Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor

USCAREA IN STRAT FLUIDIZAT

Coordonator: Conf. dr. ing Anicuta Stoica Masterand: Anul I Master Chimie Alimentara

Bucuresti 2009

Cuprins

1. Introducere .................................................................................................................................4 2. Tipuri de uscare, deshidratare a produselor vegetale..................................................................4 3. Factorii care influenteaza uscarea...............................................................................................6 4. Cinetica uscarii............................................................................................................................6 5. Procedee si aparate de uscare......................................................................................................7 6. Bilant de materiale pentru procesul de uscare..........................................................................11

1. Introducere
Uscarea este una dintre cele mai vechi operatii unitare, este operatia prin care are loc reducerea continutului de apa. Uscarea se realizeaza pana la atingerea umiditatii de pastrare a produsului respectiv. Uscarea se realizeaza prin evaporarea apei care ajunge treptat la suprafata produsului supus uscarii pana la valoarea aw < 0,7 care sa impiedice dezvoltarea microorganismelor. Materialele naturale si produsele fabricate contin proportii variabile de umiditate, provenite din contactul cu apa lichida sau vaporii din atmosfera. Uscarea este operatia prin care apa din materialele solide sau lichide este indepartata cu ajutorul aerului, care are rol dublu: de a aduce caldura necesara vaporizarii apei si de a evacua vaporii de apa rezultati prin incalzire. Motivul principal al uscarii alimentelor este extinderea duratei de pastrare a acestora. De asemenea, se reduce corespunzator si activitatea enzimatica si viteza de producere a unor reactii nedorite.

2. Tipuri de uscare, deshidratare a produselor vegetale

In functie de natura aportului de caldura, uscarea poate fi: prin convectie de la agent la produs; prin conductie prin produs; prin radiatie de la surse exterioare; incalzire in dielectric (uscare cu curenti de inalta frecventa, microunde). Dupa modul in care se executa indepartarea vaporilor se deosebesc: uscare in aer; uscare in vid; uscare prin convectie la presiune atmosferica (cea mai utilizata in practica industriala) se poate realiza in urmatoarele variante : uscare clasica in camere, tunele, cu benzi; uscare in strat vibrator varianta a uscarii prin fluidizare ( produse bucati sau granule): uscare in strat fluidizat legume feliate, cereale, sare, faina, zahar, carne cuburi. uscare in strat de spuma materialul lichid adus in strat de piure ( prin concentrare sub vid prealabila) este amestecat cu o substanta emulgatoare si transformat intr-o spuma prin insuflare de gaz inert sub presiune (azot).

Se aplica la sucuri si piureuri de fructe si legume, infuzie de cafea, ceai, extractele de carne, oua, branzeturi. Are urmatoarele variante: uscare in fileu subtire de spuma, in strat (strapuns de spuma); uscare prin dispersie a produselor lichide, piureuri, paste nu se aplica produselor solide. Se realizeaza la temperatura ambianta intr-o incinta de deshidratare cu ajutorul unui curent de gaz uscat (N2) in circuit inchis. Se pastreaza in intregime principiile nutritive si proprietatile senzoriale ale produsului initial; uscare prin pulverizare, cu variantele : uscare prin pulverizare cu spuma; uscare prin pulverizare in aer la temperatura ambianta (procedeul Birs) aplicata produselor lichide si semilichide; uscarea prin conductie la presiune atmosferica se realizeaza prin contactul produsului cu o suprafata fierbinte, avand astfel loc evaporarea apei. Produsul se indeparteaza de pe suprafata prin radere cu un cutit. Uscatoarele folosite sunt de tip tambure rotative, iar produsele care se pot usca sunt intr-o stare lichida concentrata si cu structura granulara. uscare sub presiune se realizeaza in strat de spuma si in strat subtire (pelicula) si are urmatoarele avantaje: calitati senzoriale si nutritionale superioare ale produselor datorita temperaturii mai scazute de uscare si a lipsei oxigenului. Alte procedee particulare de uscare sunt: uscare cu radiatii infrarosii; uscare cu microunde; uscare favorizata de ultrasunete; uscare azeotropa; uscare partial osmotica. Deshidratarea sau uscarea este un procedeu bazat pe reducerea continutului de apa, respectiv cresterea concentratiei substantelor solubile pana la valori care sa atinga stabilitatea produsele alimentare la pastrare. Eliminarea apei din alimente trebuie dirijata in asa fel incat coloizii hidrofili sa-si mentina capacitatea de rehidratare. Principalele metode de deshidratare sunt: uscarea naturala, deshidratarea dirijata in instalatii speciale la presiune normala, deshidratarea in pat fluidizat, concentrarea in vid, liofilizarea (criodesicarea sau criosublimarea). Cele mai moderne procedee sunt deshidratarea in pat fluidizat si liofilizarea, ultimul asigurand pastrarea capacitatii de rehidratare, impiedicand procesele oxidative si asigurand pierderea intr-o masura mai redusa a substantelor de miros, gust si aroma. Produsele deshidratate au un volum micsorat, greutate mai mica, valoare energetica sporita, sunt usor de preparat, realizeaza economii la pastrare si depozitare, sunt usor de manipulat si transportat, dar pierd o parte din substantele aromatice si se distrug partial unele vitamine.

Produsele alimentare in prealabil fluidizate sunt deshidratate prin doua metode: peliculara si prin pulverizare sau atomizer sub forma de pulberi (oua praf, lapte praf etc,). Transformari calitative suferite de produsele alimentare prin uscare: 1. Transformari de structura; majoritatea metodelor de uscare, cu exceptia uscarii prin liofilizare, produc zbarcirea si reducerea volumului datorita scaderii continutului de apa si contractiei tisulare. 2. Transformari de culoare; degradarea culorii este in functie de temperature si de timpul de uscare, de prezenta metalelor grele si continutul de zahar reducator dar si rezultatul proceselor oxidative. 3. Transformari de aroma si gust; in cazul uscarii produselor cu aer cald are loc o antrenare cu vapori a aromelor specifice, din care cauza se inregistreaza pierderi importante de arome. 4. Reducerea valorii alimentare; in timpul procesului de uscare, in functie de regimul aplicat, au loc transformari sensibile in compozitia chimica, ceea ce influenteaza valoarea alimentara. Uscarea legumelor si fructelor este procesul tehnologic prin care se reduce continutul natural de apa pana la un nivel care sa impiedice activitatea microorganismelor, fara a se distruge tesuturile sau a se deprecia valoarea alimentara a produselor.

3. Factorii care influenteaza uscarea

1. Factori referitori la materia prima : cantitatea sau debitul, forma, umiditatea, forma sub care se gaseste umidiatea, toxicitatea, inflamabilitatea, agresivitatea, sensibilitatea la oxigen, etc; 2. Factori referitori la agentul de uscare : natura agentului de uscare, modul de obtinere, temperatura, umezeala, debitul, impuritati, presiunea; 3. Factori referitori la produs (material uscat) : umiditatea finala, temperatura, granulometria, deformari, degradarea chimica si organoleptica, impurificare; 4. Factori referitori la operatia de uscare : temperatura maxima admisa in timpul uscarii, durata uscarii, functionarea continua sau discontinua a uscatorului, recuperarea solventului, evacuarea aerului rezidual.

4. Cinetica uscarii
Viteza de uscare

Pentru indepartarea apei dintr-un material, prin uscare, este necesar ca apa sa iasa din interiorul materialului la suprafata lui si ca apa de la suprafata materialului sa fie vaporizata si dispersata in aerul inconjurator. Transportul umiditatii prin materialul care se usuca se face dupa mai multe mecanisme, depinzand de modul in care apa este legata si dupa cauza care provoaca transportul: prin capilaritate, prin difuziune in stare lichida, prin difuziune in stare de vapori, etc. Exista deci doua operatii distincte care se petrec simultan: 1) transportul de apa prin material; 2) vaporizarea exterioara cu ajutorul aerului. Uscarea este ansamblul acestor doua procese considerate elementare, iar viteza de uscare este viteza celui mai lent proces dintre procesele simultane. Viteza de deshidratare este cu atat mai mare cu cat temperatura este mai ridicata ,rezistenta la difuziune si grosimea produsului sunt mai mici ,raportul dintre suprafata produsului si continutul sau de apa este mai mare si viteza de uscare este mai mare. Umiditatea relativa a aerului are o influenta considerabila asupra vitezei de deshidratare . Cresterea umiditatii relative a aerului reduce capacitatea acestuia de a absorbi vaporii de apa din produs , incetinind evaporarea , in timp ce o umiditate relativa scazuta determina o eliminare fortata a apei din produs, cu rupturi ale membranelor celulare. Durata de uscare Pentru dimensionarea uscatoarelor trebuie sa se cunoasca durata de uscare si suprafata materialului in contact cu aerul. In acest scop se studiaza operatia de uscare in doua variante: uscarea in conditii constante, cand aerul de uscare are permanent si pretutindeni aceeasi umezeala si aceeasi temperatura, uscarea in conditii constante decurge in regim nestationar; uscarea in conditii variabile, cand aerul isi schimba umezeala si temperatura, din acest punct de vedere se studiaza uscarea in regim stationar, adica uscarea cand proprietatile aerului si ale materialului variaza in lungul uscatorului.

5. Procedee si aparate de uscare

Deshidratarea legumelor si fructelor se face in diferite tipuri de uscatoare, folosind aerul ca agent de uscare. La deshidratarea legumelor si fructelor trebuie repetate anumite conditii tehnice, in functie de caracteristicile materiei prime si ale produsului finit.

Clasificarea uscatoarelor: In functie de presiunea de lucru: uscatoare la presiune atmosferica sau sub depresiune In functie de caracterul functionarii: functionare continua discontinua In functie de aportul de caldura: Convective Conductive Prin radiatie Dielectrice In functie de tipul constructiv Tip camera Tip tunel Camera Tambur Banda Coloana Pneumatice Pulverizare Fluidizare

Uscatoare cu camera Aceste uscatoare sunt formate dintr-o camera,de la marimea unui dulap la marimea unei camere; ele sunt prevazute cu usi prin care se introduce si se scoate materialul asezat in stive, pe stelaje, pe carucioare sau in tavi. Aerul circula prin stivele de material sau printre politele stelajelor. Materialele pastoase sau pulverulente se aseaz pe tavi cu fundul perforat, aerul circula pe deasupra materialului sau strabate materialul. Uscatoarele cu camera sunt folosite pentru uscarea intermediara a materialelor in cantitati relativ mici. Sunt recomandate atunci cand se impune un regim de uscare. Uscatoare tunel Un uscator tunel este o camera lunga, pe care materialul, asezat pe vagonete, o parcurge cu viteza mica, in lungul ei. Inaintarea vagonetelor se face cu un dispozitiv de impingere sau cu lanturi si este usurata daca uscatorul se construieste cu o mica panta coboratoare catre capatul de iesire. Pentru circulatia agentului de uscare sunt aplicate cele mai variate scheme: circulatia in curent paralel, contracurent sau curent mixt. Toate aceste scheme de

circulatie a agentului de uscare au dezavantajul uscarii neuniforme in sectiunea transversala a uscatorului. Progresul acestor uscatoare tunel a fost introducerea circulatiei mixte in care schemele precedente au fost combinate cu circulatia transversala a agentului de uscare. Rezultatul a fost o uscare rapida si uniforma a materialului.

Uscatoare cu banda Aceste uscatoare, in forma lor obisnuita, se aseamana cu uscatoarele tunel. Materialul este purtat continuu, in strat subtire, in lungul tunelului de catre una sau mai multe benzi sau plase transportoare. Uscatoarele cu banda sunt folosite pentru uscarea pastelor si materialelor granulare si fibroase. In uscatoarele cu mai multe benzi transportoare, materialul este uscat uniform din cauza amestecarilor prin cadere de la capetele benzilor. Viteza benzilor este de 0.3 0.5 m/s, iar a aerului 2 3 m/s. Uscatoare cu tambur Pentru uscarea solutiilor, suspensiilor si a pastelor nu prea consistente se folosesc uscatoarele cu tambur. Lichidul de uscat se intinde in film subtire pe un tambur cilindric orizontal, incalzit din interior cu abur, apa calda sau ulei; sub influenta caldurii transmise prin conductie in filmul de lichid si a aerului inconjurator, apa este vaporizata pana la o sicitate, in timp ce tamburul executa aproximativ trei sferturi dintr-o rotatie; reziduul uscat se desprinde de pe suprafata tamburului cu un cutit cu perii. Uscatoarele cu tambur se construiesc in mai multe variante deosebindu-se intre ele prin numarul tamburelor, prin sensul lor de rotatie, prin modul cum se realizeaza filmul de lichid pe suparfata tamburului; prin modul de desprindere a precipitatului, prin presiunea la care functioneaza. USCAREA IN PAT FLUIDIZAT Principiile procesului Caldura este necesara uscarii produsului pentru a evapora apa sau un solvent organic care este continut de respectivul produs. Sunt necesare diferite temperaturi si diferiti timpi de uscare in functie de calitatea produsului si de cat de uscat dorim sa fie produsul. 9

Uscare din exterior catre interior

In timp ce evaporarea solventului raceste produsul, pentru uscare se pot folosi temperaturi relativ inalte fara a supraancalzii produsul. In acelasi timp este importanta o buna amestecare a produsului in timpul uscarii. Uscarea in pat fluidizat este un proces foarte eficient, deoarece se atinge o amestecare ideala foarte repede in acest caz. Daca trebuie evaporata o cantitate mica de apa, granulele umede pot fi uscate direct in granulatorul vertical. Cerintele procesului de uscare Uscare omogena Un proces fara praf pe cat de mult posibil Consistenta a produsului reproductibila Manuire delicata a produsului

Se face o uscare foarte rapid chiar i pentru produsele sensibile la temperatur. Caracteristicile acestui proces sunt urmtoarele: eficien n uscarea solidelor; transfer de cldur exceptional; vitez de uscare de neegalat; mnuirea delicat aprodusului; amestecare intensiv a materialelor solide; calitatea produsului uniform i reproductibil. Avantajele procesului Uscarea in pat fluidizat reprezinta un tip foarte eficient de uscare a solidelor. Intreaga suprafata a fiecarei particule se usuca in timpul fazei de zbor. Transferul de caldura este excelent iar timpul de uscare este ideal. Produsul este uscat delicat. O temperatura omogena a produsului si o uscare uniforma se obtin ca rezultat al procesului de amestecare continua. Acest lucru nu se poate obtine in cazul uscatoarelor cu radiatii sau de contact. Pat fluidizat Produsul initial moale este intodus in containerul uscatorului bucata cu bucata pentru uscare. Aici este amestecat bine in directie inversa jetului de gaz incalzit si tinut in suspensie. Prin acest procedeu, produsul se usuca la compozitia ceruta cu caldura inalta si coeficienti de tranzitie ai materialului. Viteza optima a gazului depinde mai ales de dimensiunea particulei si de densitatea ei. Incalzirea se face

10

cu aer. Temperatura aerului poate fi modificata in timpul procesului de uscare. Dupa uscare produsul poate fi racit inainte ca recipientul sa fie golit si sa fie introdus urmatorul lot. Pat fluidizat continuu Activitatile care sunt duse la capat lot cu lot in perioade de timp diferite, se efectueaza in locuri diferite in procesul continuu. Produsul initial moale este introdus in mod continuu si se muta in diferite camere ale procesului. Uscarea eficienta este garantata de temperaturile diferite ale aerului de uscare. Ultima camera de uscare este operata cu aer rece, astfel produsul este racit inainte de a parasii camera procesului.

Uscarea in pat fluidizat continuu

Uscarea in pat fluidizat continuu Racirea in ultima camera a procesului

6. Bilant de materiale pentru procesul de uscare

Se noteaza cu: G1 cantitatea de material umed care intra in uscator, n kg/h; G2 cantitatea de material uscat iese din uscator, in kg/h; Gu cantitatea de produs complet uscat in materialul umed, in kg/h; W1 umiditatea materialului inainte de uscare, in %; W2 umiditatea materialului dupa uscare, in % W cantitatea de umiditatea indepartata din material in uscator, in kg/h; L cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscator, in kg/h; x0 continutul de umiditate al aerului la trecerea prin radiator, in kg/kg aer uscat. x1 continutul de umiditate al erului la intrarea in uscator, in kg/kg aer uscat; x2 - continutul de umiditate al erului la iesirea din uscator, in kg/kg aer uscat.

11

Cand nu sunt pierderi de material, cantitatea de substanta uscata ramane constanta si inainte si dupa uscare. Se poate exprima in kg/h, prin relatia: Gu = G1 de unde rezulta: G1 = G2
100 W 2 100 W 1 100 W 1 100 W 2 100 W 1 100 W 2 = G2 100 100

G2 = G1

Umiditatea indepartata prin uscare, reprezinta diferenta dintre greutatea materialului umed si materialului uscat: W = G1 + G2 Introducand in ultima ecuatie G2 valoarea din ecuatia enterioara, se obtine: W = G1 G1 sau W = G1
W1 W 2 100 W 2 100 W 1 100 W 2

Inlocuind valoarea G1, valoarea lui din ecuatia anterioara, se obtine: W = G2 sau W = G2
W 1 W 2 100 W 1 100 W 2 G2 100 W 1

[kg/h]

Consumul de aer. Intr-un uscator fara pierderi, cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscator, ca si cantitatea de material complet uscat, raman invariabile. In cazul unui proces stationar, umiditatea (in kg/h) va fi:
W1 cu materialul care se usca.....................G 1 100

cu aerul..........................................Lx 1

12

W1 total................ G1 100

Lx1

Din uscator se indeparteaza umiditatea (kg/h): cu materialul uscat........................................G 2 cu aerul...........................................Lx 2 total.................. G2

W1 G1 100 W2 + Lx1 = G2 100 + Lx2 W2 + Lx2 100 W2 100

In absenta pierderilor, umiditatea totala ramane constanta si se respecta egalitate: (1)

Umiditatea indepartata din material va fi:

W1 W2 100 W = G1 - G2 100

(2)

Comparand ecuatiile (1) i (2) rezulta: W = L (x2- x1) De unde, consumul total de aer necesar uscarii va fi: L=
W x 2 x1

[kg/h]

Iar consumul specific de aer, l, adica consumul de aer, raportat la 1 kg umiditate, indepartata din material in uscator, va fi: l=
L 1 = W x 2 x1

[kg/kg umiditate]

Deoarece aerul care strabate bateria de radiatoare nu absoarbe si nu cedeaza umiditate, continutul lui de umiditate la incalzirea in radiator ramane constant si deci: x1 = x0 de unde l=
1 x 2 x1

[kg/kg umiditate].

13

Bibliografia

1. Bratu, E., A., Operaii unitare n industria chimic, Editura tehnic, Bucuresti, 1984, vol II; 2. www. glatt.com 3. Banu C. - Manualul inginerului de industrie alimentar Editura tehnic Bucureti - 1998 4. Ion Marinescu, Brad Segal, Al. Georgescu, A. Ciobanu, M. Olaru; A. Hobincu - Tehnologii moderne n industria conservelor vegetale, Editura Tehnic, Bucureti, 1976 5. www.uscatoare.ro 6. http://www.dupps.com/quadcom3.html 7. www.electronica-azi.ro/articol.php?id_ar=1403 - 27k 8. www.osim.ro/publicatii/brevete/bopi102/brevete/bopi102.pdf

14