TUB MULTISTRAT PEXAL Generalitati Este un sistem inovator, introdus pe piata de mult timp, si este propus pentru realizarea

fie a retelelor interioare de distributie apa calda si rece, fie pentru sistemul de incalzire, de conditionare si pentru transportarea aerului comprimat. Tubul multistrat Pexal este un tub, care fiind fabricat printr-o tehnologie speciala, are avantajul ca uneste caracteristicile plasticului cu cele ale metalului ductil. Materialul plastic utilizat pentru stratul intern si extern este Polietilena reticulata (PE-X), pe cand materialul stratului de mijloc este aluminiu. Astfel aluminiul va fi infasurat in stratul intern de PE-X (cu avantajele ce deriva de aici, in termeni de igiena, rezistenta la coroziune, si rugozitate ale tubului). Stratul de aluminiu se formeaza in jurul celui din PEX si este sudat printr-o sudura longitudinala. Acest privilegiu ofera un avantaj semnificativ: putem indoi tubul cu usurinta, iar odata indoit, acesta isi mentine forma data, in acest mod evitand utilizarea racordurilor de trecere, in afara de aceasta protejeaza de actiunea oxigenului asupra stratului inetrior din PE-X. Stratul exterior garanteaza o izolare perfecta a tubului contra coroziunii provocate de agenti externi si de fenomenul curentilor liberi (coroziune electrochimica). Doua straturi de adeziv special, unesc tubul metalic din mijloc cu celelalte doua straturi externe din polietilena reticulata. Tubul multistrat Pexal are in general un coeficient mic de dilatare lineara (0,026 mm/mC in comparatie cu cele 0,15 ale PE-X), dilatarile datorate variatiilor de temperatura sunt deci mai mici, cu avantajele derivate din aceasta - mai ales in instalatiile de exterior, unde alungirile sunt mai mari. In ceea ce priveste imbinarile, Pexalul foloseste doua tipuri de racorduri (dintr-un aliaj special de alama): bRACORDURI PRIN PRESARE (PRESS-FITTING): etansietatea se obtine prin deformarea tubului pe portcauciucul racordului insasi, cu ajutorul unei operatiuni de compresiune. bRACORDURI MECANICE DE STRANGERE: etansietatea este garantata de insurubarea unei piulite pe o ogiva (arc ogival) taiata care provoaca compresiunea progresiva asupra tubului, generand etansietatea imbinarii. Etansietatea este garantata de O-ringurile plasate pe portcuciuc, o garnitura din palstic izoleaza metalul racordului de stratul metalic al multistratului, evitand fenomene de coroziune electrochimica. Utilizarea acestui sistem in instalatii hidrotermo-sanitare rezulta mai eficace d.p.v. al timpului, comparativ cu sistemele traditionale (fier zincat, cupru): probe comparative de realizari complete de lucrari, indica o economisire de timp de 45%. Caracteristici ale Polietilenei reticulate (PE-X) In comparatie cu PEHD (care nu este reticulat) PE-X, are o capacitate de transport a apei calde la temperaturi mai mari decat 60C: nu exista, deci, problema imbatranirii tubului, cauzata de transportarea apei la temperaturi inalte. In afara de aceasta, PE-X poseda deformare sub sarcina redusa, rezistenta mare la soc, rezistenta chimica mai buna si rezistenta ridicata la abraziune. Procesul de reticulare consta in crearea puntilor dintre diferite lanturi moleculare polimerice. El este efectuat pentru garantarea unei perioade de viata lungi tubului. Reticularea celor doua straturi ale tubului Pexal se face prin metoda silani (PE-Xb). 950 kg/m3 0/+95C

DENSITATEA DOMENIU DE APLICATIE

TEMPERATURA DE TOPIRE SARCINA DF RUPERE 23C SARCINA DF RUPERE 100C COEFICIENT DE CONDUCTIBILITATE TERMICA

135C 230 kg/cm2 90 kg/cm2 0,37 kcal/m hC

PE-X UTILIZAT PENTRU MULTISTRATUL PEXAL ESTE CERTIFICAT CU STANDARDUL ANSI/NF 61. Caracteristicile aluminiului Aluminiul, utilizat in productia de tuburi multistrat, este alcatuit din placi din aliaj de aluminiu. Placa se formeaza in jurul stratului de PE-X. Cele doua extremitati, de-a lungul tubului, sunt sudate succesiv cap la cap cu sudura la .(tig), care permite sudarea unor grosimi de aluminiu mai mari de 0,4 mm; este deci posibil sa se produca, prin aceasta metoda de sudura tuburi de aluminiu cu diametre mari si grosimi mari. Principalele caracteristici ale aliajului de aluminiu, utilizat in productia tubului multistrat Pexal sunt: 1.Sudura buna. 2.Efort ridicat de epuizare (57 N/mm2); acesta reprezinta solicitarea maxima aplicabila, pana ce materialul nu slabeste. 3.Toleranta pe limita joasa de epuizare. 4.Calirea metalului, care garanteaza o sudura rezistenta. Certificari Italia Certificat de capacitate a sistemului de conductie Pexal pentru instalatii de apa potabila. Probele efectuate de catre INSTITUTUL DE IGIENA AL UNIVERSITATII DIN PADOVA, in conformitate cu cele stabilite de normativele aferente in vigoare, au evidentiat ca sistemul de conductie hidraulica PEXAL este considerat apt pentru venirea in contact cu apa potabila sau de potabilizat sau de utilizari casnice. SOLVENT SIMULANT SI CONDITII DE PROBA MIGRARE GLOBALA (mg/dm3) 2,5 MIGRARE GLOBALA (mg/kg)

14 Apa distilata la 70C Contact static timp de 2 ore Apa distilata colorata (0,19 ppm Clor 1,6 9 activ) la 70C contact static timp de 2 ore 1,7 9 Apa distilata la 40C Contact static timp de 10 zile Apa distilata clorurata (0,19 ppm Clor 1,1 6 activ) la 40C Contact static timp de 10 zile Valori maxime admise de catre normativele in vigoare - respectiv 8 mg/dm3 si 50 mg/kg. Certificat de capacitate pentru instalatii pe bordul navelor Certificatul de omologare eliberat de RINA (Registrul Naval Italian), permite utilizarea instalatiilor de teava Pexal la bordul navelor, construite in conformitate cu Regulamentul pentru construirea si clasificarea unitatilor rapide.

Peste hotare Sistemul de conductie hidraulica Pexal a obtinut CERTIFICATUL DE CONFORMITATE al SISTEMULUI DE OMOLOGARE GOST R al GOSSTANDARD RUSSIA. In afara de aceasta, a obtinut certificatul de capacitate pentru aductia apei potabile si certificatul pentru instalatii de tuburi Pexal pentru incalzire si aductie apa calda si rece de uz sanitar. Caracteristici tehnice ale tubului Pexal Sistemul de conductie hidraulica PEXAL a fost studiat pentru facilitarea instalarii si marirea functionabilitatii: un singur tip de tub instalat cu racorduri din aliaj special de aluminiu, consimte efectuarea instalatiilor sanitare si de incalzire. In tubul multistrat Pexal avantajele specifice tubului metalic se adauga la cele a tubului din plastic si, in acelasi timp avantajele unui material compenseaza neajunsurile celuilalt. Aspectele negative ale metalului, precum sunt coroziunea, toxicitatea, depunerile, rigiditatea, greutatea, pierderile mari de sarcina sunt neutralizate de tubul din PE-X care intra in contact cu fluidele. Aspectele negative ale plasticului, precum permeabilitatea la gaz, la razele solare UV, dilatare termica si instabilitate ridicate, sunt depasite datorita tubului din aluminiu. Caracteristicile principale ale tubului Pexal sunt urmatoarele: 1.Rezistenta la abraziune, depuneri si coroziune: stratul intern de PE-X este inatacabil de catre coroziune si depuneri. Suprafata nu va coroda si, prin urmare, nu se vor desprinde particule de rugina, coji de calcar sau solzi din coroziunea galvanica. PE-X este in mod special rezistent la abraziune. Aceasta proprietate este foarte importanta, mai ales, la curbe, unde se mareste actiunea abraziva a impuritatilor prezente in apa, mai ales cand viteza apei este foarte mare. 2.Alungirea: dilatatia termica este de valoare egala cu cea a metalelor. 3.Comportament mecanic: raza curbei poate varia de la 2,5 pana la 5 ori diametrul tubului si sectiunea in curba ramane constanta. Tubul, odata indoit, ramane ferm in pozitia dorita, la fel ca un tub metalic. Este posibil, deci, atunci cand se efectuaza montari in serie, sa se pregateasca in depozit, sectiuni de teava cu racorduri remontate si acestea, gata pentru asamblare in instalatie, sa fie transportate pe santier. Flexibilitatea tubului Pexal permite efectuarea curbelor de raza foarte mici, pentru aceasta utilizati dispozitivul de indoire tuburi. La indoirea manuala se recomanda utilizarea resortului antistrivire. 4.Impermeabilitate la oxigen: Tubul de aluminiu alcatuieste o bariera perfecta pentru trecerea moleculelor gazoase, evitand orice pericol de coroziune, provocata de infiltratiile de oxigen, la fel si daunele provocate de expunerile la razele UV. 5.Fluiditate: stratul intern al tubului are suprafata neteda (rugozitatea 0,007 mm) si nu prezinta depuneri de calcar sau rugina. Deaceea, pierderile de sarcina sunt foarte mici si, ceea ce e foarte impotant, raman invariabile in timp. 6.Grad de igienicitate: Sistemul Pexal functioneaza fara contraindicatii pentru orice tip de instalatie. Materialele utilizate pentru tuburi si racorduri nu sunt toxice si pot fi intrebuintate la conductia hidraulica de apa potabila. 7.Comportamentul in timpul incendiului: tubul Pexal este greu inflamabil, datorita stratului metalic din interior. Densitatea fumului este, prin urmare, foarte mica. 8.Conductivitate termica: Conductivitatea termica a tubului Pexal este de 0,43 W/mK, adica foarte mica. Pierderea energetica este de 900 de ori mai mica decat cea a cuprului. 9.Greutate mica: greutatea specifica componentelor Pexal este foarte mica. Un colac de 100 mt de 16 x 2,25 cantareste circa 13 Kg.

10.Absorbie acustica: proprietatile fonoabsorbente ale tubului Pexal sunt foarte bune. Imbracarea tubului in PE-X pe exterior si interior, atenuiaza zgomotele, pe care tuburile metalice, in mod normal, nu le pot absorbi. 11.Inalterabilitate in timp: materialele, daca sunt utilizate la presiuni si temperaturi indicate (presiuni pana la 10 Bar, temperatura de functionare 0-95C), au o rezistenta la imbatranire foarte mare. Din probele de imbatranire, efectuate in conditii artificiale de laborator, a rezultat o durata de imbatranire a tubului de peste 50 ani. La temperaturi de functionare pana in 95C, tubul Pexal poate suporta presiuni peste 10 bar, fara sa se observe daune (pana la 25 bar cu temperatura de 20C).

DATE TEHNICE A TUBULUI MULTISTRAT IZOLANT PEXAL 14 16 20 16x2 18x2 20x2 Diametrul exetrior al tubului nud 2 2,25 2,25 2 2 2 Grosimea tubului 6 6 6 6 6 6 Grosimea stratului protector 26 28 32 28 30 32 Diametrul exterior al tubului imbracat 50 50 50 50 50 50 Lungimea colacului ? ? ? ? ? ? Greutatea pe metru 0,043 0,043 0,043 0,043 0,043 0,043 Conductivitatea termica a stratului izolant 0,066 0,064 0,06 0,068 0,068 0,066 Conductivitatea termica atubului izolat Nu Nu Nu Nu Nu Nu Rezistenta la ardere

26 3 6 38 50 ? 0,043 0,070 Nu

STRATUL IZOLANT CONSTITUIT DIN PE-X ARE CELULE INCHISE AUTOSTINGATOARE

SISTEME DE IMBIINARE O gama completa de racorduri, disponibile in versiunea prin strangere si in versiunea prin sertizare, permit satisfacerea tuturor exigentelor in instalatii si permit imbinarea tevilor la orice tip de instalatie. Materialul folosit pentru fabricarea tututor detaliilor in contact cu lichidul este un aliaj din alama care contine inhibitori speciali contra coroziunii si contra pierderii zincului (adica mentin fixat stratul de zinc normativ BS 2874 CZ 132), aprobat si omologat de principalele Institutii Europene in privinta coroziunii, find, deci, potrivit pentru transportarea apei potabile. Procesul de pierdefre a zincului este un tip special de coroziune care cauzeaza dizolvarea (distrugerea) preferentiala a stratului de zinc, zona afectata devenind spongioasa, poroasa si friabila. Aceasta porozitate avanseaza in timp, pana cand va face o dauna ireparabila portiunii respective. Unele din cauzele principale care favorizeaza pierderea umeda a zincului sunt: bCompozitia chimica a apei, in mod special o cantitate mare de cloruri, concentratie mica de bicarbonati si apa separata (topita)cu CO2. bTemperatura apei. bO combinatie cu cele mai nobile materiale, prezente in instalatie, ce creaza un efect electrochimic (celula galvanica). bDefecte in structura materialului insasi. Racordurile Pexal au trecut testele, efectuate de catre Departamentul de inovatii mecanice si gestionale a Universitatii din Padova, pentru identificarea tensiunilor ramase, conform testelor, prevazutede normele BS 2874-1987. Racordurile dupa imprimarea la cald, snt supuse unui tratament termic special, anume pentru marirea caracteristicilor anticorozive ale materialului.

Tipuri de racorduri Racorduri prin strangere Racordurile prin strangere sunt, d.p.v. traditional, cele mai raspandite si reunesc inalta siguranta cu tehnica simpla de instalare, intr-adevar nu necesita aparate speciale. Imbinarea durabila a tubului se efectuiaza prin presiune, intr-adevar prin strangerea piulitei pe ogiva taiata, profilurile ambelor bucati sunt intr-adevar de felul sa provoce strangerea progresiva a ogivei si sa distribuie presiunea pe toata suprafata de contact. Pentru garantarea etansietatii s-a realizat o cartela cu un special profil care impiedica alunecarea, cu radiala pentru impiedicarea rotirilor, cu doua O-ring direct in contact cu tubul si o garnitura speciala de contact racord garnitura. Integritatea intregului ansamblu este asigurata fie de garnitura din teflon, care izoleaza aluminiul de racord, prevenind coroziunea galvanica, fie de calitate racordului insasi, realizat din aliaj CZ132 si tratat termic in asa fel ca sa reziste procesului de pierdere a zincului Simplicitatea si economia acestui sistem provin din utilizarea unor chei normale , din standardizarea filetilor (GAS ISO) care permite efectuarea bransamentului la orice instalatie, in caz daca se greseste, nu trebuie sacrificat tot racordul . Racorduri prin sertizare Racordurile prin sertizare au fost proiectate pentru simplificarea ulterioara a operatiunilor de instalare, reducand cu mult timpul de montare. Chiar si aceasta tehnica efectuiaza deformarea permanenta a tubului cu ajutorul compresiunii, care se obtine direct actionand clestele dotat cu cap special de presare; acesta actioneaza, deformand permanent mufa din alama de grosime potrivita pentru garantarea presiunii chiar si in prezenta variatiilor tehnice. Etansarea o creaza profilul special anti-alunecare a cartelei, cu dubla zimtuire radiala, care impiedica rotirea acesteia si cele doua O-ring in contact direct cu tubul. Integritatea imbinarii este garantata de garnitura care izoleaza aluminiul din racordul insasi, realizat din aliaj CZ 132 si tratat termic in asa efl ca sa reziste la peirderea zincului. S-a avut grija ca acest sistem sa fie cat mai simplu. Pentru acesta se va utiliza un cleste, care in mod normal se gaseste pe piata (cu un profil special de sertizare), fileturi standardizate (GAS ISO) care permit bransamentul la orice instalatie, piesele speciale, care alcatuiesc racordul, au fost reduse si standardizate, de unde deriva simplificarea gestionarii depozitarii lor.

Racorduri prin strangere pentru tubul.16x2, 18x2 si 20x2 grosimea 2 mm Aceste racordurisunt realzati pe baza unei experiente, acumulate de-a lungul anilor din productia precedenta. Ele se deosebesc din urmatoarele motive: 1.Cartela are corp unic cu racordul, deaceea acesta este alcatuit din 3 bucati, in loc de 4. 2.Materialul pentru fabricare este alcatuit din OT 58 nichelat pentru electroliza (grosimea nichelarii 15m). 3.Ogiva taiata transversal se foloseste in ambele sensuri. Racorduri prin sertizare pentru tubul D.16 x 2 si 20 x 2 grosime 2 mm Aceste racorduri prin sertizare au fost proiectati pentru simplificarea ulterioara a operatiunilor de instalare, reducand cu mult timpul de montare. Ele sunt realizate din dezvoltarea racordurilor precedente si se caracterizeaza pentru urmatoarele caracteristici:

1.Mufa din otel fixata pe corpul racordului. 2.Mufa forata in 4 puncte pentru a face vizibil contactul intre tub si fundul racordului. 3.Prezenta pe fundul racordului a unui O-ring care impiedica contactul intre aluminiul tubului si alama racordului pentru al feri de coroziune. 4.Materialul pentru fabricarea corpului racordului este OT 58 nichelat pentru electroliza (grosimea nichelarii 15m).

Instalarea Pexalului
Indoirea tubului Indoirea tubului Pexal. Poate fi efectuata in diverse feluri; depinde de diametrul tubului. Valsir ofera o gama larga de unelte pentru indoirea tuburilor. In tabel sunt mentionate uneltele disponibile si pentru ce diametre pot fi aplicate.

Unelte Valsir pentru indoitor de tuburi

COD DESCRIERE DIAMETRE ARTICOL 115001 Disp. indoire tuburi, hidraulic, portabil in valiza 14-16-20-16x2mod. OB 85S completat cu matrita si 20x2-26-32 contramatrita 115051 Disp. indoire tuburi, hidraulic, portabil in valiza 14-16-20-16x2mod. AMICA 3 completat cu matrita si 20x2-26 contramatrita 115052 Matrita si contramatrita D.32 pentru disp. indoire 32 tuburi AMICA 3 116014 Resort pentru indoirea tuburilor din interior 14 116016 Resort pentru indoirea tuburilor din interior 16 - 16 x 2 116020 Resort pentru indoirea tuburilor din interior 20 - 20 x 2 116114 Resort pentru indoirea tuburilor din exterior 14 116116 Resort pentru indoirea tuburilor din exterior 16-16 x 2 116120 Resort pentru indoirea tuburilor din exterior 20-20 x 2 115060 Disp. de indoire tuburi manual mecanic completat 40-50 cu trepied. Nota Bene: Atunci cand utilizati instrumentele din tabel, verificati atent diametrul si raza curburii matritei si a contramatritei, pentru a nu strivi anumite portiuni in curba.

Utilizarea racordurilor prin strangere pentru tubul Pexal A.Taierea tubului Pentru efectuarea unei taieri rapide si precise se recomanda utilizarea unui disp. de taiere a tubului, obligatoriu cu lama lunga, de felul celui ilustratin figura. Nu se recomanda folosirea unui disp. de taiere tub cu foarfeca, care ar putea ovaliza tubul. Disp. de taiere tub Valsir COD. 105000 B.Calibrarea si pilirea tubului. D. 14-40

Este o operatiune indispensabila, ce trebuie efectuata inainte de introducerea cartelei in tub. Introduceti in interiorul tubului bara de calibrare, rotindu-o cu grija pana ce obtineti circumferinta interioara a tubului, perfect rotunda. Dupa ce ati calibrat tubul, cu acelasi instrument, efectuati pilirea de inceput, cu ajutorul unei frese speciale deja montate pe fundul barei de calibrare; indepartati apoi fasiile de plastic din inetriorul tubului, care s-au format in aceasta operatiune. N.B. Inainte de efectuarea calibrarii, verificati ca bara de calibrare sa fie fara deformari (loviri). Daca disp. de calibrare utilizat are deformari, dauneaza ireparabil tubul, afectandu-i astfel etansietatea. Pentru operatiunea de calibrare trebuie sa fie folosite disp. speciale de calibrare (COD. 105101-105105-105113-105117-105121-105125-105133-105999) C.Montarea racordului bInsurubati piulita si ogiva taiata pe tub, verificand ca partea conica a ogivei sa fie indreptata spre piulita. bLubrificati cu ulei de silicon (COD. 10521- evitati alte produse gen grasimi ecc.) marginea interioara a tubului si O-ringurile montate pe cartela; aceasta operatiune favorizeaza introducerea cartelei in tub si garanteaza durata de viata a O-ringului. bIntroduceti cartela cu dublu O-ring in interiorul tubului, exercitand o astfel de presiune care sa permita contactul tubului cu garnitaura izolanta din teflon montata deja pe cartela. bInsurubati cartela in locul ei de pe corpul racordului si insurubati piulita cu mana pana la limita. D.Asamblarea tubului cu racordul bApoi strangeti piulita cu cheia efectuand doua rotiri. Opriti-va atunci cand tubul va incepe sa se roteasca si el. N.B. Strangerea trebuie sa fie efectuata cu ajutorul a doua chei: una pentru strangere si alta pentru a contraactiona. bAcum racordul este perfect asambat cu tubul. Utilizarea racordurilor prin sertizare pentru tubul Pexal (pentru diametrii 14x2; 16x2,25; 20x2,5; 26x3; 32x3) A.Taierea tubului Pentru efectuarea unei taieri rapide si precise, se recomanda utilizarea unui disp. de taiere tub, obligatoriu cu lama lunga, de felul celui ilustrat in figura. Nu se recomanda folosirea unui disp. de taiere tub cu foarfeca, care ar putea ovaliza tubul. Disp. de taiere tub Valsir COD. 105000 B.Calibrarea si pilirea tubului. Este o operatiune indispensabila, ce trebuie efectuata inainte de introducerea cartelei in tub. Introduceti in interiorul tubului bara de calibrare, rotindu-o cu grija pana ce obtineti circumferinta interioara a tubului, perfect rotunda. Dupa ce ati calibrat tubul, cu acelasi instrument, efectuati pilirea de inceput, cu ajutorul unei frese speciale, deja montate pe fundul barei de calibrare; indepartati apoi fasiile de plastic din interiorul tubului, care s-au format in aceasta operatiune. D. 14-40

N.B. Inainte de efectuarea calibrarii, verificati ca bara de calibrare sa nu aiba deformari. Daca disp. de calibrare utilizat are deformari, dauneaza ireparabil tubul, afectandu-i astfel etansietatea. Pentru operatiunea de calibrare trebuie sa fie folosite disp. speciale de calibrare (COD. 105101-105105-105113-105117-105121-105125-105133). C.Montarea racordului bLubrificati cu ulei de silicon (COD. 105210- evitati alte produse gen grasimi, ecc.) marginea interioara a tubului si O-ringurile montate pe cartela; aceasta operatiune favorizeaza introducerea cartelei in tub si garanteaza durata de viata a O-ringului. bVerificati cu ajutorul unor gauri speciale ca tubul sa fie introdus pe racord pana la capat. D.Asamblarea tubului cu racordul Pozitionati clestele in asa fel ca matrita de presare sa vina contra corpului racordului, dupa aceeia strangeti, actionand butonul de pornire a masinii de sertizat (precum speciaficat in capitolul despre utilizarea masinilor de sertizat). Pentru operatiunea de sertizare pot fi folosite masini de sertizat normale existente pe piata, insa sa fie echipate cu cap de presare potrivit, tipul acestuia este descris in catalogul Unelte Valsir. N.B. Nu utilizati alte capete de presare decat cele descrise in catalogul Valsir Unelte si Componete

Utilizarea racordurilor prin sertizare pentru tubul Pexal (pentru diametrii dx3,5, 50x4; 63x4,5) C.Taierea tubului Pentru efectuarea unei taieri rapide si precise, se recomanda utilizarea unui disp. de taiere a tubului, obligatoriu cu lama lunga, de felul celui ilustrat in figura. Nu se recomanda folosirea unui disp. de taiere tub cu foarfeca, care ar putea ovaliza tubul. Disp. de taiere tub Valsir COD. 458001 D.Calibrarea si pilirea tubului. Este o operatiune indispensabila, ce trebuie efectuata inainte de introducerea cartelei in tub. Introduceti bara de calibrare in interiorul tubului, rotind-o cu grija pana ce obtineti circumferinta interioara a tubului, perfect rotunda. Dupa ce ati calibrat tubul, cu acelasi instrument, efectuati pilirea de inceput, cu ajutorul unei frese speciale deja montate pe fundul barei de calibrare; indepartati apoi fasiile de plastic din interiorul tubului, care s-au format in aceasta operatiune. N.B. Inainte de efectuarea calibrarii, verificati ca bara de calibrare sa fie fara deformari. Daca disp. de calibrare utilizat are deformari, dauneaza ireparabil tubul, afectandu-i astfel etansietatea. D. 6-63

Pentru operatiunea de calibrare trebuie sa fie folosite disp. speciale de calibrare (COD. 105101-105105-105113-105117-105121-105125-105133-105999) E.Montarea racordului bInsurubati piulita si ogiva taiata pe tub, verificand ca partea conica a ogivei sa fie indreptata spre piulita. bLubrificati cu ulei de silicon (COD. 10521- evitati alte produse gen grasimi ecc.) marginea interioara a tubului si O-ringurile montate pe cartela; aceasta operatiune favorizeaza introducerea cartelei in tub si garanteaza durata de viata a O-ringului. bIntroduceti cartela racordului pe tub pana ce tubul va intalni garnitura alba din teflon. bGlisati mufa pe tub pana ce va intalni garnitura alba din teflon. F.Asamblarea tubului cu racordul bPozitionati clestele in asa fel ca matrita de presare sa se imbine cu garnitura alba din teflon, apoi strangeti actionand butonul de pornire a masinii de sertizat (precum specificat in cap. despre utilizarea masinii de sertizat) Pentru operatiunea de sertizare pot fi folosite masini de sertizat normale existente pe piata, insa sa fie echipate cu cap de presare potrivit, tipul acestuia fiind descris in catalogul Unelte Valsir. N.B. Nu utilizati alte capete de presare decat cele descrise in catalogul Valsir Unelte si Componete

INTRODUCETI FOTOGRAFIILE

Utilizarea racordurilor prin strangere pentru tubul Pexal 16x2, 18x2 e 20x2 A.Taierea tubului Pentru efectuarea unei taieri rapide si precise, se recomanda utilizarea unui disp. de taiere a tubului, obligatoriu cu lama lunga, de felul celui ilustrat in figura. Nu se recomanda folosirea unui disp. de taiere tub cu foarfeca, care ar putea ovaliza tubul. Disp. de taiere tub Valsir COD. 105000 B.Calibrarea si pilirea tubului. Este o operatiune indispensabila, ce trebuie efectuata inainte de introducerea cartelei in tub. Introduceti bara de calibrare in interiorul tubului, rotind-o cu grija pana ce obtineti circumferinta interioara a tubului, perfect rotunda. Dupa ce ati calibrat tubul, cu acelasi instrument, efectuati pilirea de inceput, cu ajutorul unei frese speciale deja montate pe fundul barei de calibrare; indepartati apoi fasiile de plastic din interiorul tubului, care s-au format in aceasta operatiune. N.B. Inainte de efectuarea calibrarii, verificati ca bara de calibrare sa fie fara deformari. Daca disp. de calibrare utilizat are deformari, dauneaza ireparabil tubul, afectandu-i astfel etansietatea. Pentru operatiunea de calibrare trebuie sa fie folosite disp. speciale de calibrare (COD. 105106-105114). C.Montarea racordului D. 14-40

bInsurubati piulita si ogiva taiata pe tub bLubrifiati cu ulei de silicon (evitati alte produse gen grasimi ecc.) marginea interioara a tubului si O-ringurile montate pe cartela; aceasta operatiune favorizeaza introducerea cartelei in tub si garanteaza durata de viata a O-ringului. bIntroduceti racordul in interiorul tubului exercitand o astfel de presiune care sa permita contactul tubului cu garnitura izolanta cu teflon, montata deja pe racord. bInsurubati piulita cu mana pe cat posibil. D.Asamblarea tubului cu racordul bApoi strangeti piulita cu cheia, nu mai mult de doua rotiri, oprind atunci cand tubul va tinde sa se invarte impreuna cu piulita. N.B. Strangerea trebuie sa fie efectuata cu ajutorul a doua chei: una pentru strangere si alta pentru a contraactiona. bAcum racordul este perfect asambat cu tubul. Utilizarea racordurilor prin sertizare pentru tubukl Pexal 16x2 si 20x2 A.Taierea tubului Pentru efectuarea unei taieri rapide si precise, se recomanda utilizarea unui disp. de taiere a tubului, obligatoriu cu lama lunga, de felul celui ilustrat in figura. Nu se recomanda folosirea unui disp. de taiere tub cu foarfeca, care ar putea ovaliza tubul. Disp. de taiere tub Valsir COD. 105000 B.Calibrarea si pilirea tubului. Este o operatiune indispensabila, ce trebuie efectuata inainte de introducerea cartelei in tub. Introduceti bara de calibrare in interiorul tubului, rotind-o cu grija pana ce obtineti circumferinta interioara a tubului, perfect rotunda. Dupa ce ati calibrat tubul, cu acelasi instrument, efectuati pilirea de inceput, cu ajutorul unei frese speciale deja montate pe fundul barei de calibrare; indepartati apoi fasiile de plastic din interiorul tubului, care s-au format in aceasta operatiune. N.B. Inainte de efectuarea calibrarii, verificati ca bara de calibrare sa fie fara deformari. Daca disp. de calibrare utilizat are deformari, dauneaza ireparabil tubul, afectandu-i astfel etansietatea. Pentru operatiunea de calibrare trebuie sa fie folosite disp. speciale de calibrare (COD. 105106 si 105114) C.Montarea racordului bLubrificati cu ulei de silicon (COD. 105210- evitati alte produse gen grasimi ecc.) marginea interioara a tubului; aceasta operatiune favorizeaza introducerea cartelei in tub si garanteaza rezistenta in timp a O-ringului. bVerificati prin orificii speciale ca tubul a fost introdus pana in capatul racordului D.Asamblarea tubului cu racordul bPozitionati clestele in asa fel ca matrita de presare sa se imbine cu cu corpul racordului, apoi strangeti, actionand butonul de pornire al masinii de sertizat (precum specificat in cap. despre utilizarea masinii de sertizat) Pentru operatiunea de sertizare pot fi folosite masini de sertizat normale existente pe piata, insa acestea trebuie sa fie echipate cu cap de presare potrivit, tipul acestuia fiind descris in catalogul Unelte Valsir. D. 14-40

N.B. Capetele de presare utilizate pentru diametrele 16x2 si 20x2 sunt aceleasi ca si cele utilizate pentru diametrele 16x2,25 si 20x2,5. Nu utilizati alte capete de presare decat cele descrise in catalogul Valsir Unelte si Componete .

Masina de sertizat pentru tubul Pexal si utilizarea ei. Sertizarea racordurilor prin sertizare este efectuata cu ajutorul unor masini fabricate in acest scop: Gama valsir consta din 3 masini de sertizat, caracteristicile carora sunt prezentate in tabela de mai jos: COD. 133994 133904 133906 133903 133907 133907 133909 133911 133914 133916 133920 133926 133932 133935* 133940 133905 133907 133909 133911 MARCA CBC CBC DESCRIEREA Masina de sertizat + valiza + capete de presare d. 16-20-26 Masina de sertizat + valiza NOVOPRESS Masina de sertizat + valiza + capete de presare d. 40-50-63 NOVOPRESS Masina de sertizat + valiza Masina de sertizat + valiza Placa inserata pentru capul presare de baza D. 40 Placa inserata pentru capul presare de baza D. 50 Placa inserata pentru capul presare de baza D. 63 Cap presare D.14 Aceste capuri Cap presare D.16 presare se Cap presare D.20 folosesc pentru oricare Cap presare D.26 din masinile Cap presare D.32 Cap presare D.32 propuse Cap presare D.40 Cap presare de baza D.40-50-63 (poate fi utilizat atunci cand este echipat speciale placute introduse) Placuta introdusa pentru cap presare de baza D.40 Placuta introdusa pentru cap presare de baza D.40 Placuta introdusa pentru cap presare de baza D.63

* Capul de presare de culoare galbena pentru noile racorduri D.32 cu busola de inox. Pentru D.40 este posibil sa utilizam capul de presare (COD.133940) sau cap presare de baza (COD.133905) cu placuta introdusa pentru cap presare de baza D.63 (COD. 133905) cu placuta introdusa pentru cap presare de baza D.40 (COD. 133907). Atunci cand utilizati clesti nemarcate Valsir, verificati ca clestii sa fie tip H sau U precum specificat in tabelul urmator:
DIAMETRU REMS MARCAREA CLESTILOR NE VALSIR CBC ROTHENBERGER NOVOPRESS MARCAREA CLESTI VALSIR

14 16 20 26 32 32 40 50 63

H14 H16 H20 H26 H32 U40 -

H14 H16 H20 H26 H32 U40 -

R14 R16 R20 R26 R32 -

U40 U50 U63

H14 H16 H20 H26 VALSIR 32** H32 U40 U50 U63

** Cap de presare de culoare galbena pentru noi racorduri D.32 cu busola inox, produs numai de Valsir. Pentru diametrele16x2 si 20x2 utilizati capetele de presare H16 si H20 ( la fel ca si pentru diametrul 16 x 2,25 si 20 x 2,5). In sertizarea racordurilor de presare trebuie de tinut cont de gabaritul pe care il au clestii masinii de sertizat: FIG.1 FIG.1 Diametru 14 16 20 26 32 40 40 cu placuta introdusa 50 cu placuta introdusa 63 cu placuta introdusa FIG.2 FIG.2 Diametru 14 16 20 26 32 40 40 cu placuta introdusa 50 cu placuta introdusa 63 cu placuta introdusa

A 35 35 36 42 46 48 68 75 84

B 35 35 36 42 46 48 68 75 84

C 82 85 87 91 98 105 88 100 115

A 24 24 25 29 37 41 68 75 84

C 54 56 59 69 81 88 88 100 115

Utilizarea masinii de sertizat Sertizarea cu cap de presare pentru diametre 14-16-20-26-32-16x2-20x2-40 1.Rotiti dispozitivul de fixare pentru introducerea capului de presare in masina de sertizat si extrageti-l din sediul lui (FIG.1) 2.Introduceti capul de presare in locul potrivit. Rotiti dispozitivul de fixare si impingeti-l pentru a bloca capul de presare (FIG.2). 3.Actionati pe cozile clestelui ca sa-l deschideti pentru introducerea tubului (FIG. 3) 4.Pozitionati masina de sertizat in asa fel ca capul de presare sa vina la tanc contra garniturii albe, dati drumul la cozile clestelui, deci strangeti actionand butonul de pornire a masinii de sertizat. Tineti apasat pana ce sertizarea nu va fi terminata. 5.Actionati pe cozile clestelui pentru largirea capetelor de presare pentru extragerea tubului (FIG.4). Sertizarea cu placuta introdusa si cap de presare pentru diametre 40-50-63 1Introduceti capul de presare de baza pentru diametrele (40-50-63) in sediul lui in masina de sertizat (precum specificat in paragraful precedent). 2Inroduceti placuta pentru capul de presare pe racord si strangeti-o pe tub rotind-o dispozitivul special de fixare in asa fel ca garnitura de presare sa vina la tanc contra garniturii albe (FIG. 1- FIG.2) 3Introduceti capul de presare de baza in cavitatea potrivita de pe placuta, apasand pecozile capului de presare insasi. Dati drumul capului de presare, verificand ca placuta sa intre in sedul potrivit (FIG. 3) 4Sertizati racordul actionand butonul de pornire a masinii de sertizat. Tineti apasat pana cand sertizarea va fi terminata. 5Actionati pe cozile clestelui pentru largirea clestelui in asa fel ca sa-l extraga din placuta si scoateti placuta din tub. Fixarea tuburilor cu inele Fixarea tubului Pexal, este efectuata cu inele speciale , de diametre de la D.14 la D.63; sunt dotate cu diblu din plastic de D.8 mm. Pentru ca sa nu existe flexiune a tubului

dintre un inel si altul (din cauza dilatarii), precum e aratat in figura, a fost fixata o distanta minima de fixare dintre un inel si altul, precum specificat in tabelul din pag.

N.B. Lasati inelele usor deschise in asa fel ca tubul sa aiba posibilitatea sa lunece, pentru a nu crea legaturi la dilatatie si contractie. Distante de fixare pentru inelele de sustinere a tubului Pexal Diametrul e (mm) Surub Diblu Cod Valsir inelelor 14 750 M8x100mm D.10x50mm 108014 16 1000 M8x100mm D.10x50mm 108016 20 1250 M8x100mm D.10x50mm 108020 26 1500 M8x100mm D.10x50mm 108026 32 2000 M8x100mm D.10x50mm 108032 40 2250 M8x100mm D.10x50mm 108040 50 2500 M8x100mm D.10x50mm 108050 63 2750 M8x100mm D.10x50mm 108063

Sonorizarea instalatiilor Pexal Cu toate ca tubul Pexal a obtinut cele mai bune proprietati fonoabsorbente, imbinarea racordurilor la structuri fixe, poate transmite constructiei vibratii, generand zgomot. Din acest motiv Valsir a creat racordurii care posed garnituri din plastic care nu transmit vibratiile strcturii, eliminand deci, posibilitatea zgomotului. Si inelele de fixare sunt dotate cu garnituri din cauciuc, care izoleaza peretele, pe care este fixat, de vibratiile tubului. Utilizarea izolantilor sau a corsetelor pe tuburi mareste absorbtia sonora a sistemului. Aparate pentru insonorizarea tubului Pexal DESCRIEREA DIAMETRUL Racord drept imbinat cu flanse pentru structuri F3/8 x F3/8 hidrosanitare, completat cu garnituri F1/2 x F1/2 antivibrante Racord in unghi drept, imbinat cu flanse pentru F3/8 x M3/8 structuri hidrosanitare, completat cu garnituri F1/2 x M1/2 antivibrante F3/8 x M3/8 Racord drept pentru structuri hidrosanitare, completat cu garnituri antivibrante, rondele si F1/2 x M1/2 piulita de fixare

CODUL 823038 823042 825028 825022 825039 825040

Tub Pexal pentru instalatii de conditionare Caracteristicile de acoperire (protectie) sunt urmatoarele: bmaterial: polietilena reticulata cu celule inchise; bdensitatea: 33 Kg/mc; brezistenta la tractiune: > 0,18 N/mmq; balungirea la ruptura: > 80 %; btemperatura de utilizare: de la 40 la 95C; bpermeabilitatea la vapori: 0,15 ng/Pa s m; bconductibilitatea termica (la 40C); 0,0397 W/mK; b comportament la ardere: autostingator clasa 1

Rechizite tehnice Rechizite tehnice pentru ca tubul sa poata fi utilizat pentru conditionare (de exemplu fan-cool sau ventilconvectori) sunt urmatoarele: 1.El nu trebuie sa formeze condens: aceasta caracteristica este garantata in tubul Pexal de catre stratul de acoperire din polietilena reticulata cu celule inchise si de procedeul de fabricare care permite stratului de acoperire o perfecta imbinare cu tubul. In acest mod se evita formarea de spatii goale care duc la efecte negative asupra conductivitatii termice si posibila formare de condens pe peretele extern al tubului Pexal. 2.Conditiile maxime de functionare nu trebuie sa depaseasca cele admise de tub: camp de lucru de la 0 la 95C este presiunea maxima 10 bar. In cazul conditionarii se foloseste apa la o temperatura de 7C si o presiune de 1-1.5 Bar , deci campul de functionare al instalatiei este cuprins in limitele de functionare ale tubului Pexal. 3.Fluidul utilizat trebuie sa fie apa sau in orice caz un fluid neagresiv pentru sistem. Pentru aplicarea fan-coil sau venticonvectorilor, fluidul utilizat este in general apa; este, deci, acceptat un amestec de apa si etilen glicolic (care permite sa reducem temperatura fluidului fara sa ajungem la solidificarea sa). Sisetmul nu se utilizeaza pentru transportul de fluide criogenice utilizate in instalatii: frigidere (instalatii de racire sau congelare) precum sunt, de exemplu, diversele tipuri de freon (HFC, HCFC) sau amoniac, fie pentru ca acestea sunt agresive pentru sistemul Pexal, fie pentru ca stratul protector nu este suficient de gros (conform prevederilor legii) pentru asemenea aplicatii. Valori normative Normativul UNI10376 reclamata de legea 10/91 imparte tubulatura pentru incalzire/ conditionare (fara specificarea tipului de material) in 3 clase: a)instalate exterior pe pereti (in garaje, cantine etc.) b)instalate vertical, in interiorul cladirii, dincolo de stratul de izolatie termica al cladirilor. c)instalate in structurile cladirii, cu conditia sa nu fie expuse nici in exterior, nici in localuri neincalzite. Pentru clasa a): tuburile trebuie sa aiba grosimea stratului izolator (de exemplu = 0.040 precum la Pexal) de 20 mm (pentru tuburi D.<20), de 30mm (pentru tuburi cu D. intre 20 si 39), de 40 mm (pentru tuburi cu D. cuprinse intre 60 si 79). Pentru clasa b): tuburile trebuie sa aiba grosimea stratului izolator ( = 0.040) de 10 mm (pentru tuburi cu D.<20), de 15 mm (pentru tuburi cu D. cuprinse intre 20 si 39) de 20 mm (pentru tuburi cu D. cuprinse intre 40 si 59), de 25 (pentru tuburi cu D intre 60 si 79). Pentru clasa c): tuburile trebuie as aiba grosimea stratului izolator ( = 0.040) de 6 mm (pentru tuburi cu D.<20), de 10 mm (pentru tuburi cu D. cuprinse intre 20 si 39) de 20 mm (pentru tuburi cu D intre 60 si 79). Tubul Pexal este potrivit pentru instalatii de conditionare. In versiunea izolata, tubul furnizat de Valsir, este instalabil conform UNI 10376 pana la D.18 pentru tubulatura din clasa C. Pentru alte clase sau dimensiuni conform acestei norme, grosimile stratului izolator trebuie sa fie cele citate mai sus. Indicatii pentru instalarea tubului Pexal In montarea unei instalatii hidrotermice cu tub Pexal, este bine sa urmati cateva sfaturi in aceasta privinta:

1.Tuburile instalate in sir, sunt montate rectiliniu si ordonat, unul langa altul. Incrucisarile sunt fixate tub la tub. Este important sa protejam liniile montate pe pardoseala sa nu fie turtite: nu sprijiniti greutati foarte mari, protejati locurile unde trecerea persoanelor ar putea provoca turtirea tubului sau acolo unde exista pericol de cadere a unor materiale grele. Tuburile montate paralel Instalarea corecta in sir a tuburilor Pexal. Incrucisarile fixate

3. In montarea in sir a tuburilor este bine sa protejam Pexalul cu ajutorul unui tub gofrat sau cu ajutorul unei izolatii ( pentru protectia tubului si compensarea dilatatiilor acestuia). In acest scop Valsir propunetubul Pexal izolat (vezi tabelul). Tub Pexal izolat in colaci DIAMETRU Mt. 14 x 2 50 16 x 2,25 50 20 x 2,5 50 26 x 3 50 16 x 2 50 20 x 2 50

COD 100201 100205 100213 100217 100207 100215

CULOARE RAL 7035 (gri deschis) RAL 7035 (gri deschis) RAL 7035 (gri deschis) RAL 7035 (gri deschis) RAL 9003 (alb) RAL 9003 (alb)

4.Se recomanda sa izolam racordurile Pexal cu hartie izolanta in banda, pentru protectia contra substantelor chimice active, continute in tencuiala. 5.Nu folositi canepa in imbinarea racordurilor filetate. Imbinarea filetilor trebuie sa fie efectuata utilizand banda de teflon. 6.Tubul Pexal in timpul montarii nu trebuie sa fie indoit de-asupra unei muchii vii. Atat pe urma pardoselii sau a peretelui, cat si in gauri. Curbele tubului pe urma sau intr-o deschidere. 7.Instalarea in afara urmei va fi efectuata prin fixarea cu ajutorul unor inele speciale la distante specificate in capitolul Fixarea tuburilor cu ajutorul inelelor. 8.Pentru racordarea rezervoarelor de WC, Valsir produce coturi baba mos cu contrapiulite aplicabile la toate rezervoarele de WC atat Valsir cat si alte tipuri. COD 820136 820137 820139 820140 DIAMETRU F3/8 x M 3/8 F1/2 x M 1/2 F3/8 x M 3/8 F1/2 x M 1/2

9.Se recomanda sa folositi pentru racordarea cu aplicatii sanitare, placi de fixare pentru agatarea de perete, pe care se fixeaza racorduri speciale glisante, imbinate cu flanse. Aceste placi pot fi fixate pe perete cu ajutorul diblurilor sau cu ciment. Placi de fixare COD 106018 106028 106118 106128 L (mm) 180 280 180 280

10La efectuarea instalarii sanitare sau de incalzire cu colectori este posibila utilizarea gamei propuse de Valsir, care se compune din colectori, clame de fixare, casete de colectare. Explicatia articolului Tubul pentru distribuirea apei in interiorul cladirii va trebui sa fie de Tip multistrat Pexal, ale carui caracteristici vor trebui sa fie conform tabelului de mai jos. Aluminiul tubului multistrat va trebui sa fie sudat cap la cap longitudinal, prin sudura la TIG de-a lungul lungimii tubului. DATE TEHNICE ALE TUBULUI MULTISTRAT PEXAL
Diametru mm 14 exterior Grosimea totala mm 2 Grosimea mm 0,3 stratului de aluminiu Lungimea m 100 colacului Lungimea barei m Greutatea pe kg 0,09 metru Volumul apei l/m 0,077 continute Temperatura de C 0-95 exercitiu Temp. de varf C 100 de scurta durata Presiunea max Bar 10 de exercitiu temp.95C Coeficient de Mm 0,026 dilatatie termica /m K Conductibilitate W/m K 0,43 interna Rugozitate mm 0,007 interna Distribuirea mg/l 0 oxigenului Raza curbei fara mm 70 disp. de indoire Raza curbei cu mm 35 disp. de indoire 16 2,25 0,4 20 2,5 0,5 16x2 2 0,3 18x2 2 0,3 20x2 2 0,4 26 3 0,65 32 3 0,85 40 3,5 1 50 4 1,2 63 4,5 1,5

100 5 0,13

100

100

100 5 0,13

100 5 0,15

50 5 0,3

50

5 5 0,185 0,12

5 5 5 5 0,410 0,590 0,835 1,325

0,103 0,176 0,113 0,154 0,201 0,314 0,531 0,960 1,385 2,289 0-95 100 10 0-95 100 10 0-95 100 10 0-95 100 10 0-95 100 10 0-95 100 10 0-95 100 10 0-95 100 10 0-95 100 10 0-95 100 10

0,026 0,026 0,026 0,026 0,026 0,026 0,026 0,026 0,026 0,026 0,43 0,43 0,43 0,43 0,43 0,43 0,43 0,43 0,43 0,43

0,007 0,007 0,007 0,007 0,007 0,007 0,007 0,007 0,007 0,007 0 80 50 0 100 80 0 80 50 0 90 65 0 100 80 0 140 100 0 160 120 0 150 0 190 0 240

Racordurile trebuie sa fie din alama conform normei BS 2874 CZ 132, ce nu permite pierderea zincului. Sistemul trebuie sa aiba certificat de potabilitate, eliberat de o institutie abilitata sau de Universitatea italiana. Instalarea trebuie sa fie efectuata, respectand sfaturile expuse in catalogul tehnic al producatorului, in afara de aceasta instalatia trebuie sa fie efectuata corect.

Proiectarea instalatiilor Calculul pierderilor de sarcina

Calculul pierderilor continue de sarcina (adica cauzate de frecarea apei de peretii tubului) se efectuiaza utilizand cele 3 grafice de mai jos, care arata pierderile de sarcina in raort cu temperatura apei:

EXEMPLU: Calculul pierderilor continue de sarcina a unei tubulaturi Vrem sa calculam pierderea presiunii pe tubul Pexal D.20x2,5 de lungimea 15m, alimentata cu apa rece de un debit 9 l/min (circa 0,54 m3/h) In acest scop se utilizeaza graficul pierderilor de sarcina la temperatura apei de 10C. Entrand pe axul care arata debitul in corespondenta de 9 l/min si incrucisand linia dreapta discenenta la tub D.20x2,5, se citeste pe axul vetical o valoare de 7,5 mbar/m. Pierderea presiunii totale este prin urmare: p = 7.5 mbar/m x 15 m = 112,5 mbar Daca presiunea de alimentare a tubului Pe este de exemplu de 4 bar, presiunea de iesire Pu va fi: Pu = Pe - p = 4 0,1125 = 3,8875 bar Graficul utilizat, permite sa determinam aproximativ viteza in tub, care rezulta de circa 0,8 m/s. Un calcul mai precis al marimii, se determina, deci, impartind debitul la sectiunea interioara a tubului. Viteza apei in tub nu trebuie as depaseasca 2 m/s (ar putea avea loc fenomene de zgomot produs de flux) si in orice caz tubul rezulta bine dimensionat daca pierderile de sarcina nu depasesc 10-15% din presiunea de alimentare. Graficul sus-mentionat poate fi utilizat pentru calcularea diametrului corect al tubului pentru transportarea unui anumit debit de apa.

Pierderi de sarcina localizate

Pierderile de sarcina localizate (pe o curba a tubului sau pe orice racord), pot fi calculate cu ajutorul tabelului de mai jos. Diametru tub Pexal FIGURA Curba tubului Cot la 90 Teu la 90 Teu la 90 Teu la 90 Racord drept 14 16 20 26 32 40 50 63

0,75 1,8 1,5 1,75 1,9 1,15

0,65 1,45 1,25 1,55 1,65 0,85

Lungimea echivalenta a tubului in m 0,55 0,50 0,55 0,45 0,48 1,2 1,05 0,95 1,15 1,15 0,75 0,80 0,58 0,55 0,65 1,45 1,4 1,3 1,2 1,2 1,25 1,2 1,1 1,25 1,3 0,70 0,25 0,2 0,35 0,45

0,50 1,2 0,7 1,1 1,25 0,50

Valorile sunt exprimate in metru de teava echivalent. Pentru a calcula pierderile de sarcina totale ale circuitului trebuie sa adunati pentru fiecare bucata de teava pierderile de sarcina continue si cele localizate. Pentru aceasta este suficient sa adaugati la lungimea efectiva a tubului, metrii de teava echivalenti, cauzat de prezenta racordurilor sau a curbelor in teava. Aceasta suma va fi inmultita cu pierderea de sarcina unitara in mbar/m luata din grafic. Exemplu Calculati pierderile de sarcina totale a unui tub Pexal orizontal D.20 x 2,5 de lungimea 20m in figura, care contine 5 curbe de 90, 2 teuri la 90 cu flux de urmat si 3 racorduri drepte intermediare. Debitul transportat este de 0,3 l/s. TEAVA 20 m CURBA 0,55 x3 m TEU 0,75 x 2 m DREPT 0,70 x 3 m TOTAL 26,35 m

Utilizand graficul cu apa la temperatura de 10C, si intrand pe axul orizontal cu 0,3 l/s in corespondenta cu linia dreapta relativa la D.20x2,5, deducem o pierdere de sarcina unitara de 26 mbar/m. Pierderea totala de sarcina pe teava va fi: ptot = 26mbar/m x 26,35 m = 685,1 mbar Presiunea la iesirea din teava este data de presiunea in iesire, scazand pierderile de sarcina totale. Daca tubulatura este verticala, pentru calcularea presiunii in iesire din tub va trebui sa se scada sau adune (depinde de faptul daca iesirea este mai inalta sau mai joasa decat intrarea) presiunea de 1 bar pentru fiecare 10 m de tub vertical. Calculul dilatatiilor Precum s-a specificat, tubul multistrat poseda o dilatare termica destul de apropiata de cea metalica, acest lucru pentru prezenta stratului de aluminiu si a adezivului care impune straturilor de PE-X dilatatiile stratului metalic. In tabelul care urmeaza sunt comparati coeficientii Pexalului de dilatatie termica cu cei ale altor materiale. COEFICIENT DE DILATATIE TERMICA LA DIVERSE MATERIALE TIP TUBULATURA COEF. DIL. TERM. [mm/(Cm)] PEXAL 0,026 OTEL ZINCAT 0,012 OTEL INOXIDABIL 0,017 ARAMA 0,017 MATERIAL PLASTIC (PE-X PEHD PPRC) 0,12 0,20 Calculul dilatatiei termice ale tubului multistrat Pexal poate fi efectuat in doua feluri: 1.Prin utilizarea umatoarei formule: l = x L x T unde: L = Lungimea tubului in m. L= Dilatatia tubului in mm. = Coeficient de dilatatie a materialului exprimat in mm / (Cm). t = Diferenta dintre temperatura in exercitiu si cea din momentul instalarii exprimata in C. EXEMPLU: Calculul dilatatiei unui tub Pexal cu ajutorul formulei Calculati dilatatia de 15 m a tubului Pexal D.20 x 2,5 la temperatura de exercitiu de 90C, instalat la temperatura de 20C. L = 0,026 x 15 (90 - 20) = 27,3 mm 2.In afara de aceasta, este posibil sa determinati dilatatia tubului, utilizand graficul care urmeaza. Intrand pe axul orizontal care aduce diferenta de temperatura intre cea de exercitiu si cea de instalare si incrucisand linia dreapta pe grafic, se citeste pe ax vertical o valoare e dilatatie (in mm) pe metru de tub. Pentru a calcula dilatatia efectiva aceasta ultima valoare va fi inmultita cu lungimea tubului (exprimata in m).

EXEMPLU: Calculul dilatatiei unui tub Pexal cu ajutorul graficului Calculati dilatatia de 15 m a tubului Pexal D.20 x 2,5 la temperatura de exercitiu de 90C, instalat la temperatura de 20C.

T aplicat pe tub este de 90 20 = 70C. In grafic, corespunzator valorii de 70C si incrucisand linia dreapta se citeste pe axul vertical o dilatatie pe metru de tub de circa 1,8. Dilatatia totala va rezulta precum urmeaza: L = 15 x 1,8 = 27 mm

Compensarea dilatatiilor
Cu toate ca tubul Pexal are dilatatie redusa , incalzirea si racirea cauzeaza in mod sigur alungirea sau micsorarea tubului insasi. O tehnica de compensatie pentru teava din curtea interioara, adica libera, consta in lasarea in direle rectilinii a unor anse (manere) potrivite, sub forma de omega. In cazul tevii adancite sau sub dara, problema poate fi remediata recurgand la izolarea tubului. Calculul lungimii ansei de dilatatie Lungimea ansei de dilatatie poate fi determinata din graficul de jos, sau poate fi calculat analitic cu ajutorul urmatoarei formule: B = K x (d x L)1/2 unde: b = Lungimea ansei (in mm) D = diametrul exterior al tubului multistrat (in mm) L= dilatatia tubului (calculata precum s-a aratat inainte) K = constanta materialului (pentru tubul Pexal = 33)

EXEMPLU: Calculul ansei de dilatatie Calculati lungimea ansei de dilatatie a unui tub Pexal D.26 lung de 8 m, supus unei variatii T = 60C. L = x l x T = 0,026 x 8 x 60 = 12,5 mm b = 33 x (26 x 12,5)1/2 = 595 mm Timpul de distributie al apei calde In scopul limitarii consumului de apa calda, timpurile de distribuire a apei calde ar trebui sa fie continute sub jumatate de minut. Acest timp depinde de debitul implicat, de diametrul tubului si de distanta dintre generatorul de apa calda si utilizator. Pentru calcularea timpului de distributie este suficient sa utilizati urmatorul grafic, din care se determina factorul de dilatatie A ([s/m]), care inmultit cu lungimea tubului, da timpul de distributie al apei calde. EXEMPLU: Calculul timpului de distributie al apei calde Calculati timpul de distributie a unui tub Pexal D. 20 x 2,5 lung de 13 m si operabil la un debit de 0,4 l/s. Intrati in graficul de sus, citind 0,4 l/s pe axa orizontala, in corispondenta pe dreapta inclinata, relativ la D.20; citiit pe axa verticala valaorea factorului de distributie A pe axa orizonatla egala cu 0,42 s/m. Pentru a obtine timpul de distributie inmultiti valoarea A la lungimea tubului. T distrib. = A x L = 0,42 x 13 = 5,46 s Compararea pierderilor de sarcina pe tuburi de material diferit Materialele utilizate in fabricarea tuburilor pentru transportul lichidului sub presiune, poseda diverse caracteristici; una din aceste caracteristici este rugozitatea tubului,

adica prezenta imperfectiunilor, datorate naturii materialului, in suprafata interioara, care genereaza o pierdere de sarcina si deci o diminuare a debitului. Este posibil deci ca cele doua tuburi din material diferit si diametre diferite, sa fie in stare sa transporte acelasi debit. In tabelele care urmeaza vor fi comparate pierderile de sarcina in diverse tipuri de teava, prezente pe piata, diametrul si debitul disribuit fiind egale. Rugozitatea materialelor utilizate pentru transportarea hidraulica sub presiune MATERIALUL RUGOZITATEA PEXAL 0,002 ARAMA 0,0015 PP RANDOM 0,007 OTEL 0,045 Pierderi de sarcina pentru tuburi din diverse materiale cu diametru interior 10 mm Debit Pexal Arama PP random Tuburi noi Tuburi Tuburi din (l/s) 14x2 12x1 16x2,7 din otel corodate otel din otel cu crusta 0,05 6,7 7 5,5 0,06 9,5 11,5 7,5 0,07 12 14 9,5 0,08 16,5 18 12,5 0,09 19,5 20 15 0,1 23,5 25 18,5 0,11 27,5 31 20 0,12 33 36 5 0,13 37 40 30 0,14 43 46 32,5 0,15 48 50 37,5 0,16 55 60 45 Pierderi de sarcina pentru tuburi din diverse materiale cu diametru interior 12 mm Debit Pexal Arama PP random Tuburi noi Tuburi Tuburi din (l/s) 16x2 14x1 20x3,4 din otel corodate otel din otel cu crusta 0,05 3,8 3,5 2 0,07 6 6 3,5 0,08 8 8 4,5 0,10 12 11,5 6,5 0,12 16,5 16 9 0,14 22 20 11 0,16 28 25 14 0,18 34 30 15 0,20 40 37 20 0,22 48 45 22,5 Pierderi de sarcina pentru tuburi din diverse materiale cu diametru interior 16 mm Debit Pexal Arama PP random Tuburi noi Tuburi Tuburi din (l/s) 20x2 18x1 25x4,2 din otel corodate otel cu crusta din otel D.int.16,6 D.int.16,7 D.int.16,7 D.int.16,7 0,15 7 5,5 4,5 6,4 8 11 0,18 9,5 8 6,5 11 14 19

0,24 15 13 11 17 21 30 0,27 19 16 14 24 30 41 0,33 27 20 18 28 35 48 0,36 34 27 25 40 50 68 Pierderi de sarcina pentru tuburi din diverse materiale cu diametru interior 20 mm Debit Pexal Arama PP random Tuburi Tuburi Tuburi din (l/s) 26x3 22x1 32x5,4 noi din corodate otel cu crusta otel din otel D.int.20 D.int.20 D.int.21 D.int.21,7 D.int.21,7 D.int.21,7 0,15 1,9 2,5 1,2 1,6 2 2,7 0,2 3,2 3,3 2,7 2,8 3,5 4,3 0,25 4,6 4,8 3,5 4,8 6 8 0,3 6,5 7 4,7 5,6 7 9,5 0,35 9 9 6 8 10 13,5 0,4 12 11 8 12 15 20,5 0,5 17 16 12 20 25 34 Pierderi de sarcina pentru tuburi din diverse materiale cu diametru interior 26 mm Debit Pexal Arama PP random Tuburi Tuburi Tuburi din (l/s) 32x3 28x1,5 40x6,7 noi din corodate otel cu crusta otel 1 din otel 1 1 D.int.26 D.int.25 D.int.26,6 D.int.27,4 D.int.27,4 D.int.27,4 0,3 1,8 2,7 1,6 1,5 1,9 2,6 0,4 3 3,5 2,7 3 3,8 6,5 0,5 4,6 5,5 4 4,4 5,5 7,5 0,6 6,5 7,5 5,5 5,2 6,5 9 0,7 8 9,5 7 7 9 12 0,8 10,5 12 9 10,5 13 18 0,9 13 16 11 12 15 20,5 1 16 18 13 15 19 25,5 Pierderi de sarcina pentru tuburi din diverse materiale cu diametru interior 33 mm Debit Pexal Arama PP random Tuburi Tuburi Tuburi din (l/s) 40x3,5 32x1,5 50x8,4 noi din corodate din otel cu otel 11/4 otel 11/4 crusta 11/4 D.int.33 D.int.29 D.int.33,2 D.int.36,1 D.int.36,1 D.int.36,1 0,5 1,4 1,6 1,5 1,2 1,5 2 0,7 2,7 2,7 2,5 2 2,5 3,5 1 5 5,5 4,5 4 5 7 1,3 7 9 7 6,5 8 11 1,5 10 12 9 10,5 13 18 Pierderi de sarcina pentru tuburi din diverse materiale cu diametru interior 42 mm Debit Pexal Arama PP random Tuburi Tuburi Tuburi din (l/s) 50x4 42x1,5 63x10,5 noi din corodate din otel cu otel 1 otel 1 crusta 1 D.int.12 D.39 D.int.12 D.int.42 D.int.42 D.int.42 1 1,4 2,3 1,5 2,2 2,8 3,7 1,3 2,4 3,7 2,5 3,2 4 5,5 1,5 3 5 3 5 6,2 8, 2 5,2 7,5 5 7 9 12 2,5 8 11 8 12 20,5 20,5 Pierderi de sarcina pentru tuburi din diverse materiale cu diametru interior 54 mm

Debit (l/s)

Pexal 63x4,5 D.int.54 1,4 2,2 3 3,8 4,8 6

Arama

2 2,5 3 3,5 4 4,5

PP random 63x10,5 D.int.42 5,5 7 10 13 18 21

Tuburi Tuburi Tuburi din noi din corodate din otel cu otel 2 otel 2 crusta 2 D.int.53 D.int.53 D.int.53 2 2,5 3,5 6,5 8 11 3,6 4,5 6 4 5 7 7 9 12 9,5 12 16

N.B.: pierderile de sarcina calculate au o viteza limita de apa de 2 m/s, peste aceasta limita tuburile genereaza zgomot. Criterii de dimensionare a retelelor hidrotermosanitare Debite nominale Pentru efectuarea corecta a masuratorilor pentru retelele de aductie hidraulica in interiorul cladirilor, trebuie tinut cont de debitele de apa care trebuie sa fie verificate la fiecare aparat sanitar. Este vorba, deci, de debite nominale, adica de debite minime care trebuie sa fie verificate la robinetii fiecarui aparat. Debite nominale si presiuni minime Aparate Apa rece (l/s) Apa calda (l/s) Presiunea minima (bar) (m.c.a.) Chiuveta 0,1 0,1 0,5 5 Bideu 0,1 0,1 0,5 5 Vas cu caseta 0,1 0,5 5 Vas cu pas rapid 1,5 1,5 15 Vas cu fluxometru 1,5 1,5 15 Cada de baie 0,2 0,2 0,5 5 Dus 0,15 0,15 0,5 5 Spalator de bucatarie 0,2 0,2 0,5 5 Masina de spalat rufe 0,1 0,5 5 Masina de spalat vesela 0,2 0,5 5 Vespasiana detasata 0,1 0,5 5 Vespasiana continua 0,05 0,5 5 Calculul debitului Gt, se efectuiaza adunand debitele nominale ale aparatelor, legate la reteaua hidrosanitara pentru apa calda si pentru cea rece (precum aratat in exemplul care urmeaza). EXEMPLU: Calculul debitului total Gt Calculati debitul total Gt intr-o cladire unde sunt instalate urmatoarele aparate sanitare: 3 vase cu caseta, 3 bideuri, 3 chiuvete, 3 dusuri, 3 spalatoare, 3 masini de spalat rufe. Calculul se efectuiaza adunand debitele nominale ale aparatelor de instalat. Debitul nominal (l/s) rece calda 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,15 0,15 Debitul total al aparatelor (l/s) rece calda 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,45 0,45

Aparate Vas cu caseta Bideu Chiuveta Dus

Numar aparate 3 3 3 3

Spalator Masina de spalat rufe

0,20 0,20 0,10 Debitul total Gt

3 3

0,6 0,3 2,25

0,6 1,65

Debitul total cerut pentru cladirea data este de 2,25 l/s apa rece si 1,65 l/s apa calda.

Pentru tubul Pexal debitele totale Gt admisibile (cu apa rece), considerand o viteza maxima a apei de 2 m/s sunt:
Debite totale admisibile Gt pentru tubul Pexal

Diametru Di (mm) Gt (l/s)

14x2 10 0,12

16 x 2,25 11,5 0,18

20 x 2,5 15 0,38

16x2 12 0,22

18 x 2 14 0,3

20x2 16 0,42

26x3 20 0,65

32 x 3 26 1,35

40 x 3,5

50 x 4

63 x 4,5

33 2,2

42 3,5

54 6

Debite de proiectare (Gpr) Debitul; de proiectare Gpr, este debitul in baza caruia se masoara tuburile instalatiilor hidrosanitare. Se ia din graficele de mai jos, plecand de la debitele totale Gt (suma debitelor nominale ale aparatelor prezente). Pentru fiecare tip de caldire exista un grafic la care sa va referiti. GRAFIC 1 Locuinte private si colective GRAFIC 2 Cladiri pentru birouri si alte aplicatii similare GRAFIC 3 Hoteluri si restaurante GRAFIC 4 Spitale si clinici GRAFIC 5 Scoli si centre sportive EXEMPLU: Calculul debitelor de proiectare Aflati debitele de proiectare, utilizand date din exercitiul precedent (Gt rece = 2,25 l/s si Gt calda = 1,65 l/s) Utilizand GRAFICUL 1 de mai sus, ne pozitionam pe axa x in corespondenta cu valorile Gt aflate anterior. Intersectand curba citim pe axa verticalavaloarea debitelor de proiecatre, care in cazul nostru sunt: Gpr rece = 0,9 l/s si Gpr calda = 0,75 l/s Presiunea ceruta Este presiunea necesara pentru depasirea diferentei de nivel intre inceputul retelei si aparatul sanitar cel mai defavorizat si pierderile de sarcina care se creaza in teava. Se calculeaza cu ajutorul formulei: Hlin = Pd Pa Pmin - Pcomp - Ploc unde: Pd = Presiunea disponibila, este pesiunea apei data de contoar (in m.c.a). Pa = Denivelare intre inceputul retelei si agatarea aparatului cel mai defavorabil, adica cel de mai sus (in m.a.c.) Pmin = Presiunea minima amonte a aparatului mai defavorabil (in m.c.a). Din tabel aflam debitele nominale. Pcomp = Pierderi de sarcina (in m.c.a.) datorate componentelor instalatie (contoar, schimbator de caldura, atenuator etc.) Ploc = Pierderi de sarcina (in m.c.a.) datorate valvelor de interceptare curbe si piese speciale (coturi, teuri, racorduri reduse etc.) Fiind in general Ploc de circa 30-40% din sarcina lineara totala, putem sa scriem:

Hlin = (Pd - Pa - Pmin - Pcomp) x 0,7 In tabelul urmator sunt aratate valorile pierderilor de sarcina datorate principalelor componente ale unei instalatii. Pierderi de sarcina Pcomp generate de principalele componente ale unei instalatii hidrosanitare Aparat Pierderi de sarcina (bar) m.c.a. 0,8 8 Contoar de apa 0,6 6 Valva nonretur 0,4 4 Miscelator termostatic 0,2 2 Miscelator electronic 0,4 4 Schimbator de caldura 0,8 8 Atenuator 0,4 4 Dozator de polifosfat EXEMPLU: Calculul sarcinii lineare totale Calculati pierderea de sarcina a instalatiei din figura, fiid data o presiunea la contoar de 3,5 bar. Aparatul defavorabil este o chiuveta care se gaseste in pozitia A. Pentru calcularea sarcinii lineare toale, se utilizeaza formula vazuta anterior, unde: Pd = 3,5 bar = 35 m.c.a. Pa = 8 m Pmin= 5 m.c.a. (chiuveta) Pcomp = 8 m.c. a. (contoar) Hlin = (Pd - Pa - Pmin - Pcomp) x 0,7 Hlin = (35 - 8 - 5 8) x 0,7 = 9,8 m.c.a./m Sarcina lineara unitara (J) Este sarcina care poate f chltuita pentru depasirea sarcinii de un metru de tub. Valoarea exprimata in (mm.c.a./m) se determina cu ajutorul formulei: J = (Hlin x 1000) / L L = lungimea tevilor care leaga inceputul retelei cu aparatul sanitar mai defavorabil (in m). Valoarea sarcinii lineare unitare J da informatii despre presiunea disponibila la originea retelei, mai precis (precum specificat in tabelul care urmeaza): J (mm.c.a.) < 25 25 < J < 120 J > 120

Se recomanda marirea presiunii disponibile (autoclava) Presiunea disponibila la inceputul retelei este acceptabila Este bine sa reduceti presiunea disponibila la inceputul retelei (reductor de presiunea)

EXEMPLU: Calculul sarcinii lineare unitare Folosind datele din exercitiul precedent (Hlin 9,8 m.c.a.), calculati sarcina lineara unitara. Aplicand formula vazuta anterior obtinem: J = (Hlin x 1000) / L J = (9,8 x 1000)/(8+65+10)=118 mm.c.a./m

In acest caz se vede ca fiind J<120 instalatia nu necesita nici marire nici micsorare de presiune la intrare. Masurarea tuburilor dintr-o retea hidrosanitara Utilizand valoarea sarcinii lineare unitaree valoarea debitului de proiecatre este posibil sa determinam diametrul tubului Pexal de utilizat cu ajutorul graficelor pierderilor de sarcina a tubului Pexal pentru apa calda (cu temp. apei de 50C) rece (T=10C). Intersectand cele doua valori in abscisa si ordonata, pe una din drepte se intalnesc diametrii, dreapta intersercata rezulta a fi diametrul cautat al tubului. Atunci cand intersectarea valorilor cade in interiorul dreptelor de doi diametri diferiti, se alege cel mai mare. EXEMPLU: Calculul sarcinii lineare unitare Utilizand datele din exercitiul precedent aflati diametrul tubului (chiuveta cu J=118 c.a./m), tinand cont de faptul ca prin tub curge apa rece. Considerand ca debitul nominal al chiuvetei, care valoreaza 0,1 l/s, este egal cu cel total, se vede ca in exemplul precedent instalatia contine un singur obiect sanitar, rezulta din GRAFICUL 2ca debitul de proiectare eset de 0,1 l/s. Apa care curge in teava este rece, deci va trebui sa utilizam graficul pierderilor de sarcina pentru apa rece (temp.10C). Luand in consideratie ca 118 mm.c.a./m=11,8 mbar/m, se intersecteaza pe grafic cu valoarea debitului de proiectare (0,1 l/s). Dreapta de langa intersectia celor doua valori este cea a diametrului 16x2,25. EXEMPU: Calculul unei retele hidrosanitare Va aratam acum un exemplu complet de dimensionare a unei retele hirosanitare, din teava Pexal, cu o distrbire in 4 apartamente. Fiecare apartament contine urmatoarele obiecte sanitare: 31 chiuveta. 31 bideu 31 W.C. cu rezervor 31 dus 31 spalator de bucatarie 31 masina de spalat rufe Lungimile bucatilor de teava sunt specificate in urmatorul tabel: Bucata AB BC CD DE Lungimea (m) 12 3 6 10 Bucata EF FG EH EI Lungimea (m) 6 3 12 10 Bucata Lungimea (m) HL 2 LM 4

Separator defavorizat (W.C.)

Contoar

Cazan

Aparatul mai

1.Calculul debitelor totale (Gt) si a celor de proiectare (Gpr): Aparate Debit nominal (l/s) rece calda Numar aparate Debit total al aparatelor (l/s) rece calda

Vas cu rezervor Bideu Chiuveta Dus Spalator Masina de spalat

0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,15 0,15 0,20 0,20 0,10 Debit total Gt

4 4 4 4 4 4

0,4 0,4 0,4 0,6 0,8 0,4 3

0,4 0,4 0,6 0,8 2,2

Debitele de proiectare se iau din GRAFICUL 1 si sunt valabile pentru fiecare bucata de teava: Bucata AB BC CD DE EF FG EH EI HL LM L (m) 12 3 6 10 6 3 12 10 2 4 Gt 0,1 0,75 1,5 1,5 1,5 0,75 3 3 5,2 Apa rece Gpr 0,1 0,48 0,7 0,7 0,7 0,48 1 1 1,7 Apa calda Gt 0,55 1,1 1,1 1,1 0,55 2,2 Gpr 0,4 0,57 0,57 0,57 0,4 0,85 -

2.Calculul sarcinii lineare totale Pd = 35 m.c.a. Pa = 9 m Pmin = 5 m (presiunea minima ceruta a aparatului mai defavorizat, careeset W.C. cu rezervor) Hcomp = 8 + 6 = 14 m.c.a. (pierderi de sarcina a contoarului si a separatorului) Hlin = (35-9-5-14)x0,7 = 4,9 m.c.a./m 3.Calculul sarcinii unitare Lungimea tubului de la origine pana la aparatul mai defavorizat este: L = ML + +LH + HE + HD + DC + CB + BA = 4+2+12+10+6+3+12=49 m J = (Hlin x 1000) / L = (4,9 x 1000) / 49 = 100 mm c.a./m Presiunea nu trebuie sa fie marita sau micsorata mai mult de 25<J<120 4.Calcularea diametrului pentru fiecare bucata Acum , cu valoarea J si debitele de proiectare se iau din graficele pierderilor de sarcina pentru apa calda si rece, diametrii tuburilor, care sunt specificati in tabel. Bucata AB BC CD DE EF FG EH EI L (m) 12 3 6 10 6 3 12 10 Gpr 0,1 0,48 0,7 0,7 0,7 0,48 1 Apa rece D.Pexal 20 x 2,25 32 x 3 32 x 3 32 x 3 32 x 3 32 x 3 40 x 3,5 Apa calda D.Pexal 32 x 3 32 x 3 32 x 3 32 x 3 32 x 3 40 x 3

Gpr 0,4 0,57 0,57 0,57 0,4 0,85

HL LM

2 4

1 1,7

40 x 3,5 50 x 4

Criterii de dimensionare ale instalatiilor de incalzire cu colectori Instalatiile de incalzire cu colactori, sunt tipul de instalatii cel mai utilizat de proiectanti si instalatori, deoarece, comparativ cu altele (instalatii monotub de exemplu), au multe avantaje in plus, atat in ceea ce priveste proiectarea, cat si reglarea si instalarea. Aceste avantaje sunt: Proiectarea este mult mai simpla si rapida, in comparatie cu alte tipuri de instalatii. Posibilitatea de a realiza zone termice separate intr-o singura instalatie (de exemplu zona zi si zona noapte) Randament termic ridicat al corpurilor de incalzit: practic lichidul ajunge la toate terminalele de incalzire avand aceiasi temperatura. Acest lucru permite utilizarea corpurilor de incalzit mai mici, micsorand costurile. Toate terminalele de incalzit se incalzesc contemporan, facand ca instalatia sa functioneze uniform si sa se mentina uniforma temperatura ambientala. Fiecare terminal este indipendentde altele, adica permite sa excludem un terminal fara oprirea celorlalte. Instalarea tuburilor este mult mai usoara, deoarece instalatiile cu colector permit utilizarea celor mai mici diametri, care reduc dezordinea in timpul instalarii si sunt mai usor de indoit. Metoda de calcul Aceasta metoda practica de calcul pentru dimensionarea instalatiilor cu colectori prevede ca fiind prestabilite, nivelul lichidului la capetele colectorului si saltul termic intre circuitul tur si retur. 1.Nivelul lichidului in zona prestabilita (H): este nivelul lichidului furnizat de instalatie la capetele colectorului. Se considera ca valoare de nivel al lichidului pentru zona : 3800-1200 mm c.a. penru instalatii cu calorifere fara valve termostat 31000-1500 mm c.a. pentru instalatii cu calorifere cuvalve termostat 31200-2000 mm c.a. pentru instalati cu convectori si ventilconvectori. Atunci cand instalatia este compusa din mai multi colectori pe mai multe etaje, se considera ca nivel prestabilit al lichidului amonte nivelul colectorului cel mai de sus, unul din nivelele specificate mai sus se mareste cu 100 mm c.a. pentru fiecare etaj inferior. EXEMPLU: Calculul nivelului de lichidin zona prestabilita. Calculati nivelul lichidului in zona perstabilita la fiecare colactorpentru o instalatie de incalzire cu 2 colectori instalati pe 2 etaje. Terminalele de incalzire sunt calorifere fara valva termostat. Precum s-a explicat anterior, se considera ca nivel de lichid in zona prestabilita la capetele colectorului de la etajul doi (cel mai inalt), un nivel cuprins intre 800 si 1200 mm c.a. (fiind dat faptul ca terminalele de incalzire sunt calorifere). Folosim ca nivel de lichid valoarea 1000 mm c.a.. La etajul de jos nivelul va fi: H (etaj 2)=1000 mm c.a.a H(etaj 1) = H(etaj 2) +100 = 1100 mm c.a. H(parter)=H(etaj1)+100 = 1200 mm.c.a. 2.Salt termic (t): prin salt termic se intelege diferenta de temperaturaintre turul lichidului si returul acestuia in conditii de proiectare. Valoarea adoptata pentru saltul termic este:

TIPUL SURSEI DE CALDURA CAZAN TRADITIONAL CAZAN CU CONDENSARE POMPA DE CALDURA TELEINCALZIRE

SALT TERMIC ADOPTAT (t) 10C 5C 5C 20C

3.Temperatura maxima de proiectare (t max):este temperatura maxima la care poate ajunge lichidul incalzit care ajunge la terminalele de incalzire. In general se accepta aceste temperaturi: TIPUL SURSEI DE CALDURA TEMPERATURA MAXIMA DE PROIECTARE CAZAN TRADITIONAL 75C CAZAN CU CONDENSARE 55C POMPA DE CALDURA 55C TELEINCALZIRE 65C 4.Viteza maxima a lichidului in circuitele interne (vmax): Viteza maxima a lichidului in interiorul circuitelor interne, trebuie sa fie mai mica de1 m/s, deoarece poate aparea zgomot in tevi si valvele se pot deteriora. VITEZA MAXIMA IN CIRCUITE INTERNE (v max) < 1 m/s

Determinarea diametrelor in circuitele interne Circuite interne se considera liniile care transporta lichidul incalzit din colectori la terminalele de incalzire. 1.In baza necesarului termic pentru fiecare local (care se calculeaza utilizand metoda indicata de LEGEA 10/91) se calculeaza energiile termice cerute de fiecare circuit, pe baza lor, la saltul termic, se determina debitele fiecarui circuit cu ajutorul formulei: G = __Q___ 1,16 x t unde: Q= energia termica ceruta pentru incalzirea localului (necesarul termic al localului) exprimat in W. G = este debitul circuitului exprimat in l/h. t = este un salt termic intre tur si retur exprimat in C (data acceptata in baza consideratiilor facute anterior). 2.Se determina pierderea de sarcina lineara medie a fiecarui circuit pe baza nivelului prestabilit de lichid la capetele colectorului, cu ajutorul formulei: pm = _H x b_ La + Lr unde: pm = pierderea sarcinii lineare medii a circuitului, exprimata in mm c.a./m H = nivelul prestabilit de lichid la capetele colectorului, exprimat in mm c.a. (vezi mai sus) b = factor corector care are valoarea de: 0,6 pentru circuitele fara valve termostat. 0,4 pentru circuitele cu valve termostat.

La/Lr = lungimea circuitului tur / lungimea circuitului retur. Exprimate in m. 3.Se determina diametrii tevilor fiecarui circuit, intersectnd valoarea debitului cu valoarea pierderii de sarcina lineara medie a fiecarui circuit in unul din cele 3 grafice a pierderilor de sarcina. Graficul va fi ales in baza temperaturii masime de proiectare(daca, de exemplu, am impus temperatura maxima de proiecatre 75C, atunci utilizam graficul perderilor de sarcina la 80C). N.B. Verificati ca viteza lichidului sa se mentina sub1 m/s, in caz contrar mariti diametrul tubului. Stabilirea dimensiunii colectorului Pentru stabilirea dimensiunii colectorului se calculeaza debitul total de apa care trebuie sa ajunga la colector, adunand debitele fiecarui circuit aparte, pe baza acestei valori se accepta: Diametru colector 1 Impartirea colectorului EXEMPLU: Stabilirea dimensiunii unei instalatii cu colectori Stabilirea dimensiunilor unei instalatii de incalzire intr-o locuinta cu 2 etaje (precum in desenele din fig.). Se are in vedere un colector pe etaj cu valva zonala. Instalatia este alimentata de un cazan de tip traditional. In continuare este specificat necesarul termic al localului. ETAJ 1 N 1 2 3 4 Q(W) 1776 1570 1480 1776 N 5 6 7 8 ETAJ 2 Q(W) 888 2664 1480 1480 Debit total < 800 l/h 800 1600 l/h > 1600 l/h

ETAJ 1 Precum s-a specificat anterior, trebuiesc impuse cateva marimi pentru calculul prectic: Nivelul prestabilit de lichid la capetele colectorului la etajul 2: H= 1000 mm c.a. Avem in vedere pentru fiecare etaj o pierdere a nivelului de lichid de 100 mm c.a. Deci, la etajl 1 vor avea un nivel de lichid de 1100 mm c.a. Salt termic inre tur si retur: t = 10C. Temperatura maxima de proiectare: t max = 75C. Din desen se iau lungimile tevilor de tur (LA) si retur (LR), care merg la fiecare corp de incalzire. Adica: N 1 2 3 4 LA 4 12 8 3 LR 4 12 8 3 L totala 8 24 16 6

Se determina debitele de apa a fiecarui circuit intern: G = Q / (t x 1,16) = Q / (10 x 1,16) = Q/11,6

Se calculeaza si pierderile medii a fiecarei bucati de legatura intre colector si calorifer cu ajutorul formulei: pm = H x b / L totala = 1000 x 0,4 / L totala N 1 2 3 4 Q(W) 1776 1570 1480 1776 G(l/h) 153,10 135,34 127,59 153,10 pm (mm c.a./m) 50 16,67 25 66,67 G (l/s) 0,04 0,037 0,035 0,04 pm (mbar/m) 5 1,7 2,5 6,7

Se intra in graficul pierderilor de sarcina la 80C cu rm si Q (l/s) si se determina diametrii tuburilor. Adica: N 1 2 3 4 Pexal 14 x 2 16 x 2,25 16 x 2,25 14 x 2

Vitezele tuburilor sunt acceptabile deoarece toate sunt mai mici de 1 m/s. Pentru calcularea diametrului colectorului de utilizat se aduna toate debitele caloriferelor de pe etajul 1: G total 1= G1+ G2+G3+G4=153,1+135,34+127,59+153,1=569,13 l/h. Dat fiind G tota1 l < 800 se va utiliza un colector de 3/4. etajul 2: Se determina din desen lungimile tuburilor tur (LA) si retur (LR) care ajung la fiecare corp de incalzit. Adica: LA LR L total N 5 3 3 6 6 8 8 16 7 8 8 16 8 8 8 16 Se determina debitele de apa a fiecarui circuit intern: G = Q / (t x 1,16) = Q / (10 x 1,16) = Q/11,6 Se calculeaza si pierderile medii a fiecarei bucati de legatura intre colector si calorifer cu ajutorul formulei: Pm = H x b / L totala = 1000 x 0,4 / L totala N 1 2 3 4 Q(W) 888 2088 1480 1480 G(l/h) 76,55 180 127,58 127,58 pm (mm c.a./m) 66,67 25 25 25 G (l/s) 0,021 0,05 0,035 0,035 pm (mbar/m) 6 1,7 2,5 2,5

Se intra in graficul pierderilor de sarcina la 80C cu rm si Q (l/s) si se determina diametrii tuburilor. Adica: N 1 2 3 4 Pexal 14 x 2 16 x 2,25 16 x 2,25 16 x 2,25

Vitezele tuburilor sunt acceptabile deoarece toate sunt mai mici de 1 m/s. Pentru calcularea diametrului colectorului de utilizat se aduna toate debitele caloriferelor de pe etajul 1: G total 1= G1+ G2+G3+G4=76,55+180+127,58+127,58=511,71 l/h. Dat fiind G total 1< 800 se va utiliza un colector de 3/4.