4.

SISTEME DE CLIMATIZARE CU DETENTĂ DIRECTĂ

4.1. Sisteme de climatizare SPLIT
4.1.1. Sisteme de climatizare monoSPLIT şi multiSPLIT cu şi fără
recuperarea căldurii

Sisteme monoSPLIT
Sistemele de climatizare SPLIT sunt instalaţii frigorifice care sunt realizate din
două unităţi separate: unitatea exterioară care grupează compresorul,
condensatorul răcit cu aer şi ventilatorul acestuia şi unitatea interioară care
include vaporizatorul, ventilatorul si sistemul de comandă.

Unitatea exterioară este plasată în imediata vecinătate a clădirii, în aer liber (pe
terasă, pe balcon, într-o curte sau suspendată pe peretele exterior). Racordarea cu
unitatea interioară se face prin conducte de agent frigorific şi circuite electrice.
Condensatorul este, de regulă, răcit cu aer, dar în situaţii deosebite când condiţiile
particulare ale clădirii sau constrângerile arhitecturale nu permit acest lucru, uni-
tatea exterioară se dotează cu un condensator răcit cu apă de la in turn de răcire şi
se amplasează într-un spaţiu tehnic alăturat încăperii climatizate.
Scoaterea în exterior a compresorului asigură un confort superior prin reducerea
nivelului de zgomot şi a spaţiului ocupat în încăpere.

Vaporizatorul unităţii interioare este răcit cu aer, cu ajutorul unui ventilator cu 2-3
trepte de turaţie care îi permite o atingere rapidă a regimului de lucru şi o
funcţionare silenţioasă.
Aerul de răcire al vaporizatorului este utilizat pentru răcirea spaţiului unde este
amplasată unitatea interioară.

185
Unitatea interioară este realizată cu un design îngrijit şi se poate amplasa rapid şi
uşor, funcţie de forma constructivă, pe pardoseală, pe perete sau pe plafon.

Aerul refulat este vehiculat cu un ventilator cu curent transversal şi este dirijat de

un volet, care poate realiza o modificare a direcţiei a jetului de aer, astfel că
ocupanţii nu sesizează jetul de aer rece. Voletul poate fi fixat într-o poziţie
dorită sau care să modifice automat, ondulatoriu, jetul de aer pentru a asigura
omogenitatea climatului în întreaga încăpere, evitând stratificarea termică sau
senzaţia de aer rece.

În fig. 4.1.1. sunt prezentate tipurile constructive de unităţi interioare.

a b

c d
Fig. 4.1.1. Tipurile de unităţi interioare
a- unitate de perete; b-unitate de tavan; c – unitate de pardoseală; d- unitate de plafon casetat

Unităţile interioare au un acces comod la filtrul de aer ele fiind astfel uşor de
întreţinut.

186
Sistemele de climatizare monoSPLIt sunt utilizate pentru puteri frigorifice reduse
(P=2... 12 kW), de regulă pentru climatizarea unei singure încăperi
Sistemele de climatizare de tip SPLIT pot lucra în regim de răcire / uscare vara sau
în regim de răcire sau de încălzire în perioada de iarnă.
Pentru a putea lucra în regim de încălzire, instalaţia frigorifică trebuie să lucreze în
regim de pompă de căldură şi în acest caz este nevoie de un sistem de inversare a
ciclului frigorific. Inversarea ciclului frigorific se face de obicei pe partea de agent
frigorific cu ajutorul unor robinete electromagnetice speciale care modifică
direcţia de circulaţie a agentului frigorific încât funcţia vaporizatorului si a
condensatorului se inversează. În fig. 4.1.2 este prezenta schematic un asemenea
ventil.

a b
Fig. 4.1.2. Inversarea ciclului frigorific
UI – unitatea interioară, UE – unitatea exterioară; a - regimul de pompă termică; b – regimul de
răcire

187
Sistemele multiSPLIT sunt sisteme similare celor monoSPLIT, dar la o unitate
exterioară se cuplează mai multe unităţi interioare de acelaşi tip constructiv sau de
tipuri diferite, cu puteri până la 15,5 kW.
În fig. 4.1.3. este prezentat un sistem multiSLPIT ce poate avea până la 9 unităţi
interioare de acelaşi tip.

Fig. 4.1.3. Sistem multiSPLIT cu 4 unităţi interioare

Fiecare unitate interioară poate asigura climatizare a unei încăperi şi are o unitate
de comandă proprie.

4.1.2. Sisteme de climatizare SPLIT, canalizabile

Spre deosebire de sistemele monoSPLIT sau multiSPLIT la care unităţile interioare

sunt montate aparent şi acestea au un disponibil de presiune statică neglijabil,
sistemele de climatizare SPLIT canalizabile au unităţile interioare necarcasate, iar
aerul tratat este vehiculat cu ajutorul unor ventilatoare radiale cu disponibil de
presiune statică suficientă pentru a transporta aerul prin canalele de aer şi apoi a-l

188
distribui în încăpere prin guri de refulare (fig. 4.1.4). Unităţile interioare se
montează în acest caz, mascat în plafonul fals dacă au înălţimi reduse sau în
încăperi special amenajate.
Sistemele pot avea una sau mai multe unităţi interioare şi puterile frigorifice sunt
mult mai mari fiind utilizate pentru climatizarea uneia sau mai multor încăperi
mari.

Fig. 4.1.4. Unităţi interioare canalizabile

În fig. 4.1.5. este prezentat un sistem de climatizare cu două unităţi interioare

canalizabile care sunt utilizate pentru climatizarea mai multor încăperi.

La sistemul prezentat, aerul tratat este vehiculat prin canale de aer iar aspiraţia
aerului se realizează prin plafonul fals.
Dimensionarea canalelor de aer se va face funcţie de disponibilul depresiune al
unităţii interioare, având în vedere ca vitezele să fie mai mici de 5 m/s din motive
de zgomot.

189
 Fig. 4.1.5. Sistem SPLIT cu două unităţi interioare canalizabile

În momentul actual unele firme producătoare combină unităţile necanalizabile cu

cele canalizabile pentru a da o mai mare flexibilitate sistemului

Fiecare unitate interioară este total independentă, permiţând utilizatorilor să-şi

aleagă parametrii de confort, după dorinţă. Diferitele posibilităţi de amplasare a
unităţilor interioare permit o distribuţie omogenă a aerului în toate zonele
încăperilor climatizate, oricare ar fi constrângerile arhitecturale.

În fig. 4.1.6. este prezentat un sistem DAIKIN de tip supermultiplus având 7 unităţi
interioare printre care şi una de tip canalizabil.

190
 Fig. 4.1.6. sistem de climatizare supermultiplus DAIKIN
Branch provider- element de racordare 3 unităţi interioare, Refnet –element de racordare 2
unităţi interioare

În ultima perioadă au fost realizate sisteme inteligente de climatizare la care

funcţionarea în regim de răcire sau încălzire este controlată prin sistemul
inverter.
Aceste sisteme comandă turaţia motorului compresorului frigorific cu ajutorul unei
instalaţii electronice de variaţie a frecvenţei. Turaţia este modificată funcţie de
sarcina termică a încăperii, astfel că se vor realiza economii de energie de ordinul a
30%

4.2. Sisteme VRV (cu debit de agent frigorific variabil) Acest sistem menţine
temperaturile interioare la un nivel constant şi confortabil, fără fluctuaţiile tipice
ale sistemelor de reglare de tip tot sau nimic (on-off). Debitul de agent
frigorific se reglează permanent, cu ajutorul unui robinet de reglare comandat
electronic astfel ca sarcina frigorifică să corespundă cerinţelor de sarcină ale
unităţii interioare.

191
Sistemul VRV are avantajul că în încăperile interioare, neocupate, sistemul
poate fi complet închis.
El are capacitate mare de a controla fiecare zonă de climatizare şi prin aceasta
menţine cheltuielile de exploatare ale sistemului la valori minime.
Sistemul VRV III al firmei DAIKIN poate utiliza până la 14 modele de unităţi
interioare având în total 65 de capacităţi frigorifice (fig. 4.2.1.)
Domeniul de funcţionare este larg de la te = -5 °C la te = 43°C, în regim de
răcire, şi de late = -20 °C la te = + 15,5°C în regim de pompă de căldură,
asigurând climatizarea spaţiului în întregul an.

Un sistem VRV III al firmei DAIKIN permite racordarea a maxim 3 unităţi

exterioare pe acelaşi racord electric şi până la 64 unităţi interioare pe sistem.
Capacitatea frigorifică maximă a acestui sistem poate ajunge până la 150 kW în
regim de răcire şi 170 kW în regim de încălzire. Într-o clădire se pot amplasa mai
multe asemenea sisteme astfel că el poate climatiza clădiri cu un număr foarte mare
de încăperi.

Unităţile interioare de plafon de tip casetă sau de colţ permit refularea aerului pe
1, 2 sau 4 direcţii
Unităţile interioare de tip casetă sau de colţ au multiple posibilităţi de montaj şi
realizează jeturi de aer cu forme diferite.

192
 Fig. 4.2.1. Tipuri constructive de unităţi interioare
1- de colţ; 2- casetă cu refulare pe 2 direcţii; 3 casetă cu refulare pe 4 direcţii cu dimensiunea
de 600x600 mm sau 950x950 mm; 4- caseta suspendată cu refulare pe 4 direcţii; 5- caseta cu
jet circular; 6- de plafon suspendată; 7- de tavan fals cu racordare la tubulatură; 8-
necarcasată mare; 8 - necarcasată; 9 - necarcasată mică; 10 – necarcasată cu înălţime mică;–;
11- de perete; 12 – de pardoseală carcasată; 13 –perdea de aer

Unitatea de tip casetă cu refulare pe 4 direcţii cu dimensiunea de 950x950 mm,

poate refula pe toate cele patru direcţii sau pe două sau trei direcţii dacă se

193
blochează grilele de refulare, unitatea putând fi astfel montată la colţ sau lângă un
perete.
Modurile de refulare posibile sunt prezentate în fig. 4.2.2.

Fig. 4.2.2. Posibilităţile de refulare ale unităţii de tip casetă

Tot la această unitate una sau două din grilele de refulare pot fi blocate şi aceste
grile să fie racordate la guri de aer independente prin canale flexibile de 150 sau
200 mm cu o lungime maximă de 4 m şi distribuind un debit de aer de 1,5 …11
m3/min în alte zone.

Distribuţia de viteză şi de temperatură în jetul de aer realizat de o unitate de tip

casetă cu dimensiunile de 600x600 mm este dată în fig. 4.2.3.
Jeturi şi distribuţii similare de viteză şi temperatură realizează şi caseta cu dimensiunile
de 950x950 mm. Jetul de aer realizat de casetă creează în încăpere curenţi secundari
care uniformizează temperatura aerului interior.

194
 Fig. 4.2.3. Distribuţia de viteză şi de temperatură în jetul de aer ale casetei cu refulare
pe patru direcţii

Unitatea de tip casetă are avantajul că accesul la elementele interioare se realizează

prin încăperea climatizată prin panoul acestuia de la nivelul plafonului, dar are
dezavantajul că evacuarea condensului produs este mai dificilă şi unitatea trebuie
dotată cu pompă de condens ca accesoriu standard.

195
 Unitatea de colţ are posibilitatea să refuleze pe două direcţii după cum este indicat în
fig. 4.2.4.

Fig. 4.2.5. Amplasare unităţii interioare de colţ

Din enumerarea succintă a posibilităţilor de montaj ale unităţilor interioare se poate

trage concluzia că sistemul VRV este foarte flexibil şi poate fi utilizat în încăperi
cu multiple destinaţii şi sarcini termice.

Sistemul VRV poate realiza şi o recuperare a căldurii, prin preluarea acesteia de

la unităţile interioare care funcţionează în regimul de răcire şi dirijarea ei spre
unităţile care funcţionează în regimul de pompă de căldură şi invers.
Un microprocesor echilibrează sarcina de răcire şi încălzire a sistemului, permi-
ţând compresorului să consume o putere mai mică cu 40...45 % faţă de cea
normală;
Sistemul VRV III al firmei DAIKIN poate avea lungimi de conductă de până la
1000m cu distanţe de 175 m între unitatea exterioară şi ultima unitate interioară şi
90 m diferenţă de nivel (v. fig. 4. 2.6.)

196
Figura 4.2.6. Distanţe între unitatea exterioară şi cele interiuoare la sistemul VRV
II Daikin

Comanda centralizată a sistemului unei clădiri oferă un control sofisticat printr-

un computer, putând fi monitorizate până la 128 unităţi interioare. Sistemul
permite atât verificarea temperaturii şi umidităţii interioare cât şi a consumului de
energie şi limitarea acestuia. De asemenea el semnalizează necesitatea înlocuirii
filtrelor de aer şi apreciază perioadelor optime de pornire a unităţilor interioare.
Sisteme de climatizare cu debit variabil de agent frigorific similare sistemului
VRV au dezvoltat şi alte firme precum Sanyo, Mitsubishi, Samsung.

197