: www.Sciencia.ro).
Fig. II.3. Comportamentul dual undă-corpuscul al radiației electromagnetice în prima

imagine relevantă, realizată de o echipa de la (EPFL). http://www.extremetech.com/)
La temperatura mediului ambiant, radiația electromagnetică este generată de
două categorii de procese de tranziție: a) electronice (pentru radiațiile din spectrul
UV și cel vizibil care constă în salturile de pe un strat cu un anumit nivel energetic
pe altul, cu alt nivel energetic, tranziție însoțită de procese de emisie/absorbție de
energie; b) tranziția dintre diferite spectre de rotație a moleculelor, sau tranziția
atomilor în interiorul moleculelor, de la un nivel de vibrație la altul, pentru
radiațiile de mare lungime de undă: infraroșu îndepărtat; microunde , (Tab. II.1.).
Conform modelelor din mecanica cuantică, în structura atomului electronii sunt
organizați pe niveluri energetice. Energia necesară tranziției este cuantificată și în
consecință, realizarea salturilor între niveluri se realizează numai dacă sunt
11
îndeplinite condițiile energetice necesare acestora.

Tabelul II.1.Spectrul radiației electromagnetice.
Tipul radiației Lungimea de undă la UM Frecvente la limitele
limitele domeniului [nm] domeniului [Hz]
Radiații „ gama 1020
Radiații „X 10,0-2  102 Å 10 3.1016
20
Radiații ultraviolete (UV) 10,00  380,0 nm 3.10161,5.1015

• Îndepărtate FUV * 10,00  200,0 nm 1,5.10157,9.1014
• Apropiate (NUV)* 200,00  380,0 nm 7,9.10143,8.1014
Radiații vizibile (VIS)* 380,00  780,0 nm 3,8.10141,2.1014
Radiații infraroșii (IR)
• Apropiate (NIR)* 0,780,00  2,5 nm 3,8.10141,2.1014
• Mediu (MIR)* 2,5  50 m 1,2.10146.1012
1. Îndepărtat FIR * 50,00  1000 m 6.10123.1011
Microunde (MW)* 0,1100 cm 3.10113.108
Unde radio 1-100 m 3.1083.105
*prescurtare din limba engleză
Unele fenomene (refracția; reflexia; și altele pot fi descrise în mod satisfăcător
de oricare dintre cele două teorii ondulatorie și corpusculară și deci, în studiul
acestora se pot utiliza ambele. Pentru alte fenomene, trebuie făcute delimitări clare.
În acest sens sunt prezentate mai jos două exemple reprezentative:
− fenomenele de difracție, de interferență și de polarizare prezintă
caracteristicile de comportament ondulatoriu specifice unei radiații
electromagnetice  tratarea teoretică a acestora se bazează exclusiv pe
teoria ondulatorie.
− în procesele de interacțiune a radiației electromagnetice cu diferite
structuri materiale se manifestă caracterul corpuscular al radiației 
pentru explicarea acestui tip de fenomene trebuie folosite numai
concepte, principii și legi specifice teoriei corpusculare.
Teoria corpusculară descrie procesele, fenomenele, pe baza
comportamentului fotonului
Energia absorbită/emisă de un foton se poate determina prin aplicarea
legii lui Planck care descrie proporționalitatea acesteia cu frecvența radiației:
h =hc , [II. 1.]
unde: h, reprezintă constanta lui Planck : h = . -34 Js; , reprezintă frecvența
radiației [Hz]; , reprezintă lungimea de undă [m]; , reprezintă numărul de undă

[m-1]; c, viteza luminii/(radiației electromagnetice) în vid (c = 299792458 m/s).
Lungimea de undă este utilizată în ambele teorii. Este definită în corelație cu
specificul fiecărei teorii: în teoria corpusculară, reprezintă distanta medie dintre
12
două particule corpusculare/ fotoni; în teoria ondulatorie, ea măsoară distanța

dintre două puncte succesive ale unei unde pentru care vectorii intensitate
electrică/magnetică, ating valori maxime
Aplicarea uneia dintre cele două teorii referitoare la descrierea radiației
electromagnetice se face în raport cu natura proceselor/fenomenelor ce trebuie
descrise după cum urmează: teoria corpusculară: la explicarea fenomenelor
care implică un număr redus de fotoni; teoria ondulatorie: pentru a descrie
procesele la care participă un număr important de fotoni.
Relația de interdependență a mărimilor fizice care caracterizează radiația este:
=c , [II. 2.]
Fig. II. .Spectrul radiaţiei electromagnetice. (Sursa: www.scienceinschool.org)

Spectrul de frecvențe al radiației solare poate fi caracterizat prin: legea lui
Planck; aceleași mărimi fizice cu cele care caracterizează radiația electromagnetică
Acesta reprezintă un subdomeniu din spectrul radiației electromagnetice și poate fi
detectat prin diverse procedee/metode. În diferite aplicații este utilă împărțirea
spectrului pe mai multe regiuni. În Fig. II. . se reprezintă spectrul radiației
electromagnetice iar în Fig. II. . se reprezintă spectrul radiației solare.
În raport cu frecvențele implicate în procesul radiativ se disting două categorii
de radiații: monocromatice, de o anumită frecvenţă; pluricromatice, un fascicul
radiativ alcătuit din mai multe radiaţii monocromatice.
Radiația optică, este radiația electromagnetică cu lungimea de undă (100
nm  1 mm). În domeniul vizibil această radiație este cunoscută sub numele de
lumină / radiaţie luminoasă .
Lumina acoperă un domeniu foarte îngust de lungimi de undă:   (380; 780)
nm. Acesta este singurul domeniu spectral al radiației electromagnetice/solare
perceput de analizorul vizual al omului.
13
⎯ La limita atmosferei. ⎯ La limita atmosferei; ⎯ La nivelul mării.
Fig. II.5. Spectrul radiaţiei solare.

Comisia Internaţională pentru Iluminat, ⎯ CIE ⎯ a propus o divizare a radiaţiei optice în
domeniile spectrale (are valoare de standard) prezentate în Tab. II.2.
Tabelul II. . Spectrul radiaţiei optice Comisia Internaţională pentru Iluminat- CIE)
Tipul radiaţiei Lungimea de undă [nm]
Radiaţii ultraviolete (UV) 10,00  380,0
• UVC 10,00  280,0
• UVB 280,00  315,0
• UVA 315,00  380,00-400,00
Radiaţii vizibile 380,00  780,00-800,00
Radiaţii infraroşii IR 780,00  106
• Apropiate
− IR A 780,00  1400,00
− IR B 1400,00  2500,00-3000,00
Descrierea interacţiunii radiație electromagnetică  materie și realizarea a diferite
analize calitative precum și cantitative referitoare la radiaţiile electromagnetice face
obiectul mai multor ramuri de specializate ale fizicii, respectiv în:
• Radiometrie sau fotometrie energetică: în care se definesc caracteristicile energetice;
• Fotometrie: un subdomeniu al radiometriei dedicat caracteristicilor
energetice specifice domeniul vizibil;
• Spectroscopie, spectrometrie şi spectrofotometrie: care studiază procesele ce au
loc la interacțiunea radiaţiei electromagnetice cu diferite structuri materiale;
• Colorimetrie, în care se caracterizează coordonatele de culoare.
În problemele de valorificare a energiei solare, fiecare dintre aceste
14
ramuri îşi găsec aplicaţie, motiv pentru care, în continuare, se vor extrage
noţiunile de interes în prezenta cercetare.
II.1.1.2.Elemente de radiometrie
II.1.1.2.1. Mărimi radiometrice fundamentale

Radiometria defineşte sistemul de principii, concepte, legi, mărimi
inclusiv unităţile de măsură aferente , cu care să se descrie energetic Radiația
electromagnetică. Întrucât în cadrul sistemelor de valorificare a energiei solare,
sursa de energie este radiația solară, care este o radiație electromagnetică, este
util să prezentăm modul în care Radiația solară și respectiv cantitatea de
energie solară receptată de diferite suprafețe de pe Pământ poate fi exprimată
fizic și matematic. În radiometrie se operează cu mărimi fundamentale (cinci)
definite fie în varianta integrală respectiv pe întreg spectrul radiaţie fie în
varianta spectrală respectiv pentru o singură frecvență .
În norma europeană SR CEI -845/2005 sunt definite: a. energia radiantă;
b. fluxul radiant/ energetic; c. intensitatea radiantă/energetică; d.
Iradianţa/iluminare energetică; şi e. radianţa/luminanţă energetică, sub formă totală
sau spectrală relațiile II. . II.10)
• Energia radiantă, We, reprezintă cantitatea de energie transportată de radiație [WMO,
557, 1981] emisă /primită . Include: toate frecvenţele; un interval finit pentru procesul
de emisie/recepţie. Prin noțiunea de energie radiantă se exprimă în general doza ,
respectiv expunerea radiantă care poate determina iniţierea de modificări biochimice.
Se măsoară în Joule: [We] = [J].
Energia radiantă spectrală este o parte a energiei radiante totale aferentă unei
lungimi de undă. Se exprimă prin relația:
[II.3.]
Se măsoară în [J/nm].
• Fluxul radiant fluxul energetic, putere rdiantă , e (F(x,y), este:
[II. 4.]
Se măsoară în watt:
Fluxul radiant spectral, este exprimat sub forma:
[II. 5.]
Se măsoară în [Watt/nm].
• Intensitatea radiantă denumită și intensitatea energetică, Ie, este densitatea fluxului
radiant raportată la unghiul solid (Cotorobai și colab., unitar căruia îi aparține
direcţia de propagare.
Se exprimă matematic prin relația:
[II.6.]
15
şi se măsoară în [Watt/steradian]: [Ie]= [W/sr].

Este o funcţie dependentă de direcţie şi poate caracteriza numai sursele
punctiforme. Soarele nu este o sursă punctiformă. În radiometrie şi fotometrie,
intensitatea are un înţeles specific diferit de alte ramuri ale fizicii.
• Intensitatea radiantă spectrală, Ie,, reprezintă fluxul radiant raportat la unghiul solid
unitar şi unitatea lungimii de undă, aferentă unei lungimi de undă anume și propagată
într-o direcţie dată, exprimată matematic prin relația:
, [II.7.]
Se măsoară în : [Ie,]= [W/sr/nm].

• Iradianţa/ iluminarea energetică , Ge Ee : reprezintă fluxul radiant incident
pe unitatea de suprafaţă a unui plan dat; variază funcție de depărtarea în raport cu
sursa şi funcție de orientarea în raport cu aceasta. Iradianţa se exprimă matematic
prin relaţia:
, [II.8.]
unde, dSn este o suprafață infinitezimală, perpendicular pe direcția de propagare.
Se măsoară în: [Ge] = [W/m2] .
Pentru sursele emitente de radiații se folosește mărimea exitanţă, Me, prin care se
definește fluxul energetic care părăseşte un element de suprafaţă infinitezimală,
conţinând un punct dat. Formal, ecuaţia care defineşte emitanţa este:
= , [II.9.]
Se măsoară în [W/m2].
Iradianţa este un parametru important pentru descriererea cantitativă a unei radiaţii
incidente/ emergente pe o suprafaţă, cu excepţia cazurilor în care trebuie cunoscută şi
distribuţia unghiulară.
Relaţia de definiţie se referă la suprafețe receptoare de radiaţii normale la direcţia de
propagare. Poate fi generalizată și pentru înclinări ale suprafeței diferite de direcţia
normală. Expresia generalizată a iradianţei, relativă la o suprafaţă de înclinare
oarecare  , este:
, [II.10.]
Relaţia este expresia matematică a uneia dintre legile importante în domeniul utilizărilor
radiației solare ⎯Legii Kepler – Lambert.
• Iradianţa spectrală, Ge este raportul dintre fluxul radiant și unitatea de suprafaţă,cea f
lungime a de undă, pentru o anumită lungime de undă.
Se exprimă prin relaţia:
, [II.11.]
Se măsoară în [Watt/m2/nm]: [Ge, ] = [W/m2/nm].

• Radianţa / strălucirea/ luminanța energetică/, Le, reprezintă densitatea de
flux radiant pe suprafaţă şi unghiul solid. Se defineşte prin relaţia:
16
, [II.12.]
Depinde de: poziţia suprafeţei; înclinarea suprafeţei; distribuţia unghiulară a

radiaţiei. Caracterizează detaliat proprietăţile energetice pentru o suprafaţă care
receptează/emite un fascicul de radiaţie.
• Radianţa spectrală, Le,, este mărimea fluxului radiant raportat la unitatea de
suprafaţă, la unitatea de unghi solid, lungime de undă unitară, pentru o anumită lungime
de undă dată.
Se exprimă prin relaţia:
, [II.13.]
Pentru analiza energetică a colectoarelor solare, a anvelopelor clădirilor, respectiv

pentru analiza sistemelor tehnice care interacționează cu radiațiile
electromagnetice sau, în particular cu radiațiile optice, este necesară cunoașterea
coeficienților radiometrici de transmisie ⎯ internă respectiv externă, de reflexie și
asemenea cei de absorbție ⎯ internă și totală, integrali sau spectrali, prin care se
caracterizează numeric transmit anta, reflectanta, respectiv absorbanta sistemului,
în cadrul capitolului au fost prezentați și coeficienţi radiometrici II. . . . . și cei
fotometrici (II.1.1.3.).
Reflexia, transmisia, refracția se manifestă: a. speculare/regulat și b.
difuz/neregulat. Modul de manifestare este determinat de mediul cu care
interacționează fasciculul radiant.
În fenomenele speculare sunt prezente relațiile de ordine în fasciculul
emergent. Unele medii transparente sticlei optică ; sticla de uz industrial), precum
și mediile reflectante, de tipul oglinzilor, sunt considerate drept medii speculare.
Mediile opace, care au o rugozitate superioară lungimilor de undă din fascicolul
radiației incidente, sunt tratate, de obicei ca medii difuzate.
Fluxul incident pe o suprafață este atenuat prin fenomene de absorbție și
reflexie. La mediile difuzate se înregistrează pierderi energetice în fasciculul
radiației emergente în raport cu cel al radiației incidente datorate absorbției care
poate fi spectral selectivă sau nu. Pentru mediile speculare, interesează, în general,
coeficienții: a de transmisie externă la sistemele refracție); b) de reflexie (la
sistemele reflectante). La trecerea printr-un mediu specular transmitant, fluxul
(e,)i se diminuează datorită:
• fenomenului de reflexiei pe prima faţă:  (e,)in<(e,)i,
• fenomenului de absorbţie la traversarea mediului de grosime d:  (e,)ex<(e,)in,
• fenomenului de reflexiei pe a doua faţă a mediului traversat:  (e,)t<(e,)ex.
Între valorile fluxurilor energetice/luminoase incidente pe prima faţă şi cele
emergente din a doua suprafaţă, se pot scrie relaţii prin care se definesc
17
coeficienţii radiometrici.
Fotometria caracterizează definește şi descrie din punct de vedere
energetic radiaţia electromagnetică din spectrul vizibil. Lucrează cu mărimile
fizice fundamentale specifice radiației luminoase. După cum s-a precizat
anterior domeniul vizibil are limite flexibile, în raport cu sensibilitatea
spectrală a receptorului uman. În consecință, în fotometrie se definesc, în
raport cu capacitățile de receptare a radiației electromagnetice și de
interpretare specifice analizorului vizual uman, mărimile radiometrice.
Coeficienții radiometrici care caracterizează interacțiunea unei radiații
electromagnetice din spectrul vizibil cu materia sunt denumiți coeficienți
fotometrici. La punctul II. . . ., Elemente de fotometrie, sunt redate și
relațiile de calcul ale coeficienților fotometrici, conform definițiilor.
II.1.2. Radia ia solară

Soarele este o stea de mărime mijlocie, aflată la o distanţă de cca.
1.5x1011m de Pământ care, prezintă o importanţă capitală pentru întreţinerea
energetică a vieţii de pe Pământ. Ca şi sursă de energie poate fi comparat cu un
reactor de fuziune nucleară. Reacţiile termonucleare specifice Soarelui sunt cele
de fusiune prin care hidrogenul se transformă în heliu, reacţii în urma cărora se
emite/radiază, în mod continuu, în spaţiu, o cantitate imensă de energie.
Radiația, (din fr. radiation), este fenomenul fizic de emitere și propagare de unde
(radiație ondulatorie) sau de corpusculi (radiație corpusculară . Orice radiație
implică un transport de energie. În multe cazuri emisia este sub formă unui
fascicul de raze. Mai sus s-au prezentat în detaliu caracteristicile energetice ale radiaţiei
electro-magnetice, procesele fizice care stau la baza interacţiunii acesteia cu structurile
materiale, noţiunile generale de radiometrie şi fotometrie, mărimile şi unităţi de măsură
radiometrice fundamentale conform standardelor în vigoare, motiv pentru care, în cele
ce urmează se vor prezenta sintetic numai elementele de interes pentru Radiația solară.
II.1.2.1. Caracteristici energetice ale radiaţiei solare
• Puterea termică (P) a radiaţiei emise de Soare se poate calcula pornind de la
ecuaţia lui Eistein de determinare a cantității de energie E :
E = m c2 , [II.21.]
, [II.22.]
unde: este debitul masic participant la reacţie, în kg/s:
; „c este viteza luminii: c = 3·108 m/s.
Rezultă deci:
, [II.23.]
În aplicațiile de valorificare a energiei solare interesează puterea totală, incidentă pe
18
o suprafață. Aceasta se obține prin integrarea radianției/strălucirii/luminanței

incidente pe acea suprafață. Incidența pe o suprafață a radianței se realizează din
toate direcțiile. Direcțiile pot fi parametrizabile prin coordonatele sferice (, ),
respectiv: unghiul polar ϑ definit în raport cu perpendiculara pe elementul de
suprafață dS și unghil de azimut  (Fig. II.7.).
b. suprafață elementară dS care primește

a. Suprafața S iradiată din diverse direcții radiații dintr-un element de unghi solid d sub
un unghi ϑ în raport cu suprafața normală.
Fig. II.7.Incidența radiației pe suprafața de recepție
Integrarea radianței se realizează pentru toată emisfera de la care
radianța este receptată de către suprafață dS.
[II.25.]
Factorul cos  exprimă faptul că proprietatea relevantă este proiecția dS
pe normala direcției (, ). Această relație este, cunoscută sub denumirea
de legea cosinusului Lambert.
Ecuația de mai sus poate fi exprimată și ca o integrală pe suprafața de
coordonate (, ) și de direcție a coordonatelor (, ):
[II.26.]
Radiația solară este formată de un spectru de frecvențe/lungimi de undă
diferite, motiv pentru care este util să se folosească proprietățile spectrale.
Acestea sunt date de relațiile:
; [II.27.]
; [II.28.]
Dimensiunile fizice ale fluxului/puterii radianței și radianței sunt:
, ,
,
Lungimea de undă și frecvența sunt corelate între ele prin intermediul
relației ceea ce face ca , și să fie și ele corelate ître ele prin
prin intermediul relației:
19
) [II.29.]
Semnul ⎼ (omis în multe situații) indică schimbarea direcției de
integrare, de la  la .
O relație de corelare similară se poate stabili și între radianțele și .
Cu aceste considerente, puterea spectrală în lungime de undă poate fi
obținută cu relația:
[II.30.]
În mod analog se poate stabili Le, cu relația:
; [II.31.]
și corelația între Le și Le .
– Iradianța/Irradiance/, Ie și respectiv, exitanţă, Me este o altă
caracteristică energetică importantă. Este defintă ca fiind densitatea pe
suprafaţă a fluxului radiant spre suprafaţă , sau densitatea de putere într-un
anumit punct (,  al suprafeței receptoare/emitente. Se poate determina
prin calculul integralei strălucirii în înteriorul unghiului solid.
[II.32.]
Variantele spectrale, și se calculează în mod similar.
Dimensiunile fizice ale iradianței sunt: ,
Iradianța poate fi obținută și cu relația:

[II.33.]
și în mod similar variantele spectrale ale acesteia, , .
Pentru determinarea exitanței surselor, Me, se procedează în mod similar.
Deoarece energia fotonului este proporțională cu frecvența sa h ),
puterea spectrală este proporțională cu fluxul spectral de fotoni :
, [II. 34.]
În mod similar se pot stabili corelațiile și pentru și .
Fluxul total de fotoni este legat de fluxul spectral de fotoni prin:
, [II.35.]
Dimensiunile fizice ale fluxului spectral de fotoni sunt:
Fluxul spectral de fotoni este definit ca fluxul de fotoni pe suprafață,
[II.36.]
20
și în mod similar se pot stabili corelațiile pentru și .

Dimensiunile fizice pentru , și sunt:
se poate scrie:
[II.37.]
și în mod analog pentru și .
• ”Iradierea/Irradiation/Radiația”/”H”, este energia solară incidentă pe
unitatea de suprafață a unui plan dat, reprezentată prin integrarea iradianței,
pe un interval de timp dat în general o oră sau o zi .
Se exprimă în general prin pentru intervalul de timp dat:
, [II.38.]
• ”Puterea specifică a radiaţiei emise de Soare”/ P s): este puterea
radiaţiei solare emise de către unitatea de suprafaţă. Se poate calcula cu
relaţia:
, [II.39.]
unde Ss este suprafața integrală a soarelui: Ss=6.08·1018 m2
, [II.40.]
• Energia specifică, în [kWh/m2]: Radiația incidentă pe o suprafață într-o
perioadă de timp. Radiaţia solară poate fi caracterizată, în mod similar cu
radiația electro-magnetică prin viteză, frecvenţă şi lungime de undă  .
• ”Ore solare cu iradianță maximă de vârf"/”Peak Sun Hours” (Fig. II.8.).
Fig. II. . . Ore solare de vârf"/ Peak Sun Hours

Reprezintă de fapt o durata de timp , exprimată în ore/[h], în care, o radiație
solară care are densitatea de putere unitară egală cu kW/m2) ar putea
21
produce, într-o anumită locație, în timpul unei zile, o radiație solară care
echivalează din punct de vedere cantitativ cu radiația obținută prin integrarea
în timp a densității de energie receptată de un metru pătrat, pe durata unei zile.
Această caracterizare este utilă în proiectarea sistemelor de producere a
energiei electrice cu celule fotovoltaice.
În cadrul capitolului mai sunt abordate problemele legate de estimarea
puterii de emisie spectrală (II.1.2.2.)
II.1.2.3. Constanta solară
Dacă se face ipoteza că Radiația solară se propagă în spațiu, în toate direcțiile, sub
forma undelor electromagnetice, cu o viteză constantă, egală cu viteza luminii, atunci
aceasta poate fi regăsită în întreg sistemul Solar. În aceste condiții, densitatea fluxului de
energie solară pe o suprafață expusă perpendicular pe radiație (intensitatea radiației
solare) depinde de distanta fată de Soare iar puterea radiației solare se distribuie
uniform pe suprafețele sferice care au Soarele în centru. După parcurgerea unei distanțe
de circa 150·106 km, radiația atinge și exteriorul atmosferei Pământului Fig. II. .).
La limita atmosferei terestre situată la distanta astronomică unitară, egală cu
distanta medie dintre Pământ și Soare, valoarea medie anuală a densității fluxului de
energie solară pe o suprafață expusă perpendicular pe direcția de propagare a
radiației este o constantă și este cunoscută sub denumirea de constantă solară CS .
Prin definiție, constanta solară reprezintă cantitatea de energie solară receptată
de o suprafață unitară Șu= 1m2 normală la direcția razelor solare, la limita exterioară
a atmosferei terestre, în unitatea de timp. În conceperea sistemelor de valorificare a
energiei solare interesează valoarea intensității radiației solare la limita atmosferei
(DS-P=1.496·1011 m . Densitatea fluxului de energie solară pe unitatea de suprafață
aferentă unei sfere care are Soarele în centru, iradianța se calculează cu relația:
= [ , [II.46.]
unde: P este puterea termică aferentă radiaţiei solare P = . · 25 W și
SS-aP este suprafaţa sferei cu Soarele în centru şi raza egală cu distanţa Soare –
Pământ: SS-aP = [m2]. Rezultă:
, [II.47.]
Întrucât iradianța disponibilă la limita superioară a atmosferei terestre este
relativ constantă, aceasta a fost denumită constantă solară. Deci,
CS =1 363 . , [II.48.]
O altă metodă de determinare a valorii constantei solare este cea în care se
utilizează ca model al radiaţiei solare modelul corpului negru cu spectru de
radiaţie având lungimea de undă corespunzătoare intensităţii maxime a radiaţiei.
Valoarea determinată în această ipoteză este:
22
CS =1367 , [II.52.]
egală numeric cu valoarea constantei adoptate de World Radiation Center .
Valoarea constantei solare se poate determina şi prin măsurători realizate cu
ajutorul sateliţilor. În raport cu evoluţia cunoștințelor ştiinţifice şi ale
instrumentaţiei de măsurare, valoarea constantei solare a fost sistematic
corectată pe parcursul timpului.
În cadrul capitolului mai sunt abordate problemele de
• Iradianţa solară globală, extraterestră, pe suprafaţa normală II. . . . , utilă în
evaluarea pierderilor nocturne ale echipamentelor de conversie;
• Atenuarea radiației solare în atmosfera terestră II. . . . , o problemă extrem de
importantă în estimarea potențialului solar pentru o anumită aplicați, locație și
moment. Un exemplu al impactului diferiților factori atmosferici asupra mărimii
radiației solare reale receptată la nivelul suprafețelor colectoare este dat în Fig. II. 13.
Fig. II.9. Elemente pentru stabilirea Fig. II. . Radiaţia solară pentru
constantei solare. (sursa: www.nasa.com) diferite grade de nebulozitate
• Radiația solară incidentă pe o suprafaţă oarecare (II.1.2.6.)
• Unghiul de incidență – Caracterizare și calcul (II.1.2.6.1.)
• Radiația solară pe suprafețe înclinate (II.1.2.6.3.), cazul cel mai răspândit de
amplasare a suprafețelor colectoare. În acest scop s-au dezvoltat diferse coduri de
calcul, incluse în platforme complexe. În cadrul tezei se propune un algoritm de
calcul sintetic în acesr sens (Fig. II. 18)
• Componentele radiației solare II. . . . . . , noțiuni extrem de importante în
evaluarea performanțelor CPVT-urilor și identificarea efectelor fizice ce pot fi
valorificate în folosul creșterii performanțelor acestora.
• Relația radiație ⎯ suprafață înclinată/ suprafața orizontală II.1.2.6.3.2.)
• Efectele parcursului radiației solare prin atmosferă. Impact în activitatea de
concepere a sistemelor de valorificare a energiei solare (II.1.2.6.3.3.), o
problemă de maxim în activitatea de estimare a potențialului solar spectru,
mărime radiație , de concepere și exploatare.
Cunoscând și luând în considerare diferitele efecte ale atmosferei asupra radiației
solare absorbție, împrăștierea, înclinarea, … se poate previziona comportamentul
diferitelor sisteme de conversie/transformare a acesteia în energie termică/ electrică și
23
respectiv se pot concepe sisteme cu funcționare optimizată. Deci, în activitatea de

concepere și evaluare a performanţelor sistemelor de valorificare a energiei solare este
necesară considerarea valorilor radiaţiei solare, în locaţia de amplasament şi în dinamica
anuală. Alte probleme abordate: Modelarea radației solare II. . . . . ; Măsurarea radiației
solare (II.1.2.6.5.); Însorirea în România (II.1.2.6.6.); Interacțiunea radiației
electromagnetice cu diverse structuri materiale II. . . . . ; Dinamica reală/aparentă
Pământ  Soare II. . ; Noțiuni teoretice de bază în studiul celulelor fotovoltaice II. . .
Sursă: COTOROBAI V. și al., 2018)
Fig. II. . Schema logică de calcul a radiației solare pe un plan înclinat
II.4.Concluzii
Radiația solară disponibilă la suprafața solului nu este constantă: are o
dinamică corelată cu locația suprafeței receptoare, definită prin: coordonatele
geografice 3D ale acesteia (latitudine, longitudine, altitudine), poziția Pământului în jurul axei
sale și în jurul Soarelui la momentul de interes, condițiile meteo ale momentului și locației, cu
condițiile de încărcare a atmosferei în locația de interes, particularitățile vecinătăților măști
solare). Radiația solară care poate fi valorificată este dependentă de: radiația
solară disponibilă spectru și valoare iradiație , unghiul de orientare și înclinare al
suprafeței receptoare, tehnologia de conversie utilizată, prezența unui concentrator
solar și tipul acestuia.
În momentul actual de dezvoltare al științei și tehnologiei există softuri performante care
permit determinarea radiației solare directe, difuze, globale, reflectate, spectrul radiației
solare) în raport cu coordonatele geografice ale locației, în diferite locații și momente de
interes, în scopul unor analize de interes în selectarea unei tehnologii sau proiectarea unui
24
sistem de conversie a energiei solare performante.
Energia solară poate fi colectată captată în scopul valorificării controlate, prin

intermediul unor sisteme relativ simple (sistemele pasive) sau prin sisteme din ce în ce
mai complexe ⎯ sistemele active intrate pe piața energetică relativ recent la scara
istoriei civilizației umane, acum cca ani . Sistemele de valorificare pasivă a energiei
solare pot fi sisteme naturale sau sisteme special concepute (exemplu: casele solare).
Evoluţia sistemelor de valorificare energetică a radiației solare a fost totdeauna în
corelaţie cu celelalte surse de energie disponibile şi a fost determinată şi de evoluţia
ştiinţei şi tehnologiilor. Orice sistem activ de valorificare energetică a energiei solare au
drept componentă principală un echipament/dispozitiv/aparat/ cu rolul de a converti
energia solară într-o formă de energie exploatabile: a energie termică: colector termic; b
energie electrică: panou fotovoltaic; energie chimică, ... În plus, acestea au şi alte
componente, destinate: transportului agentului de lucru; stocajului energiei; controlului
şi reglajului diferiţilor parametri; distribuţiei sau utilizării agenţilor produşi.
III.1.Sisteme conversie energie solară→ forme energetice

exploatabile. Clasificare
Tehologiile solare destinate generării de energie termică, electrică, … au
preocupat omul în mod continuu, încă din antichitate, dar nu cu aceeași intensitate
în timp. S-au manifestat preocupări intense în domeniu ori de câte ori, în lipsă de
alte resurse energetice exploatabile facil, devenea stringentă, la nivelul societăților
umane, problema asigurării cu energie. Descoperile / Invențiile în domeniu au fost
făcute fie întâmplător, cu ocazia altor cercetări, fie controlat, în urma cercetărilor
sistematice în domeniu. Dezvoltarea tehologiilor solare de generare a energiei a
cunoscut două mari salturi în ultimul secol, fiind impulsionată în mod special de a
marea criză energetică din și, b foarte recent, după , de accentuarea
schimbărilor climatice globale care, la rândul lor, au determinat necesitatea unor
schimbări majore în soluțiilor de asigurare a confortului termic în perioadele
estivale caniculare. În această lucrare sunt prezentate atât tehnologiile solare ajunse
25
la maturitate, precum și cele emergente, care determină schimbări de paradigmă

majore în domeniu și prezintă un potențial ridicat de a deveni o componentă majoră
a portofoliului de energie la orizontul anilor 2100 (Fig. I. 3.). Studiile de prognoză a
tendințelor de dezvoltare energetică, pe termen scur, mediu și lung, coordonate de
Agenția Internațională a Energiei/IEA au relevat faptul că pe termen mediu și lung,
energia solară ca resursă și respectiv tehnologiile solare de conversie a acesteia în
energie termică și electrică va ocupa prima poziție în topul mixului energetic global
al resurselor energetice exploatabile (în 2100, peste 62.5%). In scopul urmăririi
facile a fiecăreia dintre soluțiile ce vor fi prezentate, este necesară o clasificare a
acestor tehnologii, respectiv prezentarea arborelui evoluției
Sursa: Agenția în domeniu
Internațională Fig. III. . . .
a Energiei/IEA)
Fig. III. 1.1.Tehnologii de conversie a energiei solare aflate la baza funcționării dispozitivelor
solare (Cotorobai V. Efecon, prezentare S4)
În cele ce urmează, tehnologiile vor fi dezvoltate în raport cu : a) modul de
generare a energiei (pasiv/activ), b)principiile de conversie utilizate și c) domeniul de
utilizare la care se adresează.
In raport cu primul criteriu, tehnologiile de conversie a energiei solare dezvoltate
până în prezent se pot diferenția, în tehnologii:
• pasive, în care, diferite componente ale unor sisteme tehnice (exemplu: ferestrele,
fațade duble-vitratre, pereți captatori, ..., ș.a. componente ale anvelopei clădirilor joacă
simultan și rolul elementelor de anvelopă precum și pe cel al unor convertoare de
energie solară în energie termică / luminoasă, …. Sunt utilizate pentru: încălzirea /
răcirea clădirilor; încălzirea apei pentru uz casnic; iluminat interior; tot în această
categorie sunt incluse și echipamentele de gătit;
• active, folosite pentru a transfera transforma / converti energia solară unor diverși
agenți purtători de energie în scopul extragerii și / sau utilizării energiei transferate
în instalațiile consumatoare de energie electrică / termică.
În raport cu principiul de funcționare al sistemelor de conversie, se disting:
− sisteme de conversie solar-termice / Sc-S→T: transformă energia solară
26
direct în energie termică folosind colectoarele solar-termice, simple sau cu

dispozitive de concentrare; agenții calo-portori utilizați sunt diverși aer,
apă, apă+substanțe anti-îngheț, ulei, et.al ; pot fi :
▪ simple, fără concentratoare de radiație solară / Sc-S→ Tfără_ConcRs
respectiv sistemele cu colectoarele solare plane, vitrate sau nevitrate,
care utilizează drept agenți calo-portori aerul, apa, apa cu adaos de
angenți anti-îngheț, ș al.; acestea au asociată o exergie relativ redusă
(colectoarele nevitrate pot fi considerate sisteme cu joasă exergie);
▪ cu concentratoare de radiație solară/ Sc-S→ Tcu_ConcRs : încălzesc fluidul calo-
portor la temperaturi ridicate (Tfl_cp 1500C); au asociată o exergie relativ mare;
− sisteme de conversie solar-foto-voltaice Sc-S → PV: care transformă energia solară
în enegie electrică;
− sisteme de conversie solar-termo-dinamice—electrice/SC-S → Td → E:
transferă energia radiației solare în energie termică de mare exergie, pe
care o introduc într-un lanț de generare a energiei electrice.
Energia electrică poate fi generată pe multiple căi:
▪ cu motoare termice (motoare Stirling) si alternatoare/ SC-S → Td→ E_MT/ ;
▪ extragerea directă a electronilor prin dispositive termo-ionice/ SC-S → E_Ti ;
▪ conversia radiațiilor IR emise de corpurile calde cu ajutorul
dispozitivelor thermophotovoltaice/ SC-S→ E_TPV;
▪ utilizând efectul Seebeck în generatoarele termoionice/ SC-S → E_Ti_Sebeck;
▪ conversia energiei cinetice a gazelor ionizate/ SC-S → E_EcGI;
▪ prin convertoare magnetohidrodinamice/ SC-S → E_MHD;
− sisteme de conversie hibridă solar-fotovoltaică-termică/ SC-S → PV→ T:
transferă energia radiației solare în energie electrică și termică ;
− conversia energiei solare în energie chimică prin procese fotosintetice, foto
electro chimice, termice și termochimice și/sau stocarea energiei solare
sub formă de combustibili chimici H2).
Ultimile cercetări științifice în domeniul nano-tehnologiilor și bioingineriilor au
identificat o paletă destul de largă de tehnologii de conversie a energiei solare în
forme de energie utilizabilă în diferite aplicații casnice, urbane, tehnologice, agricole.
Aceste tehnologii prezintă un potențial de valorificare extrem de mare.
În cele ce urmează vor fi abordate în special tehnologiile solare active, care sunt
organizate în funcție de căile de conversie utilizate pentru conversia radiației solare într-
o formă de energie utilizabilă Fig. III. . : energie fotoni → energie termică, energie
fotoni → energie electrică, energie fotoni → energie chimică, energie fotoni → energie
termică → energie electrică, energie fotoni → energie termică → energie chimică.
III.2.Procese fizice care guvernează func ionarea
27
dispozitivelor solare
Deoarece dispozitivele de conversie a energiei solare în forme energetice
expploatabile, în lucrare, la acet punct, s-au prezentat procesele fizice de
transformare a unei energii primare într-o formă de energie exploatabilă,
diagrama acestor procese de transformare și relațiile de transformare.
III. 3. Sisteme de conversie solar-termice

În cadrul capitolului (punctele III.3.1. – III.3.6.) s-au prezentat principiile
conversiei solar-termice, s-au descris principalele echipamente de conversie și
principiul de funcționare a acestora, s-au prezentat metodele de evaluare a eficienței
acestora. O problemă importantă pentru identificarea posibilităților de îmbunătățire
a performanțelor colectoarelor solare în regim dinamic de funcționare a constat în
analiza principalilor factori de impact asupra performanțelor acestora.
III.3.7.Concluzii
Sistemele de conversie termică pot valorifica radiația solară incidentă pe
suprafața colectoarelor, într-o proporție mai mare sau mai mică, în raport cu
unghiul de orientare și de înclinare al colectorului, cu pierderile energetice ale
acestuia, date de tipul tehnologiei utilizate dar și corelarea adecvată a colectoarelor
utilizate cu domeniul de utilizare precum și integrarea colectoarelor solare într-un
sistem gândit să valorifice cât mai mult din radiația incidentă colectoare dotate cu
concentratoare, mecanisme de limitare a pierderilor prin conducție, convecție și
radiație sau mecanisme de orientare a suprafeței de colectare după valoarea
maximă a radiației solare, cu consum de energie neglijabil).
Randamentele energetice ale sistemelor de conversie pot ajunge la
colectoarele de joasă exergie și domeniul de lucru bine determinat dar și la
colectoarele de ultimă generație performante, la =085.
Performanțele sistemului sunt dependente atât de performanțele colectorului
dar și al celorlalte componente ale sistemului. Se impune promovarea unui criteriu
global de evaluare a performanțelor globale ale sistemului cât mai apropiat de
comportamentul fizic real. În acest sens, sunt utilizate platforme de simulare și
optimizare funcțional-energetică-economică a sistemului ca element ajutător în
evaluarea unor indicatori de performanță globali ce vor fi detaliați la capitolul IV.
Până în prezent nu s-au formalizat astfel de indicatori pentru sistemele solar-
termice dar ei sunt necesari în special la sistemele multi-ieșiri.
III.4.Sisteme conversie solar-electrică directe

III.4.1. Introducere.
Sistemele de conversie a energiei solare în energie electrică au fost dezvoltate în
28
mod susținut abia după dezvoltarea fizicii cuantice. Performanțele acestora au

crescut în mod continuu dar utilizarea unor astfel de sisteme este încă limitată.
Există mai multe barierele în aplicarea pe scară largă a acestor sisteme: randamente
de conversie relativ reduse; utilizarea unor cantități/volume de materii prime
costisitoare și energo-fage (siliciu) relativ mari; costuri ale componentelor utilizate
și ale sistemelor de valorificare relativ ridicate; suprafețe ocupate relativ mari. La
acest punct sunt prezentate sistemele de conversie/transformare directă energie
solară→ energie electrică dar vor fi abordate și sistemele de conversie indirecte,
autonome/ integrate. Foarte recent după s-au dezvoltat foarte multe
tehnologi novatoare de conversie a energiei solare în energie electrică sisteme
pasive și active, directe sau indirecte dintre care unele au un potențial ridicat de a
deveni componente importante în portofoliului energetic viitor. S-au cercetat și se
propun următoarele tehnologii Fig. III. . . :
Legendă: Rs, radiație solară; Et, energie termică; Ee, energie electrică; Efec, energie foto-electro-chimică.
Fig. III.4.1. Sisteme de conversie a energiei solare în energiei electrică.
• Sisteme Tehnologii de conversie directă:
− prin uilizarea efectului fotovoltaic: permit conversia energiei fotonice în
electricitate. Aceste dispozitive folosesc materiale semiconductoare,
anorganice sau organice, care absorb fotoni cu energie mai mare decât
banda lor interzisă pentru a deplasa vectorii/purtătorii de energie din
29
banda lor de valență în banda de conducție. Perechile electron-gol, sau

excitonii pentru semiconductorii organici, sunt ulterior separate și
sarcinile sunt colectate la electrozi pentru generarea electricitate.
− prin extragerea directă a electronilor cu dispositive termo-ionice:
convertoarele termo-ionice transformă direct energia termică în energie
electrică pe baza emisiei termoelectronice a unui electrod metalic încălzit
emiter către un electrod răcit colector . Emisia electronică se produce atunci
când electronii liberi din structura cristalină a electrodului posedă o energie mai
mare sau egală cu lucrul mecanic ce trebuie efectuat pentru învingerea forţelor
de atracţie exercitate de către ionii pozitivi ai cristalului de ieşire .
− prin conversia radiațiilor IR emise de corpurile calde cu ajutorul dispozitivelor
thermophotovoltaice/TPV. Procesul de conversie Thermophotovoltaic este un
proces de conversie a energiei termice în energie electrică fără piese în
mișcare. Poate utiliza orice sursă termică, inclusiv cea solară ;
− prin utilizarea efectului Seebeck în generatoarele termoionice: efectului
Seebeck este un efect termoelectric direct de generare a unei tensiuni
termoelectromotoare într-un circuit compus din doi sau mai mulți conductori
sau semiconductori diferiți, aflați în contact și la care contactele sunt menținute
la temperaturi diferite.
− prin conversia energiei cinetice a gazelor ionizate de către radiațiile solare
prin convertoare magnetohidrodinamice;
• Sisteme de conversie Tehnologiile energie solară - energie termo-dinamică -
energie electrică/ SC-S→ T→ D→ E. În cadrul acestora energia radiației solare se
transformă în energie termică de mare exergie folosind dispozitive cu
concentratoare. Energia termică astfel produsă este introdusă într-un lanț de
generare a energiei electrice. Electricitatea poate fi produsă folosind diverse strategii :
− cu motoare termice motoare Stirling și alternatoare;
• Sisteme de conversie energie solară-energie foto-electro-chimică
Procedeele foto electro chimice, termice și termochimice Fig. III. . sunt
folosite pentru a converti energia solară în energie chimică pentru stocarea
energiei în formă de combustibili chimici, în special hidrogen.
Printre cele mai importante procese pentru producerea de hidrogen identificate
în literatura de specialitate se află: descompunerea directa cu ajutorul energiei
solare a apei în celule fotoelectrochimice sau diferite cicluri termochimice, cum
ar fi ciclul de descompunere a apei în două etape utilizând sistemul redox
Zn/ZnO. Căile de conversie a energiei fotonilor într-o formă de energie utilizabilă
(Fig. III.3.2.) folosite în cadrul tehnologiilor active de conversie sunt: fotoni→
energie electrică, fotoni→ energie chimică; fotoni→ energie termică → energie
mecanică → energie electrică; fotoni→ energie termică → energie chimică;
• sisteme de conversie hibridă solar-fotovoltaică-termică/SC-S→PV→T (co-
30
generare : transferă energia radiației solare în energie electrică și termică.

Pentru identificarea celor mai subtile posibilități de creștere a performanțelor
sistemelor de valorificare a energiei solare, în continuare se vor prezenta succint
procesele fizice fundamentale care guvernează funcționarea dispozitivelor solare cu
intenția de a identifica tendințe comune sau sinergii între diferite tehnologii, cu potențial
de dezvoltare a noi direcții de cercetare respectiv noi soluții de valorificare eficientă.
Tehnologii de valorificare a energiei solare

cu concentrare
Fig. III.4.2.
III.4.2. Sisteme de conversie foto-electrică
III.4.2.1.Principii func ionale de bază.
În prezent asistăm la o diversificare extrem de mare a sistemelor de
conversie/transformare directă energie solară→ energie electrică . Tehnologiile
mature tehnic sunt cele de conversie directă. La baza acestor tehnologii se află
efectul fotoelectric. Există diverse tehnologii de exploatare a efectului fotoelectric,
diferențiate în raport cu tipul radiației incidente, cu locul de apariție
interiorul/exteriorul și natura materială a mediului în care se produce:
• efectul fotoelectric extern: constă în emisia exterioară de electroni de către un
metal sau un semiconductor sub acțiunea radiațiilor din domeniul vizibil și
ultraviolet; sunt implicați electronii liberi de conducție ;
• fotoionizarea efectul fotoelectric pe atomi izolați : constă în extragerea electronilor
din atomii unui gaz la interacțiunea acestora cu radiații din domeniul ultraviolet;+
• efectul fotoelectric al radiațiilor X - constă în scoaterea în afara metalului a
electronilor înteriori ai atomilor sub acțiunea radiațiilor X (care au energii de
ordinul miilor de electronvolți ;
• efectul fotoelectric intern - constă în mărirea numărului de purtători liberi de
sarcină electrică în interiorul unui metal sau al unui semiconductor, fără ca aceștia
31
să părăsească sistemul, în urma interacțiunii sistemului cu radiațiile luminoase. Se

obține o micșorare rapidă a rezistenței electrice a materialului iradiat;
• efectul fotovoltaic - constă în apariția unei tensiuni electromotoare la interfața
dintre două materiale diferite, respectiv: a interfața dintre un semiconductor și un
material metalic; interfața dintre dintre doi semiconductori în condițiile în care
regiunea de contact este iradiată cu un fascicul de lumină.
Legile efectului fotoelectric extern au fost obținute de Lenard , și unificate de
Millikan (1916). Pe măsura dezvoltării fizicii cuantice se descoperă noi posibilități de
generare a energiei electrice prin explotarea energiei radiației solare. Un exemplu în
acest sens este constituit de efectul fotomagnetic care constă în apariția proprietăților
feromagnetice într-un material ca urmare a interacțiunii cu lumina. În cadrul capitolului
au fost abordate probleme esențiale în înțelegerea mecanismelor de funcționare a
celulelor fotovoltaice și panourilor fotovoltaice precum și a posibilităților de
îmbunătățire a performanțelor acestora sau numai de integrare optimă în sisteme
complexe de valorificare a energiei solare cum ar fi CPVT-urile.
A.Diagramă bandă B.Diagramă bandă pentru duferite semiconductoare

Figura III.4.5 Diagramă de bandă.
Fig. III.4.6
Problemele abordate au vizat: joncțiunea P-N (III.4.2.2.), (III.4.2.2.1.), respectiv
materialele semiconductoare, caracteristicile fizice și tehnice ale acestora, mecanismele
32
de funcționare pe baza diagramei de bandă, curenți intrinseci, problemele legate de

dopaj și rolul acestuia în creșterea performanțelor funcționale ale unei celule PV
(III.4.2.2.2.). Comportamentul electric al semiconductoarelor este, în general, modelat cu
ajutorul teoriei benzilor de energie și noțiunilor fizice din mecanică cuantică. Se prezintă
acest comportament în scopul identificării soluțiileor de îmbunătățire.
III.4.2.2.3.Tipuri de semiconductoare. Mecanismul de

stabilire a curentului electric în semiconductor
Într-un semiconductor intrinsec, electronii și golurile contribuie la stabilirea
fluxului de curent. Electronii care au fost eliberați din pozițiile lor din banda de
conducție a rețelei cristaline, se pot deplasa prin material. (Fig. III.4.11.).
Figura III.3.4.11. Stabilirea unui curent electric în semiconductor

Sunt indicate și informațiile referitoare la relațiile de stabilire a valoarii
exacte a concentrației purtătoare intrinsecă
III.4.2.2.4. Controlul conductivită ii semiconductorilor
Proprietăţile electrice ale materialelor semiconductoare sunt influenţate de
prezenţa impurităţilor Fig. IV . Impurificarea poate fi realizată cu elemente chimice
penta-valente (As,Sb, P) sau cu elemente chimice trivalente (B, Ga, Al) iar conductivitatea
electrică a semiconductorilor poate fi controlată prin dopaj. Prin doparea cu impurități
donatoare/acceptoare se pot produce semiconductori de tip n și tip p .
III.4.2.2.5. Jonc iuni PN.

Celule solare fotovoltaice sunt compuse din cel puțin o joncțiune p-n, stratul superior
fiind un material de tip n iar stratul inferior un material de tip p . Pentru fabricarea
acestor joncțiuni se realizează un tratament de suprafață pentru a depune un
semiconductor de tip n pe suprafața exterioară a unui material de tip p (Fig. III.4.12.).
Punerea în contact a acestor materiale generează o barieră de potențial la baza
câmpului electric permanent. Această barieră, numita regiune de epuizare, este
33
formată prin recombinarea surplusului de găuri și electronii din zonele p și n

repuse în contact. În schema de mai jos sunt prezentate nivelurile de energie din
vecinătatea joncțiunii. În cazul în care temperatura unei astfel de joncțiuni crește,
electronii umplu treptat toate stările de energie, anulând banda interzisă.
a. b.
Fig. III.4.12
III.4.3.Efectul fotovoltaic.
III.4.3.1.Descriere mecanism de produere
Efectul fotovoltaic, se manifestă la interfața dintre două materiale, dintre care unul a
absorbit radiația luminoasă fotoni cu o frecvență superioară frecvenței de prag a
materialului respectiv. Se produce ca urmare a eliberării unor sarcini electrice negative şi
pozitive, într-un material solid, a cărui suprafaţă interacţionează cu lumina. Sub acţiunea
luminii apare o polarizare electrică în materialul respectiv și o tensiune electromotoare.
Tensiunea electromotoare poate genera, într-un circuit închis, curent electric. Energia
fotonului este dată de către relația: E = hν, unde h este constanta lui Planck și ν este
frecvența luminii. Când un foton lovește celula, transmite energia sa electronilor
semiconductorilor. În cazul în care energia absorbită este suficientă pentru a permite
trecerea benzii interzise (hv> Econducție = Egap - Evalență , acești electroni lăsă banda lor de
valență și intră în bandă de conducție. Emisia de electroni și de găuri corespunzătoare
(perechi electron-gol ca urmare a acțiunii luminii se numește efectul fotoelectric intern
electronii nu sunt ejectați în afara atomilor . Proprietățile fizice ale materialului sunt
astfel modificate și devine conductor (fotoconducție . Dacă în schimb energia fotonilor nu
este suficientă, aceștia trec prin material fără a transmite energie. Dispozitivele care au la
baza principiului de funcţionare fenomenul fotovoltaic sunt cunoscute sub denumirea de
celule fotovoltaice/celule electrice solare. Efectul fotovoltaic conține trei procese de bază:
• Generarea purtătorilor de sarcină
• Separarea ulterioară a purtătorilor de sarcină foto-generați în joncțiune.
• Colectarea purtătorilor de sarcină foto-generați la bornele joncțiunii.
Efectul foto-voltaic se produce cu pierderi energetice determinate de: incapacitatea
de a converti fotoni cu energii sub nivelul benzii interzise la energia electrică și
34
termalizarea energiilor fotonice care depășesc nivelul benzii interzise. Aceste două
mecanisme determină pierderea a aproximativ jumătate din energia solară incidentă în
procesul de conversie [W.Shockley și Queisser, HJ, 1973], [T. Tiedje , Yablonovich, E. ,
1984]. Astfel, randamentul conversiei energiei maxime a unei celule solare cu o singură
joncțiune este considerabil mai mic în raport cu limita maximă termodinamică. Această
limită a fost calculată pentru prima dată de Shockley și Queisser în .
1.Absorbția unui foton  generarea unei perechi electron-gol.
2. Electronii și golurile se potrecombina.
3. Electronii și golurile suntseparate cu ajutorul unor membrane semipermeabile.
4. Electronii separați potfi utilizați într-un circuitextern.
5. După trecerea prin circuitul extern aceștia se vor recombina cu golurile.
Membranele semipermeabile se vor amplasa de-o parte și de alta a materialului
absorbantde energie fotonică, astfel încâtelectronii să poată curge doar printr-o
membrană (roșie) și golurile să poată curge doar prin cealaltă membrană
Fig. III.4.13 Modelul celulei solare.

III.4.3.2.Sensibilitate cromatică
În realitate, efectul fotoelectric nu funcționează ca un comutator on-off ,
în funcție de energia fotonului. La lungimi de undă mai lungi, electronii pot
curge în continuare datorită energiei pe care o au la temperatura ambiantă. Pe
de altă parte, fotonii cu lungime de undă scurtă nu pot fi absorbiți, deoarece
aceștia au prea multă energie.
Rata de răspuns măsoară abilitatea unui material de a converti lumina într - un
curent electric:
, [III.4.9.]
Din cauza sensibilităților spectrale, această rată este foarte dependentă de

lungimea de undă a luminii incidente.
(după:
http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu)
Fig. III.3.11 Sensibilitate spectrală pentru diferite semiconductoare

III.4.4.Celule solare.
III.4.4.1.Alcătuire generală a unei celule solare tipice
Clulele solare au în componența lor joncțiuni P - N . În cadrul tezei se prezintă
35
alcătuirea de bază a celulelor PV precum și alcătuirea celulelor multijoncțiune, celule

utilizate în CPVT. Se descriu succint principalele tipuri de celule PV cu accent pe celulele
pervoskit, foarte recent dezvoltate, celule performante, cu posibilități de creștere rapidă
a eficienței până la limita teoretică. Se prezintă și: caracteristicile tehnice ale celulelor PV.
III.4.4.3. Eficien ă de conversie cuantică i totală
Eficiența totală de conversie a unei celule fotovoltaice este definită ca fiind
fracțiunea din energia solară incidentă pe suprafața celulei, transformată în
energie electrică. Se exprimă în general prin relația:
= , [III.4.13.]
Exprimarea eficienței totale de conversie în funcție de proprietățile fizice ale
materialului este o problemă dificilă dar necesară pentru a ilustra mecanismele de
pierdere a eficienței la o celulă PV. Eficiența conversiei totale ale unei celule
fotovoltaice în funcție de proprietățile materialelor constituenete a fost exprimată
de către Van Overstraeten și Mertens, și ulterior relația a fost rafinată, astfel
încât eficiența procesului de conversie a energiei solare în energie electrică a unei
celule fotovoltaice poate fi exprimată prin relația:
, [III.4.14.]
Eficiența neabsorbției ηnon_abs este reprezentată de fotonii transmiși de un
material cu o lungime de undă λg (care corespunde energiei benzii interzise a
materialului , și poate fi exprimată prin relația de mai jos:
, [III.4.15.]
Eficiența de termalizare, thrm, corespunde porțiunii de energie a fotonilor

absorbiți care nu a fost transformată în energie electrică ca urmare a
pierderilor prin termalizare, după cum urmează:
, [III.4.16.]
Eficiența cuantică a celulelor solare este o măsură directă a ratei de generare a

perechilor de electroni-goluri invers proporțională cu adâncimea de absorbție și a
probabilității de colectare direct proporțională cu lungimea de difuzie . Eficiența
cuantică internă ηq este definită ca raportul dintre numărul de purtători de sarcină liberi
colectați la numărul de fotoni absorbiți. Fotonii transmiși, reflectați și blocați adică fotoni
care nu interacționează de fapt cu celula sunt contabilizați prin non-absorbție ηnon abs),
reflexie Re și umbrire AA în termeni de pierderi optice în Rel. V.22. Eficiența cuantică
externă este definită cu privire la fotonii incidenți. Eficacitatea cuantică ia în considerare
pierderile datorate diferitelor mecanisme de recombinare prematură a purtătorilor de
sarcină generați, înainte de a fi colectați, exprimată ca rcc în plus față de pierderile
datorate absorbției incomplete exprimată ca ηinc.
36
Eficiența de generare ηgen, care exprimă numărul de purtători de sarcină care ar putea
fi excitați de un singur foton, este contabilizată în ηq. ηgen și este unitară pentru celulele
solare convenționale și poate fi mai mare de pentru celulele solare de generația a treia
cu multiplicarea purtătoarilor Trupke T., .
Eficacitatea cuantică internă ar putea fi exprimată ca: , [III.4.17.]
Pierderile de umbrire datorate rețelei frontale de contacte sunt considerate: AA=Aa/Atot, [III.4.18.]
Factorul de tensiune a fost definit anterior și este exprimat ca: , [III.4.19.]
Factorul de umplere a fost definit anterior. Este exprimat ca: , [III.4.20.]

În cele din urmă, partea incidentă reflectată extern și intern, în interiorul
celulei solare, este reprezentată de reflexia efectivă totală/Re.
Celulele fotovoltaice moderne, cu optică de concentrare, și urmărire precisă,
tehnologiile cu mai multe joncțiuni și alte concepte de a treia generație depășesc multe
dintre pierderile de eficiență din celule tipice neconcentrate; cu o singură joncțiune ,
permițând realizarea unei eficiențe practice  40% (Lopez, 2012; Jha, 2010).
III.4.4.4.Influen a temperaturii/iluminării
Iluminarea celulelor solare şi temperatura mediului în care sunt amplasate
acestea influențează randamentul acestora Fig. III.4.14.). În cadrul acestui punct
se prezintă relațiile de variație și mecanismele determinante.
A. Influenţa temperaturii. B. Influenţa iluminării.

Fig. III: . . Influenţa temperaturii. Ipoteze: t=const. = (27°C); celula PV din Si.)
III.4.4.4. Module fotovoltaice.

În cadrul acestui punct se prezintă elementele determinante legate de conectarea
celulelor PV în module, posibilități, avantaje, pierderile energetice legate de
conectare. De asemenea se prezintă și aspectele legate de conectarea la rețea. Mai
sunt abordate aspectele legate de: amortizarea energetică şi eficienţa energetică
(III.4.4.5.); protecţia mediului (III.4.4.6.); efecte fizice posibil a fi valorificate în
concepția și dezvoltarea celulelor PV (III.4.4.7.)
III.4.5. Concluzii
37
Avantajul și miza majoră a utilizării sistemelor de conversie electrică a energiei solare

sunt date de versatilitatea energiei electrice în exploatare. Majoritatea tehnologiilor clasice
și mature de celule PV prezintă două mari probleme care se constituie în bariere de
promovare a acestora pe scară largă: au performanțe de conversie reduse și ca atare,
pentru asigurarea cererii de energie ar fi necesare suprafețe mari, uneori indisponibile și ar
conduce la costuri mari; în timpul funcționării se încălzesc și în consecință își reduc
prformanțele funcționale, ceea ce necesită adoptarea unor strategii de răcire. Celulele
multijoncțiune de ultimă generație au eficiențe de conversie electrică bune =0.47), dar
sunt oneroase. O îmbunătățire a performanțelor de converseie globale se poate realiza prin
includerea acestora: în sisteme hibride, fără concentrare/ PVT, dar creșterea de eficiență este
relativ mică; în sisteme hibride cu concentrare CPV, CPVT , unde să poată fi utilizate celule
multijoncțiune dar în număr mic ca urmare a utilizării concentrării și reducerii suprafeței de
colectare. În cazul CPVT-urilor se poate atinge o eficiență exergetică globală mai mare decât
cea aferentă fiecărei componente de conversie în parte. O țintă importantă pentru viitor
constă în utilizarea celulelor pervoskit ieftine și performante în structura CPVT-urilor.
III.5.CONCENTRATORUL SOLAR
III.5.1. Concentratorul
În capitolul II s-a argumentat în detaliu faptul că mărimea iradianței solare receptate la nivelul
solului se caracterizează prin variabilitate în raport cu timpul, locația, unghiul de înclinare al
suprafeței receptoare, vecinătăți și este limitată la valori I1000 W/m2. Pe de altă parte s-a
precizat că una dintre direcțiile prioritare de dezvoltare cercetare vizează sistemele
CPVT care vor trebui să asigure, la orizontul anilor cca. % din mixul energetic
global. Aceste motive au motivat numeroase cercetări pentru cercetarea și dezvoltarea
concentratoarelor solare în scopul reducerii dimensiuni acestora, creșterea
performanțelor, reducerea consumului de energie pentru orientare. Sunt sintetizate
informațiile referitoare la tipurile de concentratoare solare, caracteristicile funcțional-
constructive și optice, elemente de evaluare a performanțelor acestora, elemente de
proiectare, priopuneri de îmbunătățire a performanțelor. Sunt prezentate și concluziile
desprinse în scopul îmunătățirii acestuia.
38
Fig. III.5.24. Optica CPV
IV.1. Principii conceptuale.

Așa cum s-a argumentat în capitolul I sistemele de valorificare a energiei solare
CPVT sunt sistemele care prezintă cel mai mare potențial de îmbunătățire a
performanțelor și respectiv de dezvoltare. În cadrul capitolului sunt prezentate
principalelor aspecte legate de conceptul CPVT- urilor, domeniu de aplicație a
acestor tehnologii, principalele elemente avute în vedere în configurarea acestora
precum și cei mai importanți indicatori de evaluare a performanțelor și metodele de
estimare, în scopul identificării soluțiilor de îmbunătățire și mecanismelor eficiente de
selecție a celor mai eficiente configurări. Reținem pentru acest rezumat diagrama
fluxurilor tehnologice. Categoriilor și nivlurilor de performanță de evaluat pentru un CPVT.
39
Se precizează faptul că un indicator de evaluare a eficienței potrivit pentru

aceste tehnologii este eficiența exergetică.
V.1.Analiza poten íalului solar i a parametrilor climatici de

interes în configurarea/proiectarea CPVT-urilor.
În raport cu alte tehnologii de conversie a radiației solare, tehnologia CPVT este
mult mai sensibilă la structura, calitatea și mărimea radiației incidente
Datele climatice utile pentru analiza concentratoarelor solare și sistemelor de
conversie solară cu concentrare sunt mult mai multe decât datele climatice necesare
proiectării sistemelor de conversie termică sau electrică utilizate la noi în țară.
Exploatarea informațiilor referitoare la iradiația solară directă, difuză, ... se realizează la
ora actuală pe baza a diferite hărți prezente pe net, unde nu sunt specificate condițiile de
întocmire a hărții, durata seriilor de date prelucrate, ..., deci nu pot constitui o sursă
unitară și credibilă nici pentru proiectare, nici pentru analiză. Din studiul documentar
realizat am selectat date de interes în proiectarea și evaluarea performanțelor CPVT-
urilor și utilizând datele climatice extrase din METEONORM am realizat și prelucrare
40
grafică a acestora cu codul de calcul ClimateConsulte, în scopul facilitării proiectării și

evaluării energetice a clădirilor NZEB cu sisteme CPVT integrate sau dedicate.
În dezvoltarea prezentei cercetări interesează:
• temperaturi: temperatura termometrului uscat (în 0C , care poate fi reprezentată în
grafuri D sau chiar D, pentru analize inițiale vizuale, sub formă de valori medii orare,
zilnice, lunare, anuale sau valori maxime/minime; temperatura punctului de rouă;
• radiația solară: globală orizontală, directă normală, difuză, sau pe un plan cu o orientare și
înclinare oarecare; poate fi reprezentată în grafuri D sau D, sub formă de valori medii
orare, zilnice, lunare, anuale sau valori maxime/minime; unele reprezentări indică și
numărul de ore pentru anumite condiții climatice cu temperaturi/radiații incluse într-un
interval de interes , utile în special pentru analiza sistemelor care deservesc clădirile de tip
NZBE sau pasiv; spectrul radiației solare în anumite locați;
• gradul de acoperire al cerului; diagrame solare cu duratele anuale pentru perioade
caniculare/ reci; alte: viteza și direcția vântului; precipitații;
Analizând comparativ aceste date se pot extrage informații utile în
dezvoltarea cercetării. În Fig. V.1.1. V. 1.3. sunt prezentate comparativ, pentru
localitățile analizate, câteva dintre date climatice de interes în analiza
performanțelor sistemelor de valorificare a energiei solare.
Fig. V. . . Graful de variație, pe parcursul unui an, al gradului de acoperire al cerului pentru:
Extras: localitățile: Timișoara; Sulina
e Timișoara f)Sulina
Observație: Există locații cu un grad de acoperire al cerului mai mare, ceea ce impune reducerea radiației
directe în timp ce există locații cu un grad de acoperire al cerului mai mic Sulina, Galați, Iași cu consecințe
favorabile asupra radiației directe receptate, fiind necesară o diminuare mai mică a acesteia.
Fig. V. 1.2. Extras din Graful de variație, pe durata unui an, a: temperaturii medii a termometrului uscat
linie roșie ; idem a , valori orare linie albastră ; temperaturii termometrului umed linie grena ; radiației
solare globale orizontale (linia verde) în (Wh/m2, h); radiației solare directe normale aria galbenă în
(Wh/m2, h); radiației solare difuze aria albastră în Wh/m2, h) pentru: e Timișoara; f.Sulina;
41
e.Timișoara f.Sulina
Observație: Există: a locații pentru care radiația directă este importantă Sulina, Iași, Galați :
se pot amplasa sisteme CPVT; b. localități pentru care radiația difuză este importantă
Timișoara, Cluj-Napoca : nu se recomandă amplasarea CPVT-urilor
Fig. V.1.3. Extras: Radiația solară directă globală în plan orizontal variația în fiecare zi a
anului) în (Wh/m2, h), pentru: Timișoara; Sulina;
▪ Perioadă nocturnă: % ore ▪ Perioadă nocturnă: % ore

▪ Rg,o  (4, 158] [W/m2]: 18% ore ▪ Rg,o  (4, 158] [W/m2]: 15% ore
▪ Rg,o  474 [W/m2]: 12% ore ▪ Rg,o  474 [W/m2]: 15% ore
Timișoara: =21014; =45º 45' Sulina: =29041; =45º 9'
Observație: Există locații situate la aproximativ aceeași latitudine pentru care valoarea radiației
solare globale în plan orizontal este diferită Timișoara, Sulina; Brașov, Sulina , ca urmare a gradului
de acoperire al cerului, în timp ce pentru alte localități învecinate valorile sunt apropiate (Sulina,
Galați . Există localități cu valori ale radiației solare globale importante București, Sulina, Galați,
Iași în care se pot amplasa sisteme CPVT
În Tab. V. . se prezintă o sinteză cu numărul de ore sau procent din numărul de
ore dintr-un an) pentru care, date climatice de interes pentru localități din România,
se încadrează în anumite intervale de interes pentru analize climatice.
Tabel V.1. Date climatice de interes pentru localități din România.
Brașov București Galați Cluj- Iași Miercurea- Timișoara Sulina
Mărimi Napoca Ciuc
Nr ore însorite cu T27 144 54 310 705 1000 343 534 327
Nr ore însorite cu T20 T27 916 40 323 779 798 665 1169 5081
Nr ore însorite cu T20 3846 40 1875 3624 3308 4100 3203 3355
T  20 0C 22% 13% 13 18 17 13 13 9
T0 ; T210C 68% 65% 62 65 62 76 67 68
T21;T270C 9% 17% 12 9 11 8 15 21
42
T27; T380C 1% 7% 13 7 10 3 6 2
T38 0C 0% 0% 0 0 0 0 0 0
Valoare max. temp. 33.0 35.9 36.9 33.7 36.5 30.7 34.9 30
Perioadă de noapte 51% 51 51 51 51 51 51 51
4RGO158 Wh/m2 18% 16 15 17 16 19 18 15
158RGO316 Wh/m2 12% 11 11 12 11 11 11 11
316RGO474 Wh/m2 9% 9 9 9 9 8 9 9
RGO474 Wh/m2 14% 18 14 11 14 11 12 15
Valoare max. RGO 1076 994 1023 1009 996 1050 938 981
Perioadă de noapte 64% 60 59 62 50 65 62 58
4RDn158 Wh/m2 12% 10 9 12 10 12 11 9
158 RDn 316 Wh/m2 4% 6 6 5 6 4 6 6
316 RDn 474 Wh/m2 5% 7 8 6 6 5 17 7
RDn 474 Wh/m2 15% 18 19 15 19 11 14 20
Valoare max. RDn 1017.0 1001.0 977.0 1004.0 989.0 1000.0 982 976
Perioadă de noapte 57% 57 58 57 51 58 57
4 Rsv 158 Wh/m2 22% 19 21 18 19 21 17
158 Rsv 316 Wh/m2 7% 10 8 9 11 9 10
316 Rsv 474 Wh/m2 6% 8 7 8 8 7 9
Rsv 474 Wh/m2 8% 7 6 8 11 5 8
Valoare max.Rsv 929.12 902.9 924.38 906.58 996.0 931.21 915.26 918.28
T, temperatura glob termometrului uscat
RGO, Radiația solară globală în plan orizontal, în Wh/m2
RDn, Radiația solară directă normală, în Wh/m2
Rsv, Radiația solară în plan vertical, în Wh/m2
În Anexa I. sunt prezentate câteva dintre reprezentările grafice cu date climatice de interes
în analizele preliminare ale potențialului energetic disponibil în diferite localități din
România (Iași; Miercurea –Ciuc; Constanța, Sulina, Brașov, București, ș. al. .
V.1.1. Corelarea datelor climatice ale loca iei cu tehnologiile

potrivite pentru valorificare a energiei solare. Observa ii
• Radiația solară directă este puternic influențată de gradul de acoperire al cerului. Ex. aceasta este
relativ mare în Constanța și mult mai redusă În Timișoara și Galați, localități aflate la  aceeași
latitudine.
• Radiația difuză este aproape egală cu cea directă, pentru cca. șapte luni în Galați și Timișoara.
Deci, tehnologiile potrivite pentru aceste locații sunt cele care pot valorifica și o parte din
radiația difuză.
În astfel de condiții, utilizarea concentratoarelor holografice permite extinderea domeniului
spectral valorificabil al radiației solare.
• Viteza vântului prezintă variații importante, în mărime și direcție, în multe localități din țară:
valorile vitezei vântului superioare valorii de 20 m/s sunt prezente de exemplu în
Timișoara, Constanța, Galați. ; viteza vântului are valori peste 10m/s în proporție de % din
timp în Constanța în timp ce în Galați numai în proporție de %. Se impune ca tehnologiile
CPVT pentru zonele cu viteze ale vântului mari să fie de mică dimensiune, stabile structural,
43
relativ compacte și pe cât posibil, înglobate în clădiri. Tehnologiile cu CPVT cu aer, integrate
în acoperiș și fațade pot fi o bună alegere. De asemenea, în aceste condiții se pretează și
tehnologiile combinate cu suprafețele vitrate. Deci, viteza și direcția vântului poate limita
soluțiile, excluzându-le pe cele mai puțin robuste;
• Numărul de ore cu temperatură superioară valorii de 0C în Constanța este de , față de numai
în Galați, deși cele două locați sunt relativ apropiate. Deci, impactul temperaturii exterioare asupra
performanțelor sistemului este mult mai mare în Constanța față de celelalte locații ;
• După analiza prezentată în cap. III s-a putut observa faptul că multe tehnologii de
concentrare operează cu radiația solară directă, și foarte puține și cu radiația difuză.
Corelarea cu gradul de acoperire cu nori din locația unde se dorește amplasarea crește
șansele de a evita amplasarea unor tehnologii nepotrivite cu condițiile climatice.
• În consecință, proiectarea automată, cu softuri care să conțină un spectru mult mai larg de date
climatice, permite o rafinare a soluției de alegere și/sau proiectare.
Există mai multe softuri de proiectare, multe fiind destinate dimensionării sistemelor
PV sau CPV dar acestea nu sunt potrivite și pentru proiectarea/simularea/analiza CPVT-
urilor deoarece, multe dintre ele operează doar cu radiația solară și temperatura. Pentru
conceperea/simularea/analiza CPVT-urilor se recomandă TRNSYS-ul și câteva softuri de
producător special dedicate unei anumite tehnologii.
V.2. Analiza posibilită i de îmbunătă ire a performan elor

sistemelor de valorificare termică a energiei solare
V.2.1.Analiza influen ei factorilor de impact asupra eficien ei
instantanee a colectoarelor solare termice.
În timpul funcționării, performanța colectorului variază în mod continuu, în
raport cu dinamica parametrilor de interes. Randamentul obținut în condiții dinamice
se numește randament dinamic și se prezintă sub forma unui ansamblu de curbe
determinate de dinamica parametrilor de influență.
În Fig. V. . . sunt prezentate curbele de randament pentru evidențierea influenței
fiecărui factor de impact asupra randamentului, respectiv: Fig. V.2.1.a. Influența variației
temperaturii medii a fluidului caloportor asupra randamentului colectorului solar plan;
Fig. V.2.1.b. Influența variației temperaturii mediului ambiant asupra randamentului
colectorului solar plan; Fig. V.2.1. c. Influența iradianței incidente asupra randamentului
unui colector solar plan; Fig. V.2.1. d. Influența performanței termoizolației colector solar
plan asupra randamentului acestuia; Fig. V.2.1.e. Influența transmitanței vitrajului
colectorului solar plan asupra randamentului acestuia; Fig. V.2.1. f. Influența absorbanței
suprafeței absorbante a colectorului solar plan asupra randamentului acestuia; Redăm
aici numai Fig. V.2.1.b. S-au extras concluziile de interes.
Fig. V.2.1.b.
44
Transmisie vitraj  0.95 Factor optic = 0,855

Coeficient absorbție  0.9 x 0.06 mK/W
suprafață absorbantă
Coeficient pierderi termice K 4 W/K,m Pierderi optice 1- 14,5%
0
Temperatură medie Tm 20 C Pierderi termice 24.0%
0
Temperatură exterioară Text 38 C Randament  61.5 %
Iradiație E 500 W/m
V.2.2. Posibilită i de îmbunătă ire a colectoarelor solar-termice

Colectoarele solar-termice sunt integrate în sisteme de valorificare a energiei solare
la prepararea a diferiți agenți termici, cu diferiți parametri funcționali. Performanțele
instantanee ale sistemelor sunt dependente de performanțele colectoarelor solare,
întotdeauna mai mici decât acestea iar în cazul estimării pentru o perioadă de timp mai
lungă acestea sunt relativ mult mai mici decât performanțele unui colector care
funcționează în condiții optime. Specialiștii în domeniu, de la institute de cercetare
celebre din lume CSTB_Franța, Matsoftware, Aquasolar_Spania, Velasolaris, Germania, ...)
utilizând softuri de cercetare performante și integrând rezultate ale diverselor cercetări
și modele experimentale au propus și studiat diferite soluții de configurare a sistemelor
de valorificare termică a energiei solare cu colectoare solare, care să răspundă unei cereri
de energie și profiluri de consum diferite. Principalele componente introduse pentru
aceste cercetări au fost rezervoarele de stocaj geometrie/volumetrie/puncte de
introducere-extracție , sistemele de control/adaptare la cerere/profil consum (pompe
de circulație, regulatoare, vane cu trei căi, ș.al. . Pentru a face o analiză a posibilităților de
îmbunătățire pe arealul României am dezvoltat în Transys un model de optimizare a
unor astfel de sisteme utilizând subsistemele: clima de calcul, colector solar, rezervoare
de stocaj cu stratificare; pompe de circulație; controlere; profiluri de consum;
integratoare de cantități radiație solară directă pe suprafața colectorului, consumuri
energie ; program de optimizare a variabilelor de interes pantă colector, arie rezervor,
volum colector); evaluare cost global actualizat pe durata de viață. Modelu dezvoltat este
prezentat în Fig. V.3.
45
Variable Optimizate Cons tante de derivare
Date climatice _TMY-2
Colector Solar
Proces or de radiatie
Type65a
Controler
Online Plotter
Functia de fortare a dependentei de timp a temperaturi
Pompa
Rezervor preîncãlzire
Integrator cons umuri energie Calcul cos t global actualizat

Water Draw Equatio
Hot Water Tank
Profilul de cons um apã calda-2 Type65a-4
Lans are program optimizare_ TRNOPT
Integrare zilnicã radiatie
Res ultate zilnice
Eficienta
Elemente eficienta zilnica_Type65a-3
Simulare Integrare
Rezultate totale
Elemente eficienta totala_Type65a-2
Fig. V.3. Model pentru cercetarea soluțiilor de optimizare ale unui sistem de conversie
termică a energiei solare (dezvoltat de autor în Trnsys).
Cu ajutorul modelului construit au fost simulate diferite ipoteze funcționale: locații,
cu temperaturile globtermometrului uscat, radiațiilor solare globale în plan orizontal,
directe, difuze, totale pe suprafața incidentă, gradului de acoperire al cerului panta de
montaj a colectorului, parametrii temperaturi și debite agentului termic în circuitul
primar și secundar la partea superioară și inferioară a rezervoarelor , la intrarea și
ieșirea din diferite componente și al. Rezultatele obținute, sub formă de grafuri cu
elemente determinante pentru evaluarea performanțelor globale. Pentru localitatea Iași,
sunt reprezentate în Fig. V. . Simulările au fost realizate și pentru alte locații de pe arealul
României. Am prezentat, în paralel pentru localitatea Iași și Sulina, rezultatele de interes
pentru evaluarea randamentului exergetic Fig. V. . . . Se observă: o diferență
importantă între energia produsă în cele două locații: în Iași aceasta este mai mică decât
în Sulina; impactul gradului de acoperire al cerului asupra radiației incidente și energiei
produse în Iași, unde gradul de acoperire este mai mare decât în Sulina, curbele de
variație a energiei incidente și a energiei prezintă franjurări vizibile în raport cu Sulina,
unde acestea sunt netede.).
Fig. V.4. Elemente de interes pentru optimizarea sistemului solar de preparare a a.c.c.
. Parametrii de interes pentru evaluarea performanțelor sistemului
a pentru o săptămână din perioada rece a anului
46
⎯ Temperatură globtermometru uscat/ mediu ambient [0C]

⎯ Temperatură ieșire collector [0C]
⎯Temperature rezervor solar preîncălzire _sus [0C]
⎯ Temperatură rezervor solar preîncălzire _jos [0C]
⎯Temperatură rezervor a.c.c._sus [0C]
⎯Temperatură rezervor a.c.c._Jos [0C]
⎯ Debit a.c.c.
b pentru o săptămână din perioada caldă a anului
⎯ Temperatură globtermometru uscat/ mediu ambient [0C]

⎯ Temperatură ieșire collector [0C]
⎯Temperature rezervor solar preîncălzire _sus [0C]
⎯ Temperatură rezervor solar preîncălzire _jos [0C]
⎯Temperatură rezervor a.c.c._sus [0C]
⎯Temperatură rezervor a.c.c._Jos [0C]
⎯ Debit a.c.c.
V.4.2. Variabile optimizate
⎯ Pantă colector stânga

⎯ Arie rezervor preîncălzire dreapta
⎯Volum rezervor (dreapta)
V.4.3. Elemente de calcul eficiență sistem: a Perioadă iarnă,

a Iași
47
⎯ Radiație solară direct incidentă pe suprafața colectorului stânga

⎯ Energie solar_termică utilizată stânga
⎯Eficiență sistem (dreapta)
⎯Fracție solară dreapta
a2)Sulina
⎯ Radiație solară direct incidentă pe suprafața colectorului stânga

⎯ Energie solar_termică utilizată stânga
⎯Eficiență sitem (dreapta)
⎯Fracție solară dreapta
b Perioadă vară, b Iași
V.4.4. Elemente de calcul cost global actualizat

a perioadă rece
48
⎯ Cost_M2 (U.F.)
⎯ Cost_M3 (U.F.)
⎯ Cost_solar (U.F.)
⎯ Cost global actualizat pe durata de viață (U.F.)
⎯Cost unitar energie, U.F./kWh
a perioadă caldă
⎯ Cost_M2 (U.F.)
⎯ Cost_M3 (U.F.)
⎯ Cost_solar (U.F.)
⎯ Cost global actualizat pe durata de viață (U.F.)
⎯ Cost unitar energie, U.F./kWh
V.2.2.1. Concluzii
• Sistemele de valorificare a energiei solare cu colectoare solar-termice își pot
îmbunătăți performanțele printr-o corelare optimizată a colectoarelor utilizate
performanțelor acestora cu configurația schemelor utilizate și cerința
utilizatorului, respectiv: număr agenți funcționali: apă caldă de consum; agent
termic încălzire prin pardoseală de joasă temperatură; agent termic încălzire
corpuri statice; parametrii agenților termici: debit, temperaturi, calitate apă agent
termic; profiluri de consum cât mai reale;
− Creșterea performanțelor sistemelor urmărește în principiu creșterea performanțelor
sistemului de conversie concomitent cu reducerea pierderilor energetice pe fiecare
componentă a sistemului: dimensionare optimă sistem de colectare; dimensionare optimă
stocaj [număr rezervoare, volume rezervoare, raport arie/volum rezervor / înălțime
rezervor]; control optim exploatare;
• În cadrul activității de cercetare în domeniu s-au realizat pași importanți în configurarea
unor scheme optimizate pentru sistemele de valorificare termică a energiei solare pentru
prepararea agenților termici care să se constituie într-un ajutor substanțial pentru
49
activitatea de concepție bazată pe simulare pentru cercetare: Trnsys, Matlab; pentru

activitate profesională: PolySun, Transolar, Tsolar);
• În cadrul cercetării s-au redat, în Anexa II. câteva dintre aceste scheme de configurare a
sistemelor de valorificare termică a energiei solare pentru aplicații casnice optimizate,
realizate prin utilizarea unui model de optimizare conceput în Trnsys cu utilizarea
programului de optimizare TRNOP;
• Alte posibilități de creștere a performanțelor unui sistem de valorificare a energiei
solare constau în : combinarea acestuia cu alte sisteme de generare a energiei, cum ar fi
generarea și a energiei electrice pentru deservirea consumatorilor de energie electrică
auxiliară proprie sistemului de generare ; integrarea în clădiri; corelarea capacităților,
componentelor schimbătoare de căldură exterioare/interioare, unul, două, mai multe
rezervoare, cu diferite funcțiuni, … cu necesarul de energie, parametrii și profil consum;
identificarea unor soluții de stocaj eficient cu materiale schimbătoare de fază, cu utilizare
metamateriale în loc de termoizolații, … ;
V.3. Studiul comportamentului sistemelor de generare a

energiei cu concentrare
V.3.1.Obiective urmărite
Studiul a urmărit identificarea unor sisteme de valorificare a energiei solare cu
eficiență ridicată în condițiile climatice ale României, respectiv a unor sisteme de
conversie a energiei solare cu concentrarea radiației solare.
În acest scop studiul a fost realizat etapizat, pornind de la sistemele de
conversie termică sau electrică cu concentrare și continuând cu sistemele hibride de
conversie termică și electrică cu concentrare –CPVT.
În cadrul studiului, sistemele de concentrare studiate au vizat exploatarea
acestora pentru sistemele de conversie a energiei solare în scopul utilizării în
domeniul clădirilor, respectiv capacități și parametri energie produsă cât mai
apropiate de cele specifice clădirilor preparare agenți termici de încălzire/răcire
clădire, apă caldă de consum, energie electrică pentru iluminat, energie electrică
pentru aparatură electrocasnică și echipamentele auxiliare pompe de circulație, ... .
V.3.2.Mijloace de lucru
Studiul s-a realizat în mai multe platforme de cercetare virtuală: PolySun,
Solartrace, Trnsys.
Platforma Polysun, cea mai complexă platformă profesională de simulare a
sistemelor de valorificare a energiei regenerabile, a fost utilizată pentru studiul
sistemelor care includeau diferite PVT, cu diferite performanțe, unde caracteristicile
PVT-urilor erau cele furnizate de laboratoarele de testare agrementate.
S-au investigat mai multe sisteme urmărind includerea principalelor tipuri de
sisteme cu concentrare a radiației solare propuse până în prezent . S-au reținut pentru
50
prezentare rezultatele referitoare la performanțele acestora.

Platforma de cercetare Solartrace s-a utilizat pentru dimensionarea
colectorului cu concentrator parabolic.
Platforma Trnsys s-a utilizat pentru studiul tuturor sistemele propuse spre
analiză. Aceasta conține o bibliotecă de subrutine, numite Type-uri, cu care se
poate construi un sistem tehnic prin interconectarea a diferite Type-uri de
interes. Platforma este flexibilă, permițând interconectarea a diferite componente,
scrise în Trnsys, Matlab, Fluent, Excel, ...
Pentru identificarea unor elemente de interes în promovarea tehnologiilor
CPV-T pe arealul României s-au alcătuit cinci modele de sisteme care să includă
colectoare cu concentrare, PV, concentratoare.
S-au determinat caracteristicile de interes în analiza performanțelor globale ale
sistemului, respectiv: Energia incidentă pe suprafața colectoare, Energie solară
valorificată, Eficiența electrică, Eficiența termică, Pierderi colector (prin suprafața
frontală și cea dorsală , Temperatură PV, Temperatura agentului termic la ieșire.
În alcătuirea modelului sistemului s-au utilizat typuri validate experimental (Fig. V.
5.). Utilizarea modeleor numerice validate experimental este considerată de
specialiștii în domeniu drept cercetare experimentală, fiind recomandate pentru
extinderea cercetărilor (în alte condiții funcționale decât cele în care s-a făcut
cercetarea experimentală pe modele fizice), pentru cercetări preliminare utile
strategiilor de selecție de echipamente/ tehnologii pentru diferite locații, structurări, ....
Type 74 Type 563

Fig. V. 5. Modul de validare a Typu-rilor utilizate în experimentele numerice
Experimentele au vizat stabilirea influenței: a ratei de concentrare; b
locației; c) debitului de fluid; d configurației sistemului; e unghiului de
înclinare; f) temperaturii maxime fixate; g)impactului filmului holografic
asupra rezultatelor globale.
Sistemele analizate sunt prezentate în Fig. V.6.
Fig. V.6. Caracterizare sisteme analizate
51
Model Componentă
Sistem Schemă sistem
sistem principală
Concentrator parabolic
Type65a
Colector cu
Colector s olar cu concntrator paraboliclinear_Type536
1 linear
CPL
Type 536
Proces or radia?ie
Temperaturã intrare Debit intrare

Concentrator
parabolic
compus
2 Type 74
CPC
Iasi_Type15-6 CPC_Type74 Ploter_Type65a
Simple Tsky equation

Sistem hibrid
Online Plotter
ne-vitrat
3 TMY-2 Data Reader

Type 560
PVT
Radiation Processor
Type560
Inlet Temperature
y DHW Load
Iasi_Romania PV/T mix-1
Sistem hibrid cu control total al
tank flow control
fill pump yFill

div-1
Type 47,
PV/T_c_ie
ieșirilor
4 yColl
Type 48,
coll pump
Type 50
M-F eqp/lgt
pLoad eqp/lgt sched

battery bank inverter / charge controlle Sa eqp/lgt
Su eqp/lgt
n oita u qe yk sT el pmiS
rett olP e nil nO
cu film holografic
re daeR ataD 2-Y MT
5 Type 536
CPVT
c n oc _t p o _.ffE t nec n oc _e d _ataR
a56e p yT
365e p yT
ãlcit s erire p oca
r o s sec orP n oitai daR
er utare pmeT tel nI
V.3.3.Modul de lucru
In analizele performantelor sistemelor de valorificare a energiei solare cu concentrare s-
au realizat simulări ale comportamentului dinamic pe perioada unui an in platforma de
cercetare TRNSYS. Modelele create in platformă, pentru sistemele analizate, includ subrutine
52
existente in biblioteca TRNSYS cu excepția ultimului sistem analizat în care s-a intervenit cu
date suplimentare determinate conform ultimelor cercetări realizate in domeniu eficienta si
rata de concentrare pentru concentratorul holografic si pentru lentila Fresnel gonflabilă . In
prealabil, unele date utile in completarea informațiilor de intrare pentru concentratoarele
modelate in TRNSYS au fost obținute cu alte sisteme de analiză. În acest sens s-a utilizat codul
de calcul Solartrace pentru determinarea caracteristicilor concentratorului parabolic linear
analizat în cadrul sistemului . Datele climatice utilizate au fost obținute cu ajutorul softului
METEONORM . . ultima versiune pentru localități de pe arealul României amplasate in
toate zonele climatice, eoliene și în zone cu radiație solară globală, directă, difuză diferită.
Pentru analiza au fost reținute numai câteva situații reprezentative. Din modelele prezente in
TRNSYS pot rezulta datele utile pentru determinarea indicatorilor de performanta (eficienta
termica, eficienta energetica, eficiența exegetică, echivalent energie primara, etc. . Două dintre
sistemele modelate în Trnsys conțin submodele pentru sistemele de conversie cu concentrare
care au posibilitatea de a extrage direct indicatorii de eficienta termică și electrică. Pentru
analiza comparată a sistemelor de conversie multiutilizare apă caldă de consum, energie
electrică, agent de încălzire-răcire cu diverși parametri este necesara utilizarea unui nou-
indicator care să fie cât mai relevant în raport cu performanțele globale ale sistemului. Acesta
este eficiența exegetică. Eficiența exergetică a fost determinată pentru diferite valori ale
parametrilor climatici.
V.3.4.Analiză sisteme
Analizele sunt realizate în mod similar pentru. toate sistemele. S-au
desprins următoarele concluzii.
V.3.4.3.1.Analize sistem 3 cu PVT nevitrat în Polysun
Polysun este softul profesional construit cu subrutine realizate în Trnsys dar
îmbunătățit cu includerea informațiilor referitoare la caracteristicile componentelor
sistemelor rezultate în urma testărilor. S-a ales o schemă de alimentare cu energie
obținută prin conversia energiei solare cu panori PVT și energiei solare stocate în sol
cu pompă de căldură Fig. V. . destinată deservirii unei clădiri de locuit de
persoane. Energia extrasă de pompa de căldură din sol este regenerată de PVT.
Dimensionarea instalației a fost realizată în cadrul Polysun. În urma simulării
comportamentului sistemului pe durata unui an s-au obținut informațiile
referitoare la eficiența sistemului și al PVT.
Observație :
− Prin analiza comportamentului acestui sistem de conversie a energiei solare cu PVT și pompă de
căldură destinat unei clădiri pasive, pentru prepararea a.c.c., agentului de încălzire și energiei
electrice pentru iluminat și energia auxiliară funcționării instalațiilor de încălzire răcire s-a observat
faptul că eficiența globală este relativ redusă.
− Performanțele unor astfel de sisteme de conversie poate crește prin cuplarea PVT cu
concentratoare solare cu lentile Fresnel sau filme holografice și prin controlul ieșirilor.
− La schema analizată, o altă îmbunătățire constă în introducerea schimbătoarelor de căldură
în rezervorul de stocaj.
53
Fig. V.24. Schemă sistem PVT pentru o clădire de locuit, unifamilială.
Fig. V. . Performanțele PVT-ului înglobat în sistem

V.II.3.4.4.Analize sistem 4. PV-T cu controlul ie irilor
Acest model Fig. V. . este alcătuit astfel încât să ia în considerație încadrarea unui
sistem de conversie PVT într-un sistem funcțional optimizat prin controlul riguros al
ieșirilor în corelație cu intrările disponibilul de energie solară și cererile formulate .
54
y DHW Load
Iasi_Romania PV/T mix-1
tank flow control
fill pump yFill

div-1
yColl
coll pump
M-F eqp/lgt
inverter / charge controlle
pLoad eqp/lgt sched

battery bank Sa eqp/lgt
Su eqp/lgt
Fig. V.26.
S-a testat comportarea sistemului pentru locațiile: Iași, Constanța, Brașov, Timișoara;
două eficiențe de referință: a PV=0.2; b)PV=0.3; două debite de agent caloportor: a q=
Modelul are ca și componentă principală subrutina pentru PV/T, Type , și subrutine
care simulează comportamentul bateriilor, rezervoarelor de stocaj apă caldă,
regimurilor de funcționare, datele climatice, controlere de debit, pompe de circulație.
Acest model vizează analiza comportamentală a sistemului pe parcursul întregului an
cu extragerea datelor necesare evaluării indicatorilor de eficiență globală eficiența
termică, electrică, exergetică a sistemului. Simulările s-au realizat pentru localitățile
Iași, Brașov, Constanța, Timișoara, mai multe valori ale debitului de agent termic și
valori ale eficienței electrice de referință ale PV/T variind între . și . , cea mai
bună eficiență pentru celulele pervoskit . Rezultatele sunt exploatate grafic și s-au
reținut numai a grafurilor de interes în analiză. Datele de intrare sunt parametrii
climatici, obținuți cu ajutorul Type și eficiența tipului de celulă PV obținută în
condițiile de testare, debitul de agent caloportor: 50kg/h; b)q= 50kg/hDatele de ieșire
obținute sunt temperaturile de ieșire ale agenților din colector, în rezervoare și debitele de
agenți precum și date referitoare la performanțele electrice putere ieșire, furnizată
consumatorului sau rețelei electrice . În rezumat nu s-a prezentat un extras din rezultate.
V.3.4.5.Analiză sistem 5.
Pentru crearea unor condiții favorabile de valorificare eficientă a radiațiilor solare
cu ajutorul CPVT, în urma studiului realizat a rezultat faptul că o măsură eficientă în
acest sens constă în cuplarea sistemelor PVT cu un concentrator holographic, cu rol în
concentrare a radiației solare și dispersia controlată a acesteia. Eficiența
concentratorului holographic variază în general destul de mult în raport cu tehnicile
utilizate. În 1985, s-a inițiat acțiunea de dezvoltare a concentratorilor holografici de
55
înaltă eficiență Wilbert Windeln și Cristo G. Stojanoff, 5) prin utilizarea Gelatinei

Dicromice/Dichromate Gelatin (DCG) pe post de material de înregistrare. Cu acest tip
de concentrator care se pretează la focusarea punctuală și liniară se pot obține
eficiențe de  %. Acest tip de concentrator holografic prezintă avantajul că este
testat experimental cu rezultate bune.
Am propus cuplarea a două tipuri de concentratoare (Fig. V.28.): lentile Fresnel
flexibile, montate pe o structură dintr-un film gonflabil, vidată în interior. În interiorul
filmului gonflabil se introduce un receptor termic cu film PV transparent la partea
superioară. Se pot organiza sub formă de dom sau concentrator parabolic cilindric.
Deasupra lentilelor Fresnel se amplasează filmul holografic. Eficiența acestora depinde
de : a) grosimea filmului; b)variația indicelui de refracție, c grosimea stratului;
d unghiul de reconstrucție.
Randamentul global este dependent de randamentul celulelor PV și cel al
concentratorului holografic,  și se determină cu relația Maria Antonietta Ferrara, :
unde: S este spectrul solar coeficientul de masă a aerului AM , urmat de un număr, este
utilizat în mod obișnuit pentru a caracteriza performanța celulelor solare. În general, AM .
pentru pământ, AM pentru spațiu , este difracția V-HOE eficiența și PV este eficiența
celulelor fotovoltaice PV= . . Trebuie subliniat faptul că fiecare termen este dependent de
lungimea de undă λ și de iluminarea soarelui , care la rândul ei este determinată de
traiectoria zilnică și sezonieră a soarelui, de unghiul înclinat dintre celula V-HOE și PVT.
Performanța sistemului este instrumentală pentru a maximiza eficiența de difracție a V-HOE.
Din moment ce fiecare punct al unui V-HOE poate fi văzut local ca un grilaj holografic plan, s-a
apelat la abordarea teoretică pentru evaluarea eficienței de difracție a unui VHG. Pentru
obținerea unui randament maxim este importantă respectarea unor corelări fizice și tehnice
expuse de cercetătorii amintiți.
Modelul sistemului a fost obținut prin completarea modelului de sistem PVT cu efectele
concentratorului rată de concentrare și randament optic .
Rata de concentrare a concentratorului holografic este de Cg=500.
Eficiența difracției unui concentrator holographic volumic V-HOE a fost furnizată de către
Maria Antonietta Ferrara, , la = min. %.
În urma simulării, în condițiile climatice ale orașului Sulina s-au obținut datele de ieșire
prezentate în Fig. V.29.
Notă: În locul receptorului termic clasic se poate introduce un sistem de decarbonatare a
aerului atmosferic.
Concluzii.
− Sistemul propus poate atinge g=cca. 50- %, pe o perioadă de cca. h din an.
− Sistemul poate fi cuplat cu un stocaj termic sezonier, caz în care eficiența se poate
îmbunătăți, respectiv extinde și pe perioada deficitară.
− Receptorul studiat a fost de tip clasic care să funcționeze la temperaturi înalte.
56
PVT cu
a)cu PVT b cu PV și receptor termic
Fig. V.28.
Fig. V.29. Eficiența termică și electrică (extras)
La structura propusă s-a urmărit obținera unor temperaturi înalte și eficiențe satisfăcătoare.
Eficiența electrică este menținută aproape constantă pe toată perioada anului iar cea termică
crește în periodele cu radiație și temperatură ridicată.
V. 4. Evaluarea randamentului exergetic al sistemelor de

conversie cu concentrare analizate.
Exergia unui sistem este lucrul mecanic maxim posibil în cursul unui proces care
aduce sistemul în echilibru termodinamic cu o sursă de căldură, respectiv este cantitatea
maximă de energie ce poate fi valorificată dintr-o anumită sursă. Randamentul exergetic
al unui CPVT este raportul dintre suma ieșirilor exergiilor termice și electrice la exergia
de intrare a radiației solare :
57
cu: Arec: arie receptor; Ac: arie panou PV; Aap: arie apertură; , Exergie
termică; , Exergie electrică; exergie radiație solară incidentă.
Pentru evaluarea randamentelor exergetice s-au utilizat rezultatele
simulărilor realizate iar rezultatele sunt expuse în tab. A.II. .
Tab. A.II.8. Randamentul exergetic al sistemelor analizate.
Nr. Denumire sistem Schemă alcătuire Rată Randament exergetic Cost
sist. Con. term. elec. exerg. /m2
1 35 0.11 0.58 0.48 152
CS cu concentrare
cilindro-parabolic
2 Colector solar cu 2 0.9 0.66 0.33 133

concentrator compus
Iasi_Type15-6 CPC_Type74 Ploter_Type65a
3 Sistem hibrid PV-T 0 0.15 0.29 0.31 198
4 Sistem hibrid PV-T CU Idem 3 0 0.2 0.31 0.35 225

control ieșiri
V1 220 0.4 0.32 0.45 110
5
PVT cu
Sistem CPVT cu
lentile Fresnel
gonflabile și
V2 500 0.48 0.41 0.71 53
concentrator
holografic
Sistemele CPVT care includ tehnologii combinate de concentrare lentile Fresnel și

concentrator holografic) pot conduce la randamente exergetice ridicate ȘI pot face
atractive astfel de sisteme pe arealul României.
V.5.Concluzii studii realizate:

În cadrul capitolului s-au urmărit stabilirea condițiilor climatice de lucru
ale CPVT la noi în țară și propunerea unor soluții de adaptare a CPVT-urilor
existente la cerințele de funcționare în condiții de iradianță modeste și în
scopul deservirii clădirilor. În urma cercetărilor făcute se poate afirma că:
• Toate soluțiile propuse pot fi dezvoltate și pot deservi clădirile individuale
cu energie termică și electrică.
• Sistemul poate fi utilizat pentru clădiri izolate, de capacitate mare.
• Sistemul poate fi utilizat pentru deservirea clădirilor.
58
VI.1.Concluzii.
Studiile și cercetările realizate precum și nivelul de maturitate al
tehnologiilor actuale de valorificare energetică a energiei solare a determinat
specialiștii în domeniu să stabilească direcții de dezvoltare rezonabile, punând
în centrul lor sistemele de poligenerare a energiei din resurse solare cu
concentrare, respectiv sistemele CPVT.
Pe arealul României există doar câteva experimente făcute înainte de
, cu concentratoare din prima generație și câteva cercetări realizate după
1990, motiv pentru care, un asemenea subiect era absolut neceesar, pentru a
identifica dacă sistemele pot fi implementate eficient și la noi.
Scopul tezei a vizat o analiză detaliată a tehnologiilor existente pe piață, în
identificarea unor efecte fizice care pot conduce la reducerea eficienței globale a
unui sistem CPVT și care pot fi corectate, diminuate sau evitate și a altor efecte fizice
care pot fi atrase în scopul creșterii eficienței energetice.
În scopul rezolvării obiectivelor propuse în teză s-a realizat un amplu studiu
documentar asupra temei, o analiză detaliată a unor aspecte care abia acum se
abordează la nivel mondial și care la noi nu au fost atinse în marea lor parte.
În cadrul cercetării s-au identificat indicatori globali potriviți pentru
evaluarea performanțelor energetice globale și respectiv modul în care poate
fi determinată pentru a avea o reprezentare fizică reală, respectiv
componentele matematice ale acestei eficiențe.
Pentru a identifica măsura în care diferitele componente ale sitemului și
respectiv diferitele componente ale eficienței pot afecta performanța reală s-
au realizat modele ale sistemelor în Trnsys și diferite simulări.
Concluziile desprinse pot fi sintetizate tematic sub următoarea formă :
 Referitoare la argumentarea necesității temei: în România, în actualul context climatic,
energetic și tehnologic se impune cu maximă necesitatea realizarea de studii, cercetări
experimentale și proiecte prototip pentru sisteme de valorificare a energiei solare CPV_,
correlate capacitive cu necesarul clădirilor individuale, și blocurilor de locuințe;
Analiza factorilor de impact asupra eficienței colectoarelor solar-termice a
permis formularea unui set de recomandări referitoare la creșterea
performanțelor acestor colectoare, respectiv:
− se poate obține o creștere a performanțelor colectorului solar dacă în proiectarea sistemelor de
59
valorificare a radiației solare se impune alegerea acestuia cu ajutorul unor software specializate
pentru simularea comportamentului acestor sisteme în care se consideră valori ale acesteia cât mai
apropiate de comportamentul climatic real, respectiv valorile iradianței directe, difuze, globale și
reflectate orare pentru amplasamentul respectiv locație, vecinătăți, unghi de înclinare .
− o cale de îmbunătățire a performanțelor sistemului constă în adaptarea debitului de agent
solar cu mărimea iradianței incidente;
− alegerea tipului de colector solar utilizabil pentru o anumită aplicație trebuie făcută și în
raport cu temperatura mediului ambiant pe perioada de funcționare poate varia pentru
sistemele cu funcționare anuală sau numai vara);
− o performanță optimă a termoizolației în raport cu particularitățile climatice ale mediului ar
putea constitui o soluție de creștere a performanțelor acestor colectoare, dar și un stimulent
pentru economia internă în fabricarea de astfel de colectoare adaptate climatului local;
− în creșterea performanțelor colectoarelor solare este importantă și utilizarea unor sticle
cu transmitanță cât mai bună și în plus, tratate antireflexiv pentru raducerea radiației
reflectate sau cu sticle prismatice care adaptează coeficientul de reflexie în raport cu
unghiul de incidență al radiației solare; aceste măsuri pot conduce la îmbunătățirea
transmitanței cu cca. %, cu impact major asupra randamentului colectorului;
− îmbunătățirea absorbanței suprafeței absorbante/absorbitorului colectorului (utilizare
materiale adecvate: bune conductoare de energie, cu inerție termică minimă, rezistente în
timp în condițiile de lucru și tratare antireflexiv adecvat determina creșterea
performanței colectorului cu câteva procente;
− randamentul obținut în condiții dinamice este net diferit de randamentul obținut în condițiile
statice de proiectare și utilizarea programelor specializate de concepere pe baza simulării
comportamentului acestor sisteme pot conduce la reducerea costurilor de investiție și
funcționarea optimă pe toată perioada de utilizare;
− deși eficiența termică a unui colector solar termic este relativ ridicată trebuie precizat faptul că
acestea valorifică numai radiația din spectrul vizibil care trasportă doar cca. 45% din energia
conținută de radiația solară, iar randamentul de conversie a acestei radiații, deși poate ajunge
la valori = cca. % în condiții de testare standard , în realitate, datorită radiației solare
receptată de suprafața colectorului, mult inferioară celei de testare pentru cea mai mare parte
din an și pentru multe din locațiile din România gradul de acoperire al cerului variază, în cele
mai bune condiții între și %, cu impact în reducerea iradianței receptate în consecință se
poate afirma faptul că media anuală a randamentului dinamic nu poate depăși valoarea = cca.
%. Deci, posibile măsuri de îmbunătățire a randamentului de conversie ar consta în
cuplarea acestor colectoare cu filme holografice care să permită și valorificarea unei părți din
radiația infraroșie care tranportă cca. % din radiația solară, precum și a unei părți din
radiațiile ultaviolete;
− Comparativ cu sistemele de valorificare directă a energiei solare PV multijoncțiune care
valorifică radiați solară dintr-un spectru mai larg decât cel vizibil, cu efficiență = 48 %,
producând deci o energie extrem de versatilă și ușor de exploatat se poate afirma că aceste
sisteme nu oferă o valorificare optimă a energiei solare incidente și deci, studiul soluțiilor
de combinare a tehnologiilor de conversie termică plus electrică este justificat.
− Referitoare la concluziile studiilor bibliografice se poate concluziona că în ultimii
ani cercetările în domeniu au cunoscut o mare diversitate și răspândire : s-au
60
inventat noi materiale, tehnologii pentru celule PV, concentratoarele solare,

sistemele de control, metodele de evaluare.
– Pentru România se pretează sistemele CPVT de mică capacitate, integrate în
clădiri ; cu concentratoare performante și de mică dimensiune holografiece,
luminoforme, ghiduri de unde, lentile Frenel, … cu sisteme de autoorientare.
– Referitor la metodele de evaluare: se propune evaluarea eficienței globale pe
baza exergiei sistemului;
– Referitoare la metodele de concepție: se recomandă conceperea optimizată cu
softuri de simulare;
– Referitor la cercetările realizate : analiza parametrilor climatici permite
alegerea tehnologiilor compatibile cu condițiile locației;
– Referitor la simulările realizate pentru diferit cazuri acestea au permis
identificarea periodelor în care sistemele pot oferi atât energie electrică cât și
termică sau când nu pot face asta;
– Referitor la sistemul propus, acesta poate constitui în pas de început pentru
dotarea clădirilor individuale, blocurilor cu astfel de sisteme.
Concluzia globală la care s-a ajuns este că în general aceste sisteme trebuiesc
concepute pentru aplicație, caracteristicile sitului și regimul de funcționare iar
mecanismele de concepere includ softuri de optimizre a performanței globale în
raport cu performanțele parțiale, ale componentelor. În capitolul V, destinat
contribuțiilor personale s-au realizat mai multe analize:
– s-a investigat din punct de vedere multiparametric, clima României pentru a identifica
canttativ și calitativ parametrii climatici de interes cu ajutorul softului METEONORM;
– s-au întocmit modele în Trnsys pentru mai multe tipuri cinci tipuri de sisteme și s-a
analizat comportamentul dinamic al acestora pentru a identifica parametrii funcționali
determinanți și limitele de variație în cazul sistemului.
– s-a propus un nou concept de CPVT și s-a analizat comportamentul acestuia în mod
parțial, în cadrul TRNSYS, incluzând și componente validate experimental.
Analiza rezultatelor s-a făcut în principal pe baza grafurilor de variație a
parametrilor. S-a constatat că:
– din punct de vedere al condițiilor climatice, afirmația legată de posibilitatea determinării
radiației solare în funcție de latitudinea locului și momentul din an/zi nu poate fi exploatabilă
la sistemele CPVT. Acestea pot folosi radiația direct normal, la anumite tehnologii în timp ce la
altele pot folosi întregul spectru al radiației, sau pot dirija radiațiile în raport cu spectrul
acestora în zonele de interes. Pe de altă parte, gradul de acoperire al cerului poate influența
foarte mult radiația valorificabilă: în consecință, aceste sisteme trebuiec concepute cu ajutorul
softurilor specializate (abia s-au făcut câteva încercări în domeniu . Și în plus, mai contează și
viteza și direcția vântului sau intemperiile care pot compromite buna funcționare a unor
anumite structure cu picior de exemplu și orientare mecanică .
– pentru structurile cu jghiaburi parabolice și lentil Fresnel este essential un algoritm de
control al debitului fluidului caloportor în raport cu consumurile pe fiecare direcție,
61
disponibilul solar și stocajul disponibil.

– în România, structurile care se pretează cel mai bine sunt CPVT cu aer sau apă
integrate în anvelopă.
– cel mai ridicat randament exergetic îl poate oferi sistemul propus.
Având în vedere și necesitatea decarbonatării în final s-a propus un nou
tip de sistem CPVT_DC, realizat dintr-o lentil Fresnel gonflabilă, lipită pe un
film gonflabil cu care crează o incintă vidată în care se introduce receptorul
realizat din PV perevoskit transparentă pentru care s-a considerat eficiența
obținută acest an în laborator, de % cuplată cu sistem de decarbonatare.
In urma simularilor efectuate s-a demonstrat cresterea eficientei
energetice (termice si electrice) fata de sistemene analizate anterior.
VI.2. Contribu ii personale

− Prelucrarea și sistematizarea unui volum vast de informați, pluridisciplinare.
− Identificarea efectelor fizice cu impact asupra eficienței globale și posibilităților de
îmbunătățire și dezvoltare a cercetării ;
− Identificarea efectelor fizice care pot fi atrase pentru creșterea eficienței.
− Realizarea unei ample analize a datelor climatice pe teritoriul României în scopul
propunerii celor mai potrivite tehnologii.
− Realizare modelelor în Trnsys și analiza elementelor de interes ;
− Propunerea conceptului pentru un nou sistem complex CPVT_DC.
− Simularea comportamentului pentru diferite sisteme și interpretarea rezultatelor.
Publicarea unui număr de:
1 lucrare în jurnal cotat ISI;
lucrări în jurnale indexate BDI;
15 lucrări în în volume ale conferințelor internaționale:
lucrări în în volume ale conferințelor naționale;
lucrări în reviste naționale
62
SIMBOLURI, ABREVIERI (EXTRAS)

Symbol Semnificație Componenta la
care se referă
𝑄𝑒𝑙𝑒 Rata energiei electrice de ieșire Receptor PV
𝑄𝑡ℎ Rata energiei termice de ieșire Receptor termic
th Eficiența termică Receptor termic
ele Eficiența electrică Receptor PV
Ex Exergie (W)
Exth Exergia termică de ieșire Receptor termic
tot Eficiența exergiei Ansamblu CPVT
opt Eficiența optică Concentrator
LCNPV Valoarea netă actualizată a ciclului de viață Ansamblu CPVT
EPP Durata de recuperare a energiei Ansamblu CPVT
GPP Durata a de recuperare a gazelor cu efect de seră Ansamblu CPVT
A Aria colectorului (m2)
FF Factorul de formă adimensional)
hca Coeficientul de transfer de căldură W / m2, K)
hconv Coeficientul de transfer de căldură convectiv (W / m2, K)
hrad Coeficientul de transfer de căldură radiativ (W / m2, K)
Im Curentul la Punctul de Putere Maaximă A
Isc Curentul de scurtcircuit (A)
…….
Radiația solară
REFERIN E SELECTIVE
tal de pierdere de căldură W/
Puterea de ieșire W
1 Cotal Tensiunea
H, Sherif R. The effects
în circuit deschisof Vchromatic aberration on the performance of GaInP/GaAs/Ge
concentrator
Tensiunea solar cells from
la Punctul Fresnel
de Putere Maximăoptics.
V In: Proceedings of the IEEE 31st photovoltaic
specialists conference; January 2005. p. 747–50.
Viteza vântului m/s
2 COTOROBAI I.C.,Theodor MATEESCU, Victoria COTOROBAI,Sisteme de concentratoare de radiație solară,
Celulă fotovoltaică
componente importante în viitoarele sisteme de valorificare a energiei solare (elemente orientative în
Colector
acțiunea solar hibrid
de proiectare a fotovoltaic
sistemelor șidetermic
valorificare a energiei solare , Romanian Journal of Civil
Engineering / Revista Romana de Inginerie Civila; 2017, Vol. 8 Issue 3, pag. 181-192, 12p
3 Cotorobai I.C., CotorobaI VI, Mateescu T.., Recovery renewable energy systems for romanian
°
patrimonial religious
Temperature buildings, International Scientific Conference CIBv
interioară Brașov – Romania 3rd –
4th, November 2017, pag. 359-367
4 Cotorobai I.C., VI Cotorobai, Th. Mateescu, I.S. Dobosi, Sisteme de orientare optima a suprafetelor
receptoare de valorificare a energiei soloare cu concentrare, INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII SI
CONFORTUL AMBIENTAL, Editia a 26-a,Timisoara, Aprilie 2017, pag. 134-141
5 COTOROBAI I.C., VI Cotorobai, Th.Mateescu,, Sisteme de concentrare a radiatiei solare. Stadiul actual
al dezvoltari, ENERGIE, EFICIENTA, ECOLOGIE SI EDUCATIE CONFERINTA TEHNICO-STIINTIFICA CU
PARTICIPARE INTERNATIONALA, Editia a IV-a, Aprilie 2017, Sisteme de concentrare a radiatiei
solare. Stadiul actual al dezvoltari, pag.213-226
7 Cotorobai I. C., VICotorobai, Elemente de anvelopa vitrate speciale (passive/active) utile în
valorificarea energiei solare,Volum A VIIIa Conferinţă Tehnico – Ştiinţifică Internaţională Probleme
actuale ale urbanismului şi amenajării teritoriului – noiembrie , Chișinău, pag. -65
8 Cotorobai I. C., VI Cotorobai, T. Mateescu Noi sisteme de orientare optimă a suprafeței receptoa re a
radiației solare din sistemele de valorificare a energiei solare cu concentrare Volum A VIII Conferinţă
Tehnico – Ştiinţifică Internaţională Probleme actuale ale urbanismului şi amenajării teritoriului
17 – noiembrie , Chișinău, Vol. II, ISBN 978-9975-71-849-3, pag. 87-95
9 Cotorobai Ioan-Cristian, Theodor Mateescu, Sisteme vitrate cu sticle speciale (pasive/active) pentru valorificare
energiei solare. Studiu comportament dinamic Revista de Instalații, Nr. / , pag. -13, 2017
63
10 CotorobaI I.C., Cristina Vladoiu, Victoria Cotorobai, Iulia Negara, Sisteme de conncentratoare de radiatie solara,
componente importante in viitoarele sisteme de valorificare a energiei solare, tehnologiile mileniului trei, revista
tehnica de specialitate, anul III, NR.1,2 2016, Chisinau, pag.22-31
11 Cotorobai I. C., VICotorobai, Sisteme de concentratoarele de radiație solară, componente importante în viitoarele
sisteme de valorificare a energiei solare. Elemente orientative în acțiunea de proiectare a sistemelor de
valorificare a energiei solare , Revista Tehnologiile Mileniului Trei,Editura Casa Poligrafică BonS OFFICES,
Chișinău, Republica Moldova, Vol. II, ISBN -9975-71-849-3, pag. 20-27, 2016
12 Kosmadakis G, Manolakos D, Papadakis G. Simulation and economic analysis of a CPV/thermal
system coupled with an organic Rankine cycle for increased power generation. Sol Energy
2011;85(2):308–24.
13 Simon P. Philipps, Andreas W. Bett, Kelsey Horowitz, Dr. Sarah Kurtz, Current status of concentrator
photovoltaic (CPV) TECHNOLOGY, Rapport, Fraunhofer Institute For Solar Energy Systems Ise National
Renewable Energy Laboratory, NREL, 2016
……….
Proceedings
1. Solar Energy,Volume 163, 15 March 2018, A review of the concentrated photovoltaic/ thermal
(CPVT) hybrid solar systems based on the spectral beam splitting technology
2. ….
Pagini web:
1. www.researchgate.net/publication/258049779_Facteurs_optiques_et_geometriques_caracte
risant_un_concentrateur_cylindro-parabolique
2. Khamooshi M, A Review of Solar Photovoltaic Concentrator, 2014 paccesat pe
/www.hindawi.com/journals/ijp/2014/958521/
3. Duffie John A.,·Beckman William A., Solar Engineering of Thermal Processes | Wiley Online
Books, |Online ISBN:9781118671603 |DOI:10.1002/9781118671603
4. Kalogirou SA. http://www.academia.edu/531515/Solar_thermal_collectors_and_applications
………
Standarde
1. IEC 60904- , Dispozitive fotovoltaice. Partea : Măsurarea caracteristicilor fotovoltaice ale
curentului-tensiune.
2. IEC 60904-2, Dispozitive fotovoltaice. Partea 2: Cerințe pentru celulele solare de referință.
3. IEC 60904- , Dispozitive fotovoltaice. Partea : Principii de măsurare pentru dispozitive
solare fotovoltaice PV terestre cu date de iradiere spectrală de referință.
4. IEC 60904-5, Dispozitive fotovoltaice. Partea 5: Determinarea temperaturii echivalente a
celulelor (ECT) a dispozitivelor fotovoltaice (PV) prin metoda tensiunii circuitului deschis.
5. IEC 60904- , Dispozitive fotovoltaice. Partea : Măsurarea răspunsului spectral al unui
dispozitiv fotovoltaic (PV).
………..
Softuri
1. Meteonorm
2. Trnsys,www.trnsys.com, inclusiv aplicații derivate TranSol
3. Polysun, www.polysun.com
4. SolTrace
5. Helios, www.helios.com
6. Smart, www.smart.com
7. PV*SOL
8. PV*SOL premium
9. PV_GIS
10. REETSCREEN
64

COTOROBAI Rezumat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COTOROBAI Rezumat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

!

CAPITOLUL VI. Concluzii. Contributii personale

I.1.Contextul climatic, ecologic, energetic i tehnologic actual

a măsurate** în anii -2018 b) în ultimele trei cicluri glaciare*

energetice, cu toate aspectele și consecințele legate de aceasta.

La Bonn, în 2017, s-a înființat ”platforma % energii regenerabile” care are ca

• resursele energetice clasice sunt pe cale de epuizare și aflate în amplasamente

I.2.Argumente pentru tema cercetării. Actualitatea i importanta

Fig. 1.5. Tehnologii actuale de valorificare a energiei solare

Printre problemele necesare a fi rezolvate în acest domeniu și în contextul României, în

I.3.Scopul i obiectivele cercetării

I.4.Noutatea tiin ifică a temei abordate

CPVT și mecanismele de evaluare a performanțelor globale ale acestora, mecanisme

I.5.Importanţa teoretică i valoarea aplicativă a lucrării

genera pierderi energetice importante. S-au reținut în speciale aspectele legate de

Procesul de însorire este un factor important în evoluția sistemelor vii, în conceperea

II.1. Soarele →sursa de energie principală pentru Pămant

electromagnetice cu diferite lungimi de undă.

Fig. II. 1. Soarele – principala sursă de energie pe Pământ.

II.1.1. Radia ia electromagnetică

caracterul corpuscular, fie cel ondulatoriu. Radiația electromagnetică a unei

Fig. II.3. Comportamentul dual undă-corpuscul al radiației electromagnetice în prima

îndeplinite condițiile energetice necesare acestora.

Radiații ultraviolete (UV) 10,00  380,0 nm 3.10161,5.1015

radiației [Hz]; , reprezintă lungimea de undă [m]; , reprezintă numărul de undă

două particule corpusculare/ fotoni; în teoria ondulatorie, ea măsoară distanța

Fig. II. .Spectrul radiaţiei electromagnetice. (Sursa: www.scienceinschool.org)

⎯ La limita atmosferei. ⎯ La limita atmosferei; ⎯ La nivelul mării.

Fig. II.5. Spectrul radiaţiei solare.

II.1.1.2.1. Mărimi radiometrice fundamentale

şi se măsoară în [Watt/steradian]: [Ie]= [W/sr].

Se măsoară în : [Ie,]= [W/sr/nm].

Se măsoară în [Watt/m2/nm]: [Ge, ] = [W/m2/nm].

Depinde de: poziţia suprafeţei; înclinarea suprafeţei; distribuţia unghiulară a

Pentru analiza energetică a colectoarelor solare, a anvelopelor clădirilor, respectiv

II.1.2. Radia ia solară

o suprafață. Aceasta se obține prin integrarea radianției/strălucirii/luminanței

b. suprafață elementară dS care primește

Iradianța poate fi obținută și cu relația:

Fluxul spectral de fotoni este definit ca fluxul de fotoni pe suprafață,

și în mod similar se pot stabili corelațiile pentru și .

Fig. II. . . Ore solare de vârf"/ Peak Sun Hours

respectiv se pot concepe sisteme cu funcționare optimizată. Deci, în activitatea de

Sursă: COTOROBAI V. și al., 2018)

Fig. II. . Schema logică de calcul a radiației solare pe un plan înclinat

sistem de conversie a energiei solare performante.

Energia solară poate fi colectată captată în scopul valorificării controlate, prin

III.1.Sisteme conversie energie solară→ forme energetice

la maturitate, precum și cele emergente, care determină schimbări de paradigmă

direct în energie termică folosind colectoarele solar-termice, simple sau cu

III.2.Procese fizice care guvernează func ionarea

III. 3. Sisteme de conversie solar-termice

III.4.Sisteme conversie solar-electrică directe

mod susținut abia după dezvoltarea fizicii cuantice. Performanțele acestora au

banda lor de valență în banda de conducție. Perechile electron-gol, sau

generare : transferă energia radiației solare în energie electrică și termică.

Tehnologii de valorificare a energiei solare

să părăsească sistemul, în urma interacțiunii sistemului cu radiațiile luminoase. Se

A.Diagramă bandă B.Diagramă bandă pentru duferite semiconductoare

de funcționare pe baza diagramei de bandă, curenți intrinseci, problemele legate de

III.4.2.2.3.Tipuri de semiconductoare. Mecanismul de

Figura III.3.4.11. Stabilirea unui curent electric în semiconductor

III.4.2.2.5. Jonc iuni PN.