REZUMAT

În contextul actualei explozii demografice fără precedent în istoria omenirii, asigurarea

securităţii alimentare impune sporirea cantitativă şi calitativă precum şi repartizarea echilibrată a
alimentelor, utilizarea raţională a tuturor resurselor de hrană şi obţinerea de noi surse alimentare
cu un conţinut sporit de substanţe nutritive, îndeosebi de proteine.
În momentul de faţă, dar şi în perspectiva anilor 2050, produsele alimentare de natură
proteică provenite de la animale (carne, lapte, ouă, etc.) deţin ponderea principală în alimentaţia
omului.
Creşterea porcinelor are un rol hotărâtor în asigurarea cu carne a populaţiei globului.
Deşi există popoare care din diferite motive nu consumă carne de porc, peste 80% din populaţia
globului apreciază calităţile acesteia şi o consumă atât sub formă proaspătă, cât şi sub formă de
preparate.
Menţinerea cotei de participare a speciei porcine în asigurarea cărnii şi a produselor din
carne pentru consum este dependentă în mare măsură de atractivitatea economică a creşterii
acestei specii. Scopul oricărui producător de carne de porc îl constituie maximizarea profitului,
care implică obţinerea şi creşterea a cât mai mulţi porci de la cât mai puţine scroafe, cu viteză de
creştere cât mai mare, valorificare eficientă a hranei şi asigurarea unei carcase de calitate
superioară. Pentru realizarea acestor deziderate şi pentru ca specia suine să fie cât mai atractivă
(sub aspectul realizării profitului), pe lângă tehnologiile de creştere, exploatare şi hrănire,
ameliorării genetice a efectivelor trebuie să i se acorde o importanţă deosebită.
Ameliorarea porcinelor este prima verigă a lanţului care leagă producătorul de carne de
porc de consumator. Nevoile celor ce alcătuiesc acest lanţ se modifică continuu pentru a
răspunde cererilor consumatorului.
Încrucişarea devine un mijloc eficient de valorificare superioară a potenţialului genetic.
Obiectivul principal al încrucişărilor în ameliorarea suinelor este obţinerea de porci comerciali
(hibrizi) prin încrucişări sistematice între populaţiile existente, cu scopul de a beneficia fie de
efectul de heterozis pentru unele caractere, fie de complementaritate pentru altele, sau de a
combina ambele avantaje. În acest mod, obiectivul selecţiei populaţiilor participante la formarea
hibridului se simplifică şi astfel intră în discuţie specializarea populaţiilor pe diferite direcţii.
La porci, caracterele care participă la realizarea producţiei de carne pe scroafă matcă,
pot fi împărţite în două grupe. Prima grupă cuprinde acele caractere ce sunt legate de procesul de
reproducţie, printre care locul principal este ocupat de prolificitate, iar cea de a doua se referă la

I
caracterele legate de viteza de creştere, capacitatea de valorificare a furajelor şi calitatea carcasei
(în special procentul de carne în carcasă).
Companiile producătoare de material biologic suin au libertatea, supunându-se unui
cadru legislativ general, de a-şi crea propriile programe de ameliorare, adaptate perfect
condiţiilor în care sunt întreţinute propriile nuclee şi care să răspundă cerinţelor pieţei.
Diferenţele dintre aceste programe constituie fundamentul economiei de piaţă, prin care orice
companie încearcă să satisfacă la maximum nevoile consumatorului.
Lucrarea de faţă îşi propune ca, pornind de la o anumită situaţie concretă existentă în
unitatea în care a fost întreprins studiul, să testeze influenţa pe care o are vierul terminal asupra
unor caractere economic utile de care depinde eficienţa oricărei exploataţii comerciale de porci.
Astfel, s-a dorit evidenţierea unei eventuale influenţe pe care o are vierul asupra ratei de
concepţie a femelelor partenere şi în cazul în care ea există să se determine cota de participare
a masculului din exprimarea fenotipică totală a însuşirii. Întrucît prolificitatea este un caracter
cu maximă importanţă economică în exploatarea suinelor, am considerat a fi utilă testarea
influenţei masculului terminal utilizat în schema de obţinere a hibridului comercial, asupra
numărului total de purcei născuţi, a numărului de purcei născuţi vii şi asupra capacităţii de
alăptare a scroafei cuantificată prin greutatea lotului la 28 de zile.
Importanţa cunoaşterii acestor lucruri rezidă în eficienţa biologică şi economică a
sectorului de reproducţie precum şi a întregului complex de exploatare a suinelor. Identificarea
factorilor de influenţă a ratei fecundităţii şi analiza unei părţi a acestora poate concura la
realizarea unui proces de reproducţie corespunzător şi înlăturarea factorilor nefavorabili,
asigurând astfel sustenabilitatea eficienţei economice.
Pentru atingerea scopului final al lucrării, s-a acordat o atenţie deosebită reliefării
rolului vierului terminal asupra caracterelor de producţie ale descendenţilor hibrizi destinaţi
valorificării prin abatorizare. Astfel, au fost luate în discuţie caractere importante în
exploatarea suinelor şi cuantificarea acestora la hibrizii comerciali rezultaţi din diferite scheme
de încrucişare, imaginate în aşa fel încât diferenţele observate să poată fi puse pe seama
genitorului mascul terminal: viteza de creştere (cuantificată prin vârsta la 100 kg şi sporul
mediu zilnic pe viaţă) şi caracterele asociate cu calitatea carcasei (randamentul la sacrificare,
grosimea slăninii dorsale şi procentul de carne în carcasă).
În concordanţă cu scopul urmărit, a fost organizat un experiment, care a cuprins cinci
etape, fiecare fiind consacrată studiului caracterelor amintite anterior în condiţiile împerecherii
cu tipuri genetice de vieri diferite.
Prezenta teză de doctorat a fost structurată, conform uzanţelor, în două părţi. După o
scurtă introducere, referitoare la locul şi rolul porcului în asigurarea securităţii alimentare, la
II
rolul ameliorării genetice în sporirea producţiei pe scroafă matcă, la importanţa exploatării
liniilor specializate şi la structura programelor moderne de ameliorare a suinelor, la care se
adaugă scopul şi obiectivele cercetării, prima parte sintetizează principalele date bibliografice din
literatura de specialitate, iar partea a doua se referă la cercetările proprii privind influenţa
vierului terminal asupra caracterelor economic utile.
Partea de documentare bibliografică este extinsă pe 71 de pagini şi cuprinde 37 de tabele
şi 8 figuri, reprezentând aproximativ 35.5% din volumul tezei de doctorat.
Capitolul I prezintă porcul ca obiect al ameliorării, caracterele de interes economic în
exploatarea suinelor, respectiv cele care constituie obiectivul selecţiei liniilor paterne şi materne.
Capitolul II se referă la sistemele actuale de ameliorare a suinelor, făcând o scurtă
prezentare a principalelor programe naţionale de ameliorare.
Capitolul III cuprinde o amplă sinteză bibliografică referitoare la efectul de heterozis şi
manifestarea acestuia la suine, influenţa vierului terminal asupra fecundităţii, asupra prolificităţii
scroafelor partenere şi asupra performanţelor de creştere şi carcasă ale hibridului comercial.
Partea a II-a cuprinde cercetările proprii şi este extinsă pe 129 de pagini, cuprinzând 98
de tabele şi 35 de figuri. Această parte, care reprezintă aproximativ 64.5% din volumul tezei de
doctorat, a fost structurată pe trei capitole importante, respectiv: materialul şi metoda de lucru,
rezultatele obţinute şi interpretarea lor, concluzii generale şi recomandări.
Materialul şi metoda de lucru. Cercetările au avut loc între anii 2008 – 2011,
metodologia de lucru axându-se pe evaluarea influenţei a trei tipuri genetice de vieri (PIC 408,
PIC 410 şi PIC 337), prin împerecherea acestora cu scroafe hibride (Marele Alb x Landrace),
întreţinute în aceleaşi condiţii de mediu, beneficiind de aceleaşi condiţii de hrănire şi aflate la
aceeaşi vârstă (pentru excluderea, pe cât posibil a influenţei materne). Rezultatele obţinute au
fost studiate comparativ, între cele trei tipuri genetice de vieri. Astfel, scrofiţe nulipare au fost
împărţite în trei grupe, câte o grupă pentru fiecare tip genetic de vieri şi însămânţate artificial cu
material seminal. Pentru a asigura repetabilitatea rezultatelor, la fătarea a doua s-a menţinut
aceeaşi schemă de împerechere. De la fătarea a III-a şi până la a V-a, aceleaşi loturi de scroafe au
fost însămânţate artificial cu material seminal provenit de la aceleaşi tipuri genetice de vieri,
utilizând o schemă care să permită eliminarea influenţei materne (pe principiul rotaţiei).
Performanţele de creştere şi de carcasă ale descendenţilor grupurilor de scroafe din cadrul
loturilor experimentale au fost evaluate în proporţii relativ egale din masculi şi femele, pentru a
putea elimina influenţa dată de către factorul sex. Prelucrarea statistică a datelor experimentale şi
testarea semnificaţiei diferenţelor s-a făcut utilizând metodele clasice.
Rezultate privind influenţa tipului genetic asupra fecundităţii vierului terminal. În
cazul tuturor celor 5 loturi, cea mai mare rată a concepţiei a fost obţinută în situaţia utilizării
III
materialului seminal provenit de la vierii PIC 410. Astfel, rezultatele obţinute par, la o primă
vedere, a pleda pentru utilizarea PIC 410 pe poziţie de vier terminal în obţinerea hibridului
comercial, superioritatea acestuia putând fi pusă pe seama unui eventual efect de heterozis pentru
caracterele legate de capacitatea fecundantă a materialului seminal. Rezultatele testării statistice
arată existenţa unor diferenţe fără semnificaţie între ratele de concepţie ale grupelor de scroafe
inseminate cu material seminal provenit de la tipuri genetice diferite de vieri, în cazul tuturor
loturilor analizate. În virtutea rezultatelor obţinute, se poate afirma că producerea de către
compania PIC a vierului terminal PIC 410, tată de hibrid comercial, s-a făcut categoric din alte
considerente decât cele de reproducţie (pentru caractere de producţie şi adaptare bună la
sistemul industrial de exploatare). Analiza cantitativă şi calitativă a materialului seminal a pus în
evidenţă superioritatea vierilor din linia PIC 410 pentru volumul ejaculatului şi mobilitate, în
timp ce la concentraţia în spermatozoizi şi numărul de doze, linia PIC 337 a fost superioară.
Rezultatele privind caracterele de reproducţie ale scroafelor partenere în diferite
scheme de hibridare. În urma cercetărilor efectuate în prezentul studiu, se poate afirma
existenţa unei influenţe pozitive a vierilor aparţinând tipului genetic PIC 410 asupra
performanţelor de reproducţie ale scroafelor partenere (prolificitate, număr de purcei înţărcaţi şi
capacitatea de alăptare). Influenţa pozitivă a vierilor PIC 410 este mai pregnantă în cazul
numărului de purcei fătaţi. Astfel, este posibil ca vierii PIC 410 să aibă o capacitate de fertilizare
mai bună decât cei aparţinând celorlalte tipuri genetice. Referitor la capacitatea de alăptare
(cuantificată prin greutatea lotului la 28 de zile), deşi există anumite diferenţe cu semnificaţie
statistică între grupele de femele analizate, totuşi, la acest caracter se înregistrează valori
apropiate, ceea ce denotă şi valoarea genetică a scroafelor (bune mame, cu lapte corespunzător
cantitativ şi calitativ) şi o uniformitate a condiţiilor de furajare şi întreţinere (furaj de calitate,
condiţii de temperatură, umiditate şi igienă corespunzătoare). Rezultatele obţinute par a pleda
pentru utilizarea cu preponderenţă (cel puţin în unitatea în care a fost întreprins studiul) a vierilor
PIC 410 pe poziţie de vier terminal în obţinerea hibridului comercial, dată fiind influenţa
pozitivă a acestuia asupra prolificităţii scroafelor partenere. Acest caracter are o importanţă
deosebită în eficienţa exploatării suinelor, întrucât influenţează în mod direct numărul de porci
sacrificaţi pe scroafă matcă şi pe an.
Rezultate privind viteza de creştere a hibridului comercial în diferite scheme de
hibridare. În urma cercetărilor efectuate în prezentul studiu, se poate susţine existenţa unei
influenţe pozitive a vierilor aparţinând tipului genetic PIC 410 asupra performanţelor referitoare
la viteza de creştere a produşilor lor. Astfel, rezultatele par a pleda pentru utilizarea cu
preponderenţă a vierilor PIC 410 pe poziţia de vier terminal în schemele de obţinere a hibridului
comercial. Viteza de creştere este un caracter de o importanţă capitală în exploatarea suinelor,
IV
valoarea acestei însuşiri influenţând în mod direct eficienţa economică a oricărei ferme
comerciale.
Rezultate privind calitatea carcasei hibridului comercial în diferite scheme de
hibridare. Se remarcă o valoare superioară a grosimii slăninii dorsale şi, evident, un procent de
carne în carcasă mai bun la produşii din taţi PIC 410, chiar dacă, în anunite situaţii, aceasta nu
este susţinută şi din punct de vedere statistic, probabil ca urmare a unor erori asociate probei,
imposibil de evitat indiferent de experiment. Această superioritate apare pe fondul existenţei
unui randament la sacrificare inferior, însă analizarea acestei însuşiri nu poate fi scoasă din
context. Subliniem faptul că randamentul la sacrificare nu este cel mai potrivit caracter pentru
analizarea calităţii carcasei. După cum se cunoaşte, acesta se determină pe baza unui raport între
greutatea carcasei şi greutatea la sacrificare. Însă, o valoare mare a acestei însuşiri (o greutate
mai mare a carcasei) poate fi determinată şi de un conţinut mai mare de grăsime (o grosime mai
mare a stratului de slănină), de nedorit. Ca urmare, inferenţe corecte pot fi deduse numai prin
analiza corelată a randamentului cu grosimea stratului de slănină şi procentul de carne în carcasă.
Superioritatea performanţelor medii ale descendenţilor proveniţi din taţi PIC 410 poate fi pusă pe
seama existenţei unui oarecare efect de heterozis, remarcându-se valori mai mari ale caracterelor
legate de calitatea carcasei faţă de formele parentale (cunoscut fiind faptul că PIC 410 este un
vier simplu hibrid, provenit din încrucişarea dintre PIC 408 şi PIC 337), deşi uneori fără
semnificaţie statistică, mai ales în comparaţie cu PIC 337. Această din urmă chestiune are drept
explicaţie valoarea determinismului genetic a unor astfel de însuşiri (caractere intermediar spre
intens heritabile), la care efectul de heterozis are intensitatea medie spre scăzută (dar existentă).
Concluzii generale şi recomandări. Pe baza rezultatelor obţinute, unele citate şi de
literatura de specialitate, se pot face următoarele recomandări:
1. În urma rezultatelor obţinute în prezentul studiu, propunem pentru obţinerea
hibridului comercial în unitatea în care am întreprins prezentul studiu, utilizarea
numai a vierilor din linia PIC 410, ţinând cont de calităţile acestora, reflectate prin
calitatea materialului seminal, prin influenţa asupra prolificităţii scroafelor
partenere, precum şi prin performanţele hibrizilor ce rezultă în urma schemelor care
prevăd utilizarea lor pe poziţie de vier terminal.
2. Din punct de vedre organizatoric, o condiţie esenţială a realizării eficienţei o
constituie calcularea necesarului de spaţii. S-a propus astfel o schiţă de proiect
tehnologic care să eficientizeze utilizarea acestora.