Aspecte privind proiectarea tehnologic a unei ferme zootehnice

Pentru nfiinarea unei ferme zootehnice este necesar mai nainte de toate a se face un studiu ct mai concis cu privire la ce presupune acest lucru. O ferm zootehnic nu este doar un loc n care se cresc animale, ci constituie un veritabil complex tehnico-economic. A avea o ferm zootehnic implic n primul rnd a petrece mai mult timp acolo, implic a avea angajai, implic a avea animale de calitate superioar sau animale ct mai bune din punct de vedere genetic, mai implic a avea teren pentru ferm i pentru furaje, utilaje i instalaii speciale pentru furajare, adpare, colectarea dejeciilor, surs de energie, mijloace de transport etc. n principal, pentru nfiinarea unei ferme zootehnice se parcurg urmtoarele etape : 1. Stabilirea scopului pentru care se dorete a se nfiina viitoarea ferm zootehnic. 2. Stabilirea mai multor variante de ferm (efectiv de animale crescut) i alegerea unei variante optime care s asigure o eficien economic ct mai mare. 3. Evaluarea surselor de nutrieni (furaje i terenuri) disponibile pentru alimentaia animalelor din viitoarea ferm. 4. Stabilirea mrimii viitoarei ferme i odat cu aceasta i terenul necesar pentru amplasarea viitoarei ferme, precum i amplasarea adposturilor. 5. Stabilirea numrului i a capacitii adposturilor, precum i instalaiile necesare pentru furajare, adpare, colectarea i evacuarea dejeciilor. 6. Stabilirea sursei de alimentare cu ap, a sursei de energie, disponibilul de for de munc i mijloace de transport. 7. n funcie de punctele 1-6, se stabilete i sistemul de cretere i exploatare a animalelor (extensiv,semiintensiv sau intensiv). 8. Stabilirea raselor de animale care se vor exploata n viitoarea ferm i posibilitile de a le achiziiona fie de pe pia, fie de la diferite societi comerciale. 9. Evaluarea capitalului necesar i a surselor financiare disponibile pentru procurarea de material biologic, a instalaiilor i utilajelor necesare, furaje suplimentare, medicamente, salarii etc. 10. Stabilirea datelor tehnologice necesare pentru proiectarea viitoarei ferme (consumul

mediu zilnic pe cap de animal, consumul specific, evoluia procentului de mortalitate, evoluia produciilor (ou, carne, lapte), durata vidului sanitar etc.) n funcie de specia i rasa de animale care va fi exploatat n viitoarea ferm. Este obligatoriu a se respecta aceste etape pentru a se asigura o activitate rentabil n cadrul viitoarei ferme zootehnice. Cresterea animalelor pe teritoriul Romaniei a fost si va fi o activitate de prima insemnatate in asigurarea bunurilor agroalimentare necesare pentru hrana populatiei, pentru industria alimentara prelucratoare, ca si pentru participarea la schimburile comerciale internationale. Conditiile naturale, de sol si clima, deosebit de favorabile, o indelungata traditie, ca si calitatea cercetarii stiintifice si a invatamantului zootehnic de toate gradele, reprezinta factori importanti care stau la temelia dezvoltarii zootehniei, cresterii performantei si competitivitatii. Transformarile fundamentale care au avut loc dupa 1989, cu toata scaderea drastica a efectivelor de animale si, ca urmare, a productiilor obtinute, fenomene intalnite in toate fostele tari socialiste, au creat premisele unor noi orientari in practicarea zootehniei, care se vor materializa in performante tehnice cantitative si calitative, ca si de eficienta economica in cadrul comunitatii europene si mondiale. Tehnologia cresterii animalelor si obtinerii produselor animaliere este domeniul stiintific care se ocupa cu cercetarea particularitatilor biologice si productive ale animalelor domestice, pasarilor, albinelor si pestilor cu scopul folosirii eficiente a acestora pentru obtinerea produselor animaliere, elaboreaza metode de crestere si regimuri de intretinere a animalelor domestice, tehnologii performante pentru obtinerea produselor animaliere. Importanta problemelor stiintifice si tehnologice a specialitatii nominalizate pentru economia nationala este in majorarea producerii produselor animaliere, imbunatatirea calitatii, reducerea cheltuielilor pe unitatea de productie obtinuta. Respectarea standardelor de calitate si a reglementarilor sanitare constituie o alta directie de maxima importanta in procesul de armonizare la normele comunitare. Cunoasterea si aplicarea prevederilor de acest tip de catre fermieri sunt vitale din cel putin doua motive. Pe de o parte ele constituie o conditie pentru accesul la mecanismele comunitare de sprijin (principiul conditionalitatii). Pe de alta parte, nerespectarea standardelor de catre producatori atrage dupa sine imposibilitatea comercializarii produselor agricole pe piata comunitara. In ultimii ani s-a inregistrat o transpunere accelerata a aquis-ului in domeniul calitativ, sanitar si fito-sanitar. Totusi acest ritm ridica o serie de probleme atat pentru fermieri cat si pentru procesatori. Desfurarea produciei n ferme de mrimi i dimensiuni optime reprezint cadrul organizatoric indispensabil creterii produciei i eficienei economice. Conceptul de mrime a fermei reflect latura calitativ a organizrii produciei i nivelul de intensificare a acesteia. Dimensiunea fermei reflect latura cantitativ a organizrii produciei i este strns legat de mrimea acesteia. Msura n care investiiile efectuate multiplic efectul pozitiv al condiiilor naturale i biologice existente se reflect n nivelul randamentelor medii, al costurilor de producie i al profitului. Mrimea optim din punct de vedere economic a unei ntreprinderii const n acele dimensiuni ale ramurilor de producie (inclusiv dimensiuni teritoriale), care permit

utilizarea deplin i raional a fondului funciar, a mijloacelor tehnice materiale i a forei de munc, realizarea unei producii maxime pe unitatea de suprafa i de calitate superioar, cu cheltuieli ct mai mici i cu o rentabilitate ct mai mare n condiii economice i naturale date. Conditii pentru infiintarea unei ferme. Indiferent de dimensiunea fermei aceste conditii trebuie respectate, tinand seama de faptul ca sunt stipulate in diferite acte normative . Intocmirea proiectului tehnologic pentru o ferma de vaci presupune cunoasterea conditiilor concrete din zona, posibilitatile de valorificare a produselor si mijloacele de asigurare a conditiilor optime de exploatare, astfel incat animalele sa-si evidentieze potentialul productiv. In vederea amplasarii unei ferme intr-o anumita zona trebuie sa se respecte urmatoarele cerinte: -sa se utilizeze pe cat posibil pentru constuctii suprafetele de teren care au avut aceasta destinatie, iar acolo unde nu exista sa se utilizeze terenuri slab productive; -sa se respecte normele privind protectia mediului inconjurator, astfel incat directia vantului dominant sa fie dinspre localitate spre ferma, iar distanta de la perimetrul fermei la centrul populat sa fie de 300 m pentru fermele de pana la 500 capete si 500 m la cele cu peste 500 capete; -incinta fermelor trebuie sa fie cu minimum 50 cm peste nivelele maxime de inundare -terenul pe care se amplaseaza ferma sa aiba umiditate redusa, sa fie stabil pentru a oferi stabilitate fundatiilor, sa prezinte o panta naturala de 0,5-2% pentru a asigura scurgerea apelor, apa freatica sa se gaseasca la minimum 0,5 m adancime; -sa existe posibilitatea depozitarii si folosirii dejectiilor rezultate din creterea animalelor, iar apele reziduale sa se deverseze intr-un emisar, fara a deveni poluante; -distantele fata de sursele de furaje, alimentare cu apa, energie sa fie cat mai reduse; -incinta fermelor sa nu fie strabatuta de conducte de gaze, retele electrice, drumuri de circulatie. Metodologia de lucru utilizata pentru realizarea proiectelor de ferme cu capacitati diferite. Dup adposturi, dotrile zootehnice ocup un loc foarte important n ferm. Dotarea i mecanizarea aferent trebuie s se integreze perfect construciei, pentru ca adpostul s fie funcional. Corecta realizare i amplasare a grilajelor de furajare, a cuetelor, adptorilor i altor instalaii necesare, reprezint un factor indispensabil pentru o mai bun reuit a adpostului i pentru bunstarea animalelor, care trebuie s se mite n voie n spaiile rezervate lor. Cuetele trebuie s corespund unui complex de factori, cum ar fi: dimensiuni, calitatea saltelelor (care trebuie s garanteze confortul i o stare igienico-sanitar bun, obinut cu costuri minime de ntreinere), forma despritoarelor de stand. De toate acestea depinde gradul de ocupare a cuetelor, cu avantajele legate de starea de curenie a animalelor, mbuntirea calitii igienice a laptelui i reducerea timpului de mulgere. La fel de importante sunt i instalatiile pentru adpare, avnd n vedere faptul c apa este esenial pentru cerinele fiziologice ale animalelor. n timpul lactaiei, vacile trebuie s recupereze pierderile de ap eliminate prin producerea de lapte; ca urmare, necesarul de

ap depinde i de nivelul productiv al animalului, pe lng necesarul datorat condiiilor climatice i tipului de raie administrat. Adptorile trebuie s fie corect amplasate n adpost, s menin calitatea apei, s permita recircularea apei, s fie conectate la un sistem de alimentare de mare capacitate, care garanteaz un volum suficient, s fie dotate cu un sistem antinghe, pentru controlarea temperaturii n lunile de iarn i s fie uor de curat, folosind sistemul rapid de golire sau basculare. n proiectarea unui centru zootehnic, nu trebuie uitate dotrile pentru cazarea i micarea animalelor, instalaii simple la prima vedere, dar capabile s organizeze adpostul pentru o exploatare consecvent. Caracteristicile constructive i dimensiunile sunt studiate nu numai pe baza dimensiunilor animalului, ci i lund n considerare programul zilnic, specific fermei. Grilajele aleilor de micare, suprafeele pardoselilor, pasajele pentru muncitori, porile, pasajele la nivel i barierele de conducere i de grupare a animalelor, pot suferi modificri specifice, pe care un bun proiectant trebuie s fie n msur s le defineasc, de la caz la caz. Manipularea dejeciilor Tehnologiile pentru ntreinerea i gestionarea dejeciilor, disponibile astzi, ne conduc substanial ctre pluguri racloare, recircularea dejeciilor semilichide tratate, colectate sub grtare sau la flushing (splarea pardoselilor prin inundare). Soluia adoptat va influena etapele urmtoare de depozitare i eventual de tratare a dejeciilor. Utilizarea separrii unitare, prin tratamente de stabilizare pe cale aerob (oxigenare) sau pe cale anaerob (cu recuperare de biogaz) este ntotdeauna actual, datorit avantajelor pe care le ofer. O ferma este compusa din teren si alte elemente utilizate pentru productie, precum cladiri, utilaje si unelte. Poseda forta de munca proprie. Toate activitatile si productia sunt administrate de catre un fermier. Ferma difera de alte unitati de productie deoarece terenul este cel mai important factor si de asemenea produce anumite bunuri naturale, care sunt utilizate n productia fermiera ulterioara. Ferma, de obicei, se ocupa cu productia vegetala sau animaliera si uneori poseda un fel de societate care administreaza de asemenea productia alimentelor. Aceasta poate fi o proprietate a fermierului, poate fi inchiriata, poate fi de asemenea o parte a unei societati, cooperative sau asociatii. Are doua sfere. Prima este una tehnica si productiva si include procesarea unui tip de produse pe cale naturala pentru obtinerea altora, a doua sfera este una economica si se ocupa cu procesul productiei stabilind o relatie intre produse si presuri precum si o participare financiara si valorica n cadrul productiei. Pentru realizarea si functionarea unei ferme zootehnice, este necesara obtinerea mai multor aprobari ale organelor teritoriale. Aceste aprobari sunt: Avizul de amplasment; Avize si acorduri pentru accesul la utilitati precum apa curenta, energia electrica, sursa de incalzire (gaze, reteaua de termoficare) etc.; Avizul unitatii de pompieri; Avizul comandantului de Protectie Civila al Inspectoratului pentru Sanatatea Mediului.

Toate aceste avize vor fi inscrise in Certificatul de Urbanism pe care investitorul trebuie sa-l solicite de la Administratia Publica Locala inainte de a incepe elaborarea proiectului. De asemenea dupa realizarea adaposturilor, instalatiilor si a celorlate constructii din ferma, pentru a fi data in functiune, investitorul mai trebuie sa se adreseze Directiei Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentara (D.S.V.S.A.), cat si Directiei Judetene de Sanatate Publica, care vor verifica daca noua constructie respecta normele si regulamentele specifice si daca instalatiile functioneaza la parametrii proiectati. In urma acestor verificari D.S.V.S.A., va elibera avizul sanitar veterinar si/sau pentru siguranta alimentara, in conformitate cu Ordinul 139/2005, publicat in Monitorul Oficial Nr. 107 bis din data de 2 februarie 2005. Normele sanitar-veterinare privind amplasarea, proiectarea si sistematizarea fermelor zootehnice prevad, printre altele si urmatoare: terenul sa fie salubru, neinundabil, cu structura uniforma si cu pante line (de preferat cu inclinare spre sud, sud-est sau sud-vest), avand acces usor, catre caile de comunicatii, catre pasuni si catre culturile furajere; adaposturile sa fie orientate in directia opusa celei din care bat vanturile dominante, astfel incat sa fie protejate de efectul daunator al acestora; luminozitatea sa fie buna si sa evite supraincalzirea in perioada de vara; pentru a prevenii scurgerea dejectiilor si sau a apelor uzate in exteriorul adaposturilor, cat si pentru ca apele meteorice sa nu patrunda in interior, constructiile vor fi amplasate pe temelii inaltate la minim 20-25 cm fata de sol, avand o pardoseala specifica care sa reziste la uzura fizica si chimica; pardoseala va avea o inclinatie de 1,5 pana la 3 %, trebuie sa fie neteda si nealunecoasa; usile trebuie amplasate in partea opusa vanturilor dominante, iar pragurile vor fi la nivel cu pardoseala in interior si la 5-6 cm deasupra solului in exterior; amplasamentul oricarei ferme zootehnice trebuie sa permita in toate cazurile, posibilitatea dezvoltarii in perspectiva, cu conditia sa pastreze anumite distante fata de zonele protejate (200 m fata de case de locuit, surse de apa, statii de prelucrare a apei), de drumurile locale (18 m), de sosele si cai ferate (20-22 m). Normele sanitar veterinare prevad suprafetele utile minime necesare fiecarui animal in cadrul fermelor nou construite. Organizarea constructiilor Organizarea se poate face in sistem gospodaresc sau in sistem industrial(ferme specializate). Unitatea functionala intr-o ferma este compartimentul. Mai multe compartimente formeaza un adapost. Intr-un compartiment cazarea se face in standuri (bovine) sau boxe (porcine). Forma in plan al adaposturilor este in general dreptunghiulara cu una sau mai multe deschideri cu valori intre 4 36 m si lungimi de pana la 60 80 m. Inaltimea la strasina se stabileste in functie de volumul de aer static necesar pe cap de animal. In functie de amplasare (zone), adaposturile pot fi inchise (izolate termic) sau adaposturi neizolate (inchise sau deschise). In taberele de vara se utilizeaza adaposturi semiinchise, neizolate termic. Conditiile generale de amplasare a adaposturilor sunt legate de modalitatile de desfacere a produselor, alimentarea cu apa, energie electrica, termica si canalizare. Se are in vedere realizarea unui drum comod pana in incinta.

Pentru ca degaja multe noxe, fermele trebuiesc amplasate la minim 22 de metri de soseaua nationala si la minim 18 m fata de drumurile comunale. Nu trebuie sa existe in incinte cai de comunicatii publice iar animalele nu trebuie sa traverseze drumuri nationale sau cai ferate pana la pasune. Distantele minime recomandate de protectia sanitara intre localitati si unitatile mari de zootehnie sunt urmatoarele: -100 m ferme de cabaline; -200-500 m ferme de taurine; -1000 m complexe ingrasare porci; -300 m ferme avicole; -30 m spitale veterinare; -100 m adaposturi de izolare, carantina; -300 m abatoare, targuri de animale; -300 m depozite de colectare produse de origine animala; -300 m platforme de dejectii; -200 m cimitire, crematorii, puturi seci. Distantele minime intre cladirile din ferma pentru a fi protejate de incediu variaza intre 6 10 m. Cladirile care se orienteaza pe directia N-S, au ferestrele amplasate pe ambele fete laterale ale cladirii. Cladirile care se orienteaza pe directia E-V au ferestre numai pe latura orientata spre Sud. La depozite, sali de muls, laptarii de ferma, ferstrele se orienteaza spre Nord. Pentru a fi protejate de vanturi, cladirile vor avea peretele plin in directia vantului. Drumurile din ferme vor fi de 3 4 m, iar drumul din ferma care face legatura cu un drum national va avea 6 m. Planul general al fermei trebuie sa cuprinda: -sectorul de productie; -sectorul de depozitare a furajelor; -sectorul de gospodarire a dejectiilor; -sectorul de intretinere; -sectorul administrativ; -sectorul energetic (daca nu se alimentaza de la o retea publica). In cadrul procesului tehnologic din ferma, trebuie respectate cateva reguli principale: -liniile de transport furaje, dejectii si produse trebuie sa fie cat mai scurte; -fluxurile nu trebuie sa se intretaie; -trebuie sa se tina seama de posibilitatile de dezvoltare; -trebuie sa fie realizate solutii optime de constructii cu pretul cel mai mic; -trebuie sa asigure igiena si securitatea muncii; -trebuie luate masuri de siguranta impotriva incendiilor. Prin proiectare se urmareste ca suprafata de teren ocupata de unitatea zootehnica sa fie cat mai mica, dar corect dimensionata pentru a nu se scoate din circuitul agricol suprafete mari de teren. In cadrul gospodariilor taranesti intre locuinta si adapostul de animale trebuie sa se amplaseze anexele gospodaresti. Adapostul animalelor are de obicei o structura de rezistenta din metal si un acoperis cu invelitoare din tabla ondulata.

Fundatia din beton este discontinua, stalpii de sustinere fiind plasati in pahare din beton. Avand in vedere faptul ca structura este usoara, fundatia respect masurile referitoare la rezistent si durabilitate. Intre fundatie si pereti exist un strat izolator hidrofug, format din carton bituminat si bitum, pentru intreruperea ascensiunii apei capilare din sol. Peretii exteriori, construiti din zidarie usoara, satisfac cerintele cu referire la: rezistenta fizica, rezistenta la foc, agenti chimici i fizici (inclusiv agentii utilizati in procesul decontaminarii) si, prin tencuirea in interiorul grajdului, prezinta un grad acceptabil de finisare a suprafetei. In partea frontala a grajdului, peretele este dezlocuit de o prelata care ramane in cea mai mare parte a anului, rulata in partea superioara, sub strasina adapostului. Peretele din spate are, in partea superioara, un oblon transparent i mobil care serveste la controlul ventilatiei; pe durata verii, acesta ramane deschis, fapt ce face ca fluxul de aer sa genereze senzatia de racoare si sa elimine caldura acumulata sub tavan. Pardoseala este executata din beton, este plasata la inaltime fata de nivelul solului, este rezistenta la rulare si nu este lunecoasa. Functional, pardoseala imparte adapostul in mai multe zone: Zona (aleea) de circulaie si furajare este din beton raiat si are o latime de 3,6 m. Aleea este suficient de rezistent pentru a sustine un tractor cu lama utilizat la evacuarea dejectiilor. Pardoseala are o panta de 1,5-2% care incepe dinspre o intrare si se continua spre cealalt; la capatul decliv sunt plasate platforma pentru depozitarea gunoiului i fosa pentru purin. Panta de 1,5% se regasete si n plan transversal, n directie opus fat de intrarea n sala de muls, astfel ca purinul sa nu patrunda in aceasta incapere. Zona de odihna, respectiv cuseta de odihna, este mai inalta cu 15 cm fata de pardoseala zonei de circulatie si este, n fapt, un pat pentru odihna confectionat din caramida cu goluri, acoperita cu un strat de beton cald (beton cu granulit). Dimensiunea cusetei este de 2,2 x 1,0 m; anterior, inspre perete, prezint un limitator pentru piept, posterior, spre aleea de circulatie, zona este delimitata de un prag cu inaltimea de 20 cm; acest prag are rol limitator, prevenind curgerea aternutului (paie, rumegu, tala etc.) n zona de circulaie. Zona de furajare este proiectata pentru a oferi confort animalelor si n ideea incurajarii si maximizarii consumului de furaje. In zona de furajare, se disting urmtoarele: -grilajul de furajare asigur un front de furajare de 65 de cm si, dac situaia o impune, permite contentionarea vacilor. La nivelul pardoselii, grilajul delimiteaz zona de furajare de cea de circulaie printr-un panou din scandur. -ieslea este mai nalt cu 15 cm dect pardoseala zonei de circulaie; lrgimea este de 8090 cm, iar suprafaa este neted, neporoasa. -zona de acumulare i depozitare a furajului continua ieslea si are o ltime de 1,5 1,6 m; suprafata este mai rugoasa si este destinata depozitarii temporare a furajelor. Practic, pe langa depozitarea temporara a furajelor are loc ai economisirea timpului necesar distribuirii manuale a furajelor. In situatia in care distributia furajelor se face cu remorca tehnologica, aceasta zona poate sa lipseasca sau sa fie mult redusa. Usile care asigur circulatia personalului si animalelor au dimensiuni de 1,02,0 m, iar cele folosite pentru utilaje au dimensiunea de 2,83,0 m.

Acoperisul este in dou ape, este alcatuit din sarpanta metalica (elementul de sustinere si rezistenta) si are invelitoarea propriu-zisa din tabla ondulata. Acoperisultavan permite iluminarea zenitala si nu are termoizolatie si nici bariera antivapori. Acesta se prelungeste si in exteriorul suprafetei utile a grajdului, astfel incat acopera intreaga zona de furajare. Dependine: adapostul mai prezint o sala de muls, o incapere pentru tancul de racire a laptelui si agregatul de producere a vacuumului, o incapere pentru depozitarea concentratelor si premixurilor, un birou si un grup sanitar pentru fermier. Sala de muls poate fi de tip 24 standuri, cu 4 aparate de muls care pot deservi toate standurile platformei. Criteriile de baz avute n vedere pentru stabilirea sistemei optime de mecanizare sunt: - criterii tehnice (funcionalitatea, concordana cu scopul, domeniul de utilizare); - criterii ergonomice (confort de lucru, comenzi, menajarea sntii); - criterii ecologice (emisii de gaze, zgomot, combustibili i lubrifiani nepoluani, etc.); - criterii economice (preul de cumprare, mod de procurare, cheltuieli de exploatare, durata de utilizare, etc.). n funcie de performanele tehnologice ale echipamentelor, de eficientizarea mecanizrii i automatizrilor care au ca efect creterea cantitativ i calitativ a produciilor, creterea productivitii muncii i reducerea polurii mediului s-a stabilit o dotare minim pentru asigurarea de tehnologii de cretere a animalelor n conditii normale; dotarea cu mijloace mecanice a diferitelor tipuri de exploataii agricole care trebuie s permit transportul, manipularea, depozitarea i prelucrarea primar a produciilor obinute n condiii de eficien.