PRINCIPALELE CRITERII DE SELECŢIE LA PĂSĂRI ŞI

PROCESELE DE SELECŢIE UTILIZATE

Creşterea populaţiei şi implicit a consumului, au condus şi în sectorul avicol la sporirea

eforturilor pentru găsirea unei metode şi tehnologii care să determine creşterea producţiilor şi
reducerea cheltuielilor.
Sporirea continuă a numărului raselor de păsări, dar şi aplicarea metodelor moderne de
creştere şi exploatare au fost numai două dintre metodele importante pentru creşterea producţiei
avicole. Rasele, la rândul lor, au fost structurate pe linii, care constituie actualmente obiectul
selecţiei, atingând astfel ultimul stadiu al tehnologiei de ameliorare (celelalte 3 stadii fiind: izolarea
reproductivă, selecţia în cadrul rasei, subdivizarea în linii).
Printr-un program de ameliorare se înţelege o combinaţie a factorilor de ameliorare,
hotărată de către om, în funcţie de sistemul care este supus ameliorării. Dacă sistemul de
ameliorare se adresează unei populaţii (linie), deci unui sistem închis, sistemul de ameliorare se
numeşte în rasă curată sau în endogamie. Dacă se vizează producerea unor hibrizi, sistemul de
ameliorare se bazează pe încrucişare, numindu-se în exogamie, deşi ameliorarea liniilor destinate
hibridării se face în endogamie.
Orice program de ameliorare începe prin definirea obiectivului. Obiectivul ameliorării unei
populaţii este constituit din: caracterele care urmează a fi modificate, prioritatea de modificare a
lor, direcţia de modificae şi cantitatea cu care se preconizează a fi modificate.

Pentru fiecare caracter trebuie să se aibă în vedere:

- importanţa economică
- parametrii genetici
- dacă este un caracter simplu sau complex
- dacă este limitat, influenţat sau legat de sex
- dacă este afectat de efectul matern
- dacă necesită sau nu sacrificare pentru cunoaşterea performanţelor proprii
- dacă este afectat de o interacţiune genotip x mediu

Optimizarea unui plan de selecţie se face având drept scop maximizarea progresului
genetic estimat a se obţine în urma aplicării lui. Progresul selecţiei depinde de precizia selecţiei,
intensitatea selecţiei şi de intervalul dintre generaţii. Modificarea unui parametru din planul de
selecţie va influenţa progresul genetic pe una dintre aceste trei căi.
 Carnea de pasăre şi-a câştigat o poziţie foarte importantă între alimentele de origine
animală, datorită atât calităţilor ei nutritive, cât şi costurilor de producţie reduse cu care se
realizează faţă de alte alimente de origine animală. In contextul relatat, consumul de carne
provenită de la speciile de păsări de interes economic, în cele mai dezvoltate ţări ale lumii, a
cunoscut o creştere deosebit de semnificativă.
In producţia de ouă, toţi hibrizii existenţi pe piaţa mondială sunt capabili să producă peste
300 ouă/găină furajată, cu un consum de 2 kg furaj/kg ou.
Previziunile creşterii numerice a populaţiei globului şi ale standardului ei de viaţă, pun
probleme deosebite din punct de vedere al asigurării unei alimentaţii normale, iar carnea de
pasăre şi ouăle sunt produse de primă importanţă pentru atingerea acestui deziderat.
În Romania, după anul 1989, producţia avicolă a intrat într-un drastic declin, din mai multe
motive, între care menţionăm reducerea puterii de cumpărare a populaţiei şi pierderea pieţelor
externe. Apreciem însă că în Romania sunt condiţii optime pentru redrsarea sectorului avicol.

I. SELECŢIA GĂINILOR

La găinile ouătoare se practică selecţia simultană şi combinată pentru caractere multiple.

Caracterele cu h2 mic (producţia numerică de ouă) se selecţionează pe baza
performanţelor familiale, şi mai puţin pe baza performanţelor proprii (individuale), în timp ce
caracterele cu h2 mare (greutatea oului), se selecţionează, în principal după performanţele proprii
(individuale).
Efectul selecţiei depinde de precizia cu care au fost aleşi ca părinţi indivizii a căror
superioritate este cauzată de efectul aditiv al genelor. El este direct proporţional cu gradul de
corelare pozitivă a caracterelor. Pentru caracterele corelate genetic negativ, selecţia se realizează
în mod diferenţiat, în funcţie de importanţa fiecărui caracter.

CRITERII DE SELECŢIE A LINIILOR CARE FORMEAZĂ HIBRIZII OUĂTORI

Producţia de ouă
Producţia numerică de ouă este dependentă, în principal, de trei factori:
vârsta de depunere a primului ou;
intensitatea ouatului;
viabilitatea.
1. Vârsta primului ou
 coincide cu instalarea maturităţii sexuale
 este controlată de un număr relativ mic de gene sau de un complex poligenic cu h 2 variabil
 se corelează negativ atât cu greutatea reală a oului cât şi cu greutatea specifică a acestuia
 este influenţată direct de programul de lumină aplicat şi de nivelul cantitativ şi calitativ al
furajului administrat

2. Intensitatea ouatului
 reprezintă raportul procentual dintre numărul de ouă produse şi efectivul de găini existente la
un moment dat
 are un h2 scăzut (h2 = 0,17)
 include vârful de ouat şi persistenţa ouatului, fiind de maximă importanţă în selecţia pentru
producţia de ouă

3. Viabilitatea
 este dependentă strict de rezistenţa păsărilor la boli – s-au creat linii rezistente la anumite boli,
dar din păcate în detrimentul caracterelor productive
 are un coeficient de heritabilitate scăzut
 selecţia în această direcţie este complicată şi scumpă, iar efectul său mic şi nesigur
 se urmăreşte o viabilitate generală, exprimată în % de păstrare a efectivului

Insuşirile de calitate a ouălor – constituie o a doua grupă de caractere ce se urmăresc în selecţie,

şi cuprinde:
greutatea ouălor
calitatea ouălor (calitatea albuşului, calitatea gălbenuşului, prezenţa petelor de sânge, de
carne, grosimea, rezistenţa şi culoarea cojii, forma oului)
greutatea corporală
conversia furajelor

4. Greutatea oului
 hotărăşte calitatea comercială şi de reproducţie a acestuia
 caracter cu heritabilitate ridicată (h2 = 0,64)
 în selecţia după acest caracter trebuie să se ţină seama de corelarea lui negativă (r = -0,25) cu
producţia numerică de ouă
 greutatea ouălor este mai importantă de cunoscut la liniile materne decât la cele paterne
(combinabilitatea liniilor conferă hibridului comercial greutatea oului solicitată de consumator)
 greutatea totală a ouălor produse reprezintă masa ou, caracter care interesează foarte mult în
munca de selecţie (se apreciază că o găină ouătoare produce într-o lună echivalentul greutăţii
sale corporale)
 deşi are un determinism genetic pronunţat, poate fi influenţată şi de calitatea proteinei asimilată
din hrana ingerată, ca şi de calitatea acizilor graşi din hrană, îndeosebi a acidului linoleic

5. Calitatea ouălor
 Calitatea albuşului
− Este un caracter mai complex, şi este dată de: înălţimea albuşului, indicele Haugh, raportul
albuş fluid/albuş dens, transparenţa albuşului, cantitatea totală de albuş)
 Petele de sange şi carne
– apariţia petelor de sange în ouă se datorează unei fragilităţi capilare a găinilor, iar petele de
carne sunt formate prin transformarea petelor de sânge, în urma unui proces oxidativ, ce le
modifică culoarea de la roşu la brun)
– considerate un foarte mare defect al ouălor
– au un coeficient de heritabilitate mare (h2 = 0,68)
– găinile care le produc sunt eliminate de la reproducţie
 Însuşirile cojii
– însuşiri fizice: grosimea şi greutatea, procentul de coajă din total ou
– însuşiri mecanice: rezistenţa la spargere prin impact sau la compresiune
– aspectul cojii: culoarea, depunerile anormale de carbonat de calciu, porozitatea etc.
– forma ouălor: raportul dintre cele două diametre, respectiv indicele formatului
– însuşirile cojii sunt urmărite ţinând seama de tehnologiile de creştere aplicate şi de
modalitatea de comercializare a ouălor

6. Greutatea corporală
 este importantă în selecţia găinilor crescute pentru ouă, deoarece la păsările mici se reduce
necesarul de furaj pentru întreţinerea funcţiilor vitale, preţul de cost al oului fiind astfel mai
scăzut
 se determină săptămânal, prin cântăriri săptămânale la tineret şi la 28 şi 34 săpt. la adulte

7. Conversia furajului
 caracter important în munca de selecţie
 se calculează la liniile pure în perioada de control individual a producţiei de ouă, prin raportarea
consumului de nutreţuri combinate la ouăle produse şi la masa ou
 Caracterele de reproducţie
8. Fertilitatea şi eclozionabilitatea
 caractere cu heritabilitate scăzută, din acest motiv selecţia facându-se având în vedere atât
performanţele proprii cât şi ale familiei
 datele se recoltează după incubarea individuală a ouălor produse în săptămâna 28 de viaţă a
găinilor
 fertilitatea – criteriu de selecţie pentru liniile paterne
 eclozionabilitatea – criteriu de selecţie pentru liniile materne

CRITERII DE SELECŢIE A LINIILOR CARE FORMEAZĂ HIBRIZII PENTRU CARNE

Selecţia găinilor din rasele grele este concentrată pentru realizarea unui broiler care să
aibă o dezvoltare rapidă şi un indice de valorificare a hranei cat mai economic, urmărindu-se în
acelaşi timp ca penajul să fie alb, puii să se îmbrace rapid în pene, să aibă un randament cat mai
mare la sacrificare şi o carcasă aspectuoasă.
Metoda de selecţie practicată se bazează pe varianţa genetică aditivă pentru mai multe
obiective.
Optimizarea selecţiei pe mai multe caractere are în vedere obţinerea unui progres genetic
global maxim.
Întrucât caracterele supuse selecţiei au herităbilităţi diferite, la caracterele cu heritabilitate
ridicată se aplică mai ales selecţia după performanţe proprii, iar la cele cu heritabilitate scăzută se
aplică selecţia după performanţe familiale, şi mai puţin după performanţe individuale.
Liniile materne se selecţionează după performanţele proprii la varsta de 5 săptămani (Rock)
şi 7 săptamani (Mini Rock) şi după performanţele proprii şi familiale, la 40 săptămani, intervalul
dintre generaţii fiind de 52 săptămani.
Liniile paterne (Cornish) se selecţionează numai la varsta de 5 săptămani, după
performanţele proprii şi familiale, cu posibilităţi de scurtare a intervalului dintre generaţii la 3-4
săptămani. . Presiunea de selecţie este mare, respectiv: la liniile de Cornish – 1,5% la ♂ şi 15% la
♀, iar la liniile de Rock - 0,7% la ♂ şi 8% la ♀. Originea tuturor indivizilor este cunoscută pe bază
de pedigree.
Criteriile de selecţie a liniilor care formează hibrizii pentru carne se referă la:
viteza de creştere
producţia de ouă
conformaţia corporală
calitatea carcasei
 conversia furajului
greutatea ouălor
caracterele de reproducţie
viabilitatea sau rezistenţa la îmbolnăviri

1. Viteza de creştere
 se apreciază pe baza greutăţii corporale a indivizilor la vârsta de 5 săptămâni
 este un obiectiv important al selecţiei pentru carne
 se corelează pozitiv cu lungimea fluierului (r = 0,78), greutatea puiului de 1 zi, unghiul pieptului
 selecţia pentru greutatea corporală mare a indus şi efecte nedorite, ca defecte de aplomb şi
curbura degetelor; pentru limitarea defectelor, la cantarul de 5 săptămani se elimină toţi indivizii
necorespunzători fenotipic

2. Producţia de ouă
 cu cele două componente, numărul de ouă şi greutatea ouălor, reprezintă un criteriu
deosebit de important, dar numai pentru liniile materne
 performanţele se urmăresc individual (la bunica hibridului), la fiecare găină, în perioada
controlului producţiei de ouă, de la declanşarea ouatului pană la 40 săpt.

3. Conformaţia corporală
 este dată de raportul dintre principalele dimensiuni corporale sau se apreciază în funcţie de
mărimea unghiului pieptului, care exprimă valoric (60 - 110 0) abundenţa masei musculare din
această regiune
 găinile specializate pentru producţia de carne sunt largi, adânci, profunde, cu carena sternală
lungă, pieptul bine îmbrăcat în musculatură, abdomen voluminos, format corporal ovoidal sau
dreptunghiular

4. Calitatea carcasei
 este determinată de mai mulţi indicatori, între care raportul carne/oase, culoarea cărnii,
ponderea părţilor anatomice la alcătuirea carcasei

5. Conversia furajului (consumul de furaj pe unitatea de produs finit)

 reprezintă un criteriu de selecţie de bază pentru toţi masculii rasei Cornish reţinuţi în programul
de selecţie pentru greutatea corporală la 5 săptămani
 durata determinării conversiei este de 14 zile (săpt. 6 şi 7 de viaţă a puilor), când se urmăreşte
alături de consumul de furaj şi sporul în greutate
 se stabileşte raportând consumul de furaj la sporul în greutate
 selecţia în vederea sporirii masei corporale a condus la depunerea unei cantităţi mari de
grăsime internă, care este un fenomen nedorit datorită creşterii consumului şi deprecierii
calităţii carcasei
 însămanţările artificiale cu material seminal congelat permit utilizarea la maximum a masculilor
selecţionaţi pentru acest caracter
 există tendinţa extinderii selecţiei pentru conversia furajului şi la liniile materne
 indicele de conversie a furajului are o heritabilate moderată

6. Greutatea ouălor
 prezintă interes deoarece influenţează direct calitatea puilor de 1 zi
 la rasele specializate pentru producţia de carne s-a ajuns la o greutate a ouălăr optimă (asigură
capacitate de ecloziune maximă, calitate superioară a puilor de 1 zi, producţie numerică
ridicată, consum specific redus), specifică fiecărei linii, motiv pentru care la acest caracter se
aplică selecţia stabilizatoare
 determinarea se face prin cantărirea ouălor produse de fiecare găină în săpt. 30 şi 31 de viaţă
a păsărilor supuse controlului individual al producţiei de ouă

7. Caracterele de reproducţie
 sunt reprezentate de fertilitate pentru liniile paterne şi de eclozionabilitate pentru liniile
materne
 au o heritabilitate scăzută, selecţia folosită fiind indirectă, pe baza performanţelor familiale
 în programele de selecţie se face un control parţial, prin recoltarea şi incubarea ouălor în
săptămana 31 de viaţă a păsărilor
 pentru sporirea fertilităţii s-a introdus controlul şi analiza materialului seminal (concentraţia în
spermatozoizi, mobilitatea şi viabilitatea spermatozoizilor, viteza de inaintare si anomalii ale
spermatozoizilor etc.) la masculii candidaţi pentru reproducerea liniilor în noua generaţie

8. Viabilitatea sau rezistenţa la îmbolnăviri

 se apreciază în cadrul unui program de selecţie de lungă durată
 familiile cu mortalitate ridicată sunt penalizate (o familie presupune asigurarea unui raport între
sexe de 1♂:10♀)
 se notează ieşirile din efectiv prin mortalităţi şi cauza acestora (bolile sunt urmărite separat)
 selecţia pentru rezistenţa la îmbolnăviri este de lungă durată, incertă în privinţa rezultatului,
costisitoare şi afectează negativ efectul selecţiei pentru caracterele productive.
 II. SELECŢIA CURCILOR

La curci, există o mare variabilitate genetică, situaţie care atrage după sine disponibilităţi
considerabile în munca de ameliorare. Cu toate acestea, ameliorarea curcilor este îngreunată de
unele însuşiri ale lor, precum sezonabilitatea reproducţiei şi maturitatea sexuală târzie. Nu este de
neglijat nici producţia de ouă a curcilor, care este destul de mică comparativ cu a altor specii de
păsări

Criteriile de selecţie pentru liniile materne de curcă se referă la:

 producţia numerică de ouă
 lungimea perioadei de ouat
 lungimea pauzelor de clocit

Pentru selecţia liniei paterne care produce hibridul simplu se foloseşte o tehnică de selecţie
asemănătoare

Linia paternă din a doua treaptă de încrucişare se selecţionează, în principal pe:

 greutatea vie
 unghiul pieptului
 se practică selecţia fie pe un index, fie pe niveluri independente
 pentru a se evita consangvinizarea, se recomandă selecţia intrafamilială, urmată de o
încrucişare interfamilială, deoarece, la selecţia linii paterne, numărul de indivizi care o compun
este relativ mic

Hibrizi comerciali de curcă în exploatare şi în testare în Romania

Hibridul comercial „PRIMA”

Hibridul comercial „DIAMANT”
Hibridul comercial „MEDIUM – L 1500”
Hibridul comercial „HEAVY MEDIUM – L 2200”
 III. SELECŢIA RAŢELOR

 se face în scopul îmbunătăţirii muşchilor pectorali, menţinând totodată indicii de reproducţie (nr.
ouă, fecunditate, eclozionabilitate) consideraţi stabilizaţi la un nivel satisfăcător
 se practică, în principal selecţia individuală
 munca de selecţie şi ameliorare, lucrările efectuate sunt mult uşurate de faptul că majoritatea
caracterelor urmărite au un pronunţat determinism ereditar

Hibrizi comerciali de raţă pentru carne şi ficat gras

Hibridul comercial de raţă pentru carne „RORA”

 hibrid romanesc biliniar, format din două linii pure a rasei Pekin
 realizează la 8 săptămani o greutate corporală de 2,5 – 2,7 kg, cu un consum specific de 2,8 –
3,0 kg

Hibridul pentru carne şi ficat gras Barbarie x Pekin

 este un hibrid infecund (mulard), obţinut din ♂Barbarie x ♀ Pekin, suşa Cherry Valey
 are un ritm de creştere bun, asigurand condiţii normale de îndopare, extinse pe o durată de 18
zile
 greutatea ficatului gras de 300 – 350 g (38-40), cu un consum de porumb/cap de 16 – 18 kg
 îndoparea începe la varsta de 16 săptămani, cand greutatea corporală a mularzilor este 3,0 –
3,2 kg
 la sfarşitul îndopării se ajunge la greutăţi corporale de 4,5 – 5,0 kg

IV. SELECŢIA GÂŞTELOR

 lucrările de selecţie practicate la gâşte vizează ameliorara producţiilor de ouă, carne şi ficat
gras
 ameliorarea este îngreunată de nr. mic de ouă şi de sezonabilitatea ouatului
 direcţia în care au fost obţinute rezultate remarcabile – producerea ficatului gras, în principal
prin îmbunătăţirea condiţiilor de alimentaţie (îndopare cu nutreţuri lipogene care formează
depuneri adipoase), selecţia realizand o mai bună reacţie a păsărilor
 selecţia se face pe colaterali, deoarece performanţa este cunoscută numai după sacrificare
Hibridul de gască pentru carne „GARO”
 obţinută prin încrucişarea ♂Landaise x ♀Olandeza Albă de Rin
 greutatea corporală la 8 săptămani: 3,7 – 4,4 kg
 HIBRIZI DE GĂINĂ PENTRU OUĂ, DE PROVENIENŢĂ ROMANEASCĂ

HIBRIDUL „ALBO –  producţia de ouă = 280 – 286 buc.

67”  greutatea ouălor = 59 – 60 g
 consum specific pe ou = 152 g
HIBRIDUL „ALBO –  producţia de ouă = 280 – 295 buc.
70”  greutatea ouălor = 60– 63 g
 consum specific pe ou = 140 g

HIBRIDUL „ALBO –  producţia de ouă = 320 – 323 buc.

SL”  greutatea ouălor = 62 – 63 g
 consum specific pe ou = 130 g
 viabilitate (19 -77 saptamani): 95 %
 temperament: pasare calma, adaptata conditiilor din baterie,
rezistenta la boli, la stresul de microclimat si nutritional
HIBRIDUL „SAFIR –  producţia de ouă = 270 – 280 buc.
108”  greutatea ouălor = 60 – 63 g
 consum specific pe ou = 142 g
HIBRIDUL „SAFIR –  producţia de ouă = 270 buc.
367”  greutatea ouălor = 60 – 62 g
 consum specific pe ou = 130 g
 viabilitate (20 -77 saptamani): 85 - 90%
HIBRIDUL „ROSO –  producţia de ouă = 280 – 290 buc.
70”  greutatea ouălor = 63 – 65 g
 consum specific pe ou = 158 g
 viabilitate adulte: 93 - 95%
HIBRIDUL „ROSO –  producţia de ouă = 330– 323 buc.
SL”  greutatea ouălor = 64 g
 consum specific pe ou = 138 g
 viabilitate (19 -77 saptamani): 94 %
 temperament: pasare calma, adaptata conditiilor din baterie,
rezistenta la boli, la stresul de microclimat si nutritional

HIBRIZI DE GĂINĂ PENTRU OUĂ IMPORTAŢI

HIBRIDUL „LOHMANN  producţia de ouă pe gaina transferata la 12 luni: 295-
BROWN” 305 buc
 greutatea ouălor la 12 luni: 63,5-64,5 gr.
 consum de furaj = 110-120 gr./zi
 viabilitate adulte: 94 - 96%
HIBRIDUL „SHAVER 566”  producţia medie de ouă: 314 buc.
 greutatea medie a ouălor: 64 – 65 gr.
 viabilitate adulte: 95 – 96%
HIBRIDUL „SHAVER 579”  producţia medie de ouă: 295 – 305 buc.
 greutatea medie a ouălor: 61 – 62 gr.
 viabilitate adulte: 94 – 95%

HIBRIZI DE GĂINĂ PENTRU CARNE, DE PROVENIENŢĂ ROMANEASCĂ

HIBRIDUL „ROBRO – 69”  greutatea medie la 7 săpt. = 2,1 – 2,2 kg

 indicele de conversie la 7 săpt. = 2,0 – 2,1 kg
 viabilitate la 7 săpt. = 97%
HIBRIDUL „ROBRO – 70”  greutatea medie la 6 săpt. = 1,8 – 1,9 kg
 greutatea medie la 7 săpt. = 2,2 – 2,4 kg
 indicele de conversie la 6 săpt. = 1,8 – 1,9 kg
 indicele de conversie la 7 săpt. = 1,9 – 2,0 kg
 viabilitate la 6 săpt. = 98%
 viabilitate la 7 săpt. = 97 - 98%
HIBRIDUL „MINI – ROBRO”  greutatea medie la 7 săpt. = 1,9 – 2,2 kg
 indicele de conversie la 7 săpt. = 1,9 – 2,0 kg
 viabilitate la 6 săpt. = 97%
 viabilitate la 7 săpt. = 96 - 97%

HIBRIZI DE GĂINĂ PENTRU CARNE, IMPORTAŢI

HIBRIDUL „ROSS – 208”  greutatea medie la 49 zile = 3 kg (♂) şi 2,3 – 2,4 kg (♀)
 indicele de conversie la 49 zile = 1,84 – 1,94
 viabilitate excelentă
 randament bun la sacrificare
HIBRIDUL „ROSS – 308”  greutatea medie la 47 zile = 3,1 kg (♂) şi 2,6 kg (♀)
 indicele de conversie la 47 zile = 1,76 – 1,87
HIBRIDUL „LOHMANN  greutatea medie la 45 zile = 2,5 kg (♂) şi 2,2 kg (♀)
MEAT”  consumul specific la 7 săpt. = 2,4 kg
HIBRIDUL „SHAVER  sexabil la varsta de 1 zi, după dezvoltarea remiglor
STARBRO” primare
 greutatea medie la 42 zile = 2,2 – 2,3 kg (♂) şi 1,8 – 1,9
kg (♀)
 indicele de conversie la 42 zile = 1,80 – 1,83 (♂) şi 1,84 –
1,87 kg (♀)
HIBRIDUL „ISA 15”  hibrid tetraliniar
 greutatea medie la 47 zile = 3,0 kg (♂) şi 2,5 kg (♀)
 indicele de conversie la 47 zile = 1,75 – 1,87 (♂) şi 1,84
kg (♀)
HIBRIDUL „HUBBARD  hibrid tetraliniar
FLEX”  greutatea medie la 42 zile = 2,6 kg (♂) şi 2,2 kg (♀)
 indicele de conversie la 42 zile = 1,71 (♂+♀)
HIBRIDUL „ARBOR  hibrid tetraliniar
ACRES”  greutatea medie la 42 zile = 2,5 kg (♂) şi 2,1 kg (♀)
 indicele de conversie la 42 zile = 1,71 (♂) şi 1,75 kg (♀)
HIBRIDUL „COBB – 500”  sexabil la varsta de 1 zi după dezvoltarea remigelor
 greutatea medie la 42 zile = 2,8 kg (♂) şi 2,4 kg (♀)
 indicele de conversie la 42 zile = 1,70 (♂) şi 1,82 kg (♀)