Septembrie 2012 Raport La Studiu de Evaluare Vanbet Ivesti

RAPORT LA STUDIU DE
EVALUARE
A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
CONFORM ORD 863/2002
PENTRU INVESTITIA
CONSTRUIRE HALE CRETERE PSRI

LOCALITATEA BUCETI,
COMUNA IVETI,
JUDETUL GALAI
BENEFICIAR: SC VANBET SRL GARA BANCA,

JUD VASLUI
IULIE 2012
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

SC VANBET SRL GARA BANCA, VASLUI
CONSTRUIRE
HALE CRETERE PSRI, IVETI, GALAI
SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375

SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Pagina 2

CONSTRUIRE

Pagina 3

CONSTRUIRE

Pagina 4

CONSTRUIRE
-CUPRINS1.INFORMATII GENERALE.......................................................................................................................7
1.1.INFORMATII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI.......................................................................................8
1.2.INFORMATII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SI AL RAPORTULUI LA ACEST STUDIU............................................................................................................9
1.3.DENUMIREA PROIECTULUI......................................................................................................................9
1.4.DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA
CONSTRUCTIE/FUNCTIONARE/DEMONTARE/DEZAFECTARE/INCHIDERE/POSTINCHIDERE...............................9
1.5.DESCRIEREA ETAPEI DE CONSTRUCTIE..................................................................................................13
1.6.DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE........................................................................................................16
1.7.PROFILUL DE ACTIVITATE......................................................................................................................16
1.8.ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICA SAU BIOLOGICA................................................................................20
1.9.DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI SI INDICAREA
MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE...................................................................................................20
1.10.LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA................................................................................21
1.11.INFORMATII DESPRE UTILIZAREA CURENTA A TERENULUI, INFRASTRUCTURA EXISTENTA, VALORI
NATURALE, ISTORICE, CULTURALE, ARHEOLOGICE, ARII NATURALE PROTEJATE/ZONE PROTAJATE, ZONE DE
PROTECTIE SANITARE..................................................................................................................................21
1.12.INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA/
AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI...................................................22
1.13.INFORMATII DESPRE MODALITATILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA
....................................................................................................................................................................22
2.PROCESE TEHNOLOGICE...................................................................................................................24
2.1.PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE................................................................................................24
2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE..............................................................................................................40
3.DESEURI...................................................................................................................................................42
3.1.TIPURI SI CANTITATI DE DESEURI..........................................................................................................42
4.IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE
REDUCERE A ACESTORA.......................................................................................................................47
4.1.APA.......................................................................................................................................................48
4.1.1.Conditii hidrogeologice de amplasament.....................................................................................48
4.1.2.Alimentarea cu apa.......................................................................................................................49
4.1.3.Managementul apelor...................................................................................................................52
4.1.4.Prognozarea impactului................................................................................................................55
4.2.AERUL...................................................................................................................................................58
4.2.1.Date generale................................................................................................................................58
4.2.2.Surse si poluanti............................................................................................................................59
4.2.3.Prognozarea calitatii aerului........................................................................................................63
4.2.4.Masuri de diminuare a impactului................................................................................................66
4.3.SOL........................................................................................................................................................68
4.3.1.Tipuri de sol si modul de folosire..................................................................................................68
4.3.2.Sursele de poluare a solului..........................................................................................................69
4.3.3.Prognozarea impactului si masuri de diminuare a impactului.....................................................71
4.4.GEOLOGIA SUBSOLULUI........................................................................................................................73
4.5.BIODIVERSITATEA..................................................................................................................................74
4.5.1.Flora si fauna................................................................................................................................74
4.5.2.Impactul prognozat si masurile de diminuare...............................................................................75

Pagina 5

CONSTRUIRE
4.6.PEISAJUL...............................................................................................................................................77
4.7.MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC..............................................................................................................78
4.8.CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL....................................................................79
5.ANALIZA ALTERNATIVELOR.............................................................................................................79
6.MONITORIZAREA..................................................................................................................................84
7.SITUATII DE RISC..................................................................................................................................88
8.DESCRIEREA DIFICULTATILOR........................................................................................................91
9.REZUMAT FARA DATE TEHNICE......................................................................................................91

Pagina 6

CONSTRUIRE
1.Informatii generale
Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se
refera la activitatea desfasurata de catre SC VANBET SRL Gara Banca,
comuna Banca, judetul Vaslui-Punct de lucru Bucesti, comuna Ivesti,
judetul Galati, avand in vedere cerintele legislative actuale privind
necesitatea evaluarii impactului asupra mediului, pentru stabilirea zonei de
protectie sanitara a fermei ca forma si marime si obtinerea acordului de
mediu pentru proiectul ce poate avea impact semnificativ asupra calitatii
mediului, prevazute in :
-Ordinul MMP nr.135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de
aplicare a evaluari impactului asupra mediului pentru proiecte publice si
private ;
-OUG nr.195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu
modificarile si completari prin L 265/2006, cu modificarile si completarile
ulterioare ;
-HG nr.445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte
publice si private asupra mediului ;
-ORD MS nr.536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, cu modificarile si
completarile ulterioare ;
-L nr.204/2008 privind protejarea exploatatiilor agricole.
La baza elaborarii documentatiei s-au luat in considerare
urmatoarele :
-Memoriu de prezentare intocmit conform ORD 135/2010
-recomandarile BREF/BAT privind densitatea pasarilor (3037kg/mp), la greutatea de 1,85-2,15kg.
-prevederile BAT/BREF din tabelul de mai jos indica date specifice
pentru pasari in limitele IPPC conform Capitolului 1. Informatii generale,
Subcapitolul 1.2. Sectorul de productie a pasarilor in Europa:
Elemente tehnice
Pui de carne
Ciclu de productie zile
39-45
Greutatea kg
1,85-2,15
Rata de ingrasare
1,85
Denistatea kg/mp
30-37
-Directiva 2007/43/CE de stabilire a normelor minime de protectie a
puilor destinati productiei de carne, conform careia densitatea puilor
ajunge la 39kg/mp in conditiile respectarii anumitor cerinte.
Proiectul propus de catre SC VANBET SRL se incadreaza in Lista
proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului-Anexa 1, HG
445/2009, punctul 17, lit.a)Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor
de curte, avand cel putin 85.000locuri pentru cresterea pasarilor de carne.
Pagina 7

CONSTRUIRE
Conform OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al
poluarii, aprobata prin L 84/2006, activitatea ce se va desfasura in cadrul
fermei Bucesti, se incadreaza la punctul 6.6.a) Instalatii pentru cresterea
intensiva a pasarilor avand o capacitate mai mare de 40.000locuri pentru
pasari.
In cazul fermelor de crestere intensiva a pasarilor de carne la sol o
cerinta importanta si din punct de vedere a protectiei mediului o reprezinta
stabilirea celor mai bune tehnici disponibile-BAT ce constau in stabilirea
tehnologiei de crestere, planificarea, construirea, intretinerea, exploatarea
si dezafectarea instalatiilor care se pot pune in practica in conditii eficiente
economice si tehnice si din punct de vedere al nivelului inalt de protectie a
mediului.
Pentru instalatiile noi din cadrul obiectivului de investitii cerintele
BAT trebuie respectate integral, prezenta documentatie identificand
optiunile titularului de proiect in ceea ce priveste cele mai bune tehnici
disponibile.
Ordinul MS 536/1997 cu modificarile si completarile ulterioare
stabileste distanta minima recomandata de 1000m a fermelor avicole fata
de zonele locuite. Pentru situatia analizata distanta fata de zona locuita
este de cca 520m, distanta ce este acceptata conform L 204/2008, privind
protejarea exploatatiilor agricole, ferma functionand anterior si in prezent
cu acelasi profil de activitate.
1.1.Informatii despre titularul proiectului
Societatea SC VANBET SRL Gara Banca este inmatriculata la
Oficiul Registrului Comertului Vaslui sub nr J37/41/2001, CUI
RO13728104, avand sediul social in localitatea Gara Banca, comuna
Banca, jud Vaslui si este reprezentata prin dl Fnel Bogos, n calitate de
administrator,
tel/fax.0235/437266,
mobil:0765/265577,
e-mail:
vanbet.banca@yahoo.com.
Activitatea principala a societatii conform certificatului de
inregistrare la ORC Vaslui consta in- activiti veterinare- cod CAEN 7500.
Prezenta documentatie se refera la Ferma de cretere psri de
carne la sol ce se va amplasa in intravilanul localitatii Bucesti, comuna
Ivesti, judetul Galati si va constitui Punct de lucru al societatii- cod CAEN
0147.

Pagina 8

CONSTRUIRE
1.2.Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a
impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu
Numele si adresa:
SC REDICOM ECO SRL Iasi- str Vasile Lupu, nr.93, Iasi,
reprezentata
prin
dna
Rodica
Onofrei,
tel/fax:0232/217022,
mobil:0722/517375, e-mail:redicom_eco@yahoo.com
SC ECO SOL 21 SRL Iasi str Stejar, nr.19 Iasi, reprezentata prin
dna Ionica Grigoras, tel/fax:0232/476004, mobil:0744/540920, email:ecosol21@yahoo.com
SC REDICOM ECO SRL este inscrisa in Registrul National al
elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 385 din
14.04.2011, avand competente de elaborare a urmatoarelor tipuri de
lucrari: RM(raport de mediu), RIM(raport privind impactul asupra
mediului), BM(bilant de mediu), RA (raport de amplasament), RS (raport
de securitate)
SC ECO SOL 21 SRL este inscrisa in Registrul National al
elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 386 din
14.04.2011, avand competente de elaborare a urmatoarelor tipuri de
lucrari: RM(raport de mediu), RIM(raport privind impactul asupra
mediului), BM(bilant de mediu), RA (raport de amplasament), RS (raport
de securitate)
1.3.Denumirea proiectului
Investitia CONSTRUIRE HALE CRETERE PSRI se va
amplasa in intravilanul localitii Buceti, comuna Iveti, judeul Galai,
Punct de lucru al societatii VANBET SRL Gara Banca, judetul Vaslui
1.4.Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia
constructie/functionare/demontare/dezafectare/inchidere/postinch
idere
Investiia ce urmeaza a fi realizata si face obiectul prezentei
documentatii are la baza Certificatului de urbanism nr.12116/14.12.2011,
eliberat de Primria comunei Iveti, in temeiul reglementrilor
documentatiei de urbanism nr. 178/1999 faza PUG aprobat cu Hotrrea
Consiliului Local Iveti nr.33/1998.
Pagina 9

CONSTRUIRE
Terenul pe care se va realiza noua investitie in suprafata de
31.200mp, este proprietate a societatii in baza CVC nr. 2690/02.07.2009,
intabulat la OCPI Galai sub nr.2889/31.05.2011, fiind situat in intravilanul
localitatii Buceti, teren incadrat la categoria de folosin curi-construcii
conform PUG-ului comunei, si care isi pastreaza aceeasi categorie de
folosinta.
Ferma avicol Buceti ce aparine SC VANBET SRL Banca are
urmtoarele vecinti :
-nord : drum de acces, teren arabil Consiliul Local Ivesti,
-sud : drum de acces local, teren arabil Consiliul Local Ivesti, teren
proprietate SC VANBET SRL
-est : teren arabil- pasune apartinand Consiliului Local Ivesti,
-vest : ferme avicole ce apartin SC VANBET SRL.
Amplasamentul fermei avicole Bucesti este prezentat mai jos :
Distana minim fa de zona locuit- localitatea Bucesti situata pe

latura vestica a amplasamentului este de cca 0,52km, fata de zona
impadurita este de 0,6km, iar fata de cursul de apa-raul Siret, este de
1,3km.
Coordonatele geografice ale amplasamentului fermei avicole sunt :
-latitudine nordica :453936
Pagina 10

CONSTRUIRE
-longitudine estica : 273219
Coordonatele Stereo 70 ale amplasamentului noii investitii situat in
localitatea Bucesti, comuna Ivesti, judetul Galati, sunt :
Punct
X(m)
Y(m)
3
465453.080
697837.232
4
465483.494
697825.680
5
465490.403
697892.733
6
465490.133
697919.470
7
465483.094
697953.338
8
465419.001
697979.618
9
465373.562
697995.905
10
465299.655
698020.164
11
465239.359
698040.164
12
465207.313
698955.249
13
465228.066
697948.129
46
465264.147
697935.750
45
465253.469
697903.670
SC VANBET SRL prin intermediul acestui proiect isi propune
nfiinarea unei ferme de cretere psri la sol n localitatea Buceti ce va
aplica sistemul de cretere intensiv a psrilor de carne la sol cu
respectarea celor mai bune tehnici disponibile.
Noua ferm ce urmeaz a se dezvolta, i face obiectul prezentei
documentaii are la baz tehnologia de cretere intensiva a psrilor
conform normelor sanitar- veterinare, aceasta fiind delimitat perimetral i
separat funcional de fermele existente-ferm de cretere gini ou
consum si ferma de crestere puicute tineret inlocuire, asigurndu-se
condiii de functionare i cretere a efectivului cu respectarea
reglementrilor BAT.
Functionalul noii investitii de crestere pasari, va fi realizat pe
amplasamentul unei foste ferme din localitate si care se supune
reglementarilor impuse prin L204/2008 in ceea ce priveste protejarea
exploatatiilor agricole ce au functionat anterior si au avut ca destinatie ferme zootehnice.
Lucrarile ce urmeaza a se executa privind infiintarea fermei de
crestere pasari de carne la sol, constau din:
-amenajarea suprafetei de teren de 31.200mp, teren ce face parte
din suprafata totala a fermei existente de 113.967mp
-amenajarea a 7 hale de crestere pasari de carne la sol, cu Sc
total=17.568mp, ce vor fi dotate cu echipamente de hranire, adapare,
microclimat cu urmtoarele dimensiuni:
Pagina 11

CONSTRUIRE
-hala H1(C28):Lxl=120x24m, Sc=2880mp, cu o capacitate
de populare de 45.000capete/serie
-hala H4(C31):Lxl=92x24m, Sc=2208mp, cu o capacitate de
populare de 34.000capete/serie
Capacitatea proiectat a fermei de cretere psri de carne la
sol corespunztor celor 7 hale este de 275.000locuri/serie/ferm,
respectiv 1.650.000 psri/an.
Cladirile vor fi realizate pe fundatii din beton pe structura metalica
cu inchideri din panouri tristrat, sarpanta din metal si invelitoarea din tabla
cutata, ceea ce asigur o buna izolatie termica si mentinerea unui
microclimat eficient.
Halele pentru cresterea intensiva a pasarilor de carne la sol vor fi
dotate cu buncare de furajare, linii de furajare, linii de adapare, ferestre
laterale pentru admisie aer, sisteme de ventilatie.
-amenajarea filtrului sanitar, cu Sc=24mp, situat pe latura vestica,
in apropierea halei H7, va avea ca destinatie accesul personalului si
vizitatorilor in ferm, va fi compartimentat in zone pentru schimbul hainelor
din exterior, zona de dusuri obligatorie spalarii si dezinfectarii personalului
fermei, o zona destinata vestiarelor pentru echipamentele de lucru. n
aceasta zon se vor delimita i spaii amenajate corespunztor pentru
depozitarea temporar a pierderilor naturale pn la eliminarea de pe
amplasament n vederea distrugerii n instalatia de incinerare proprie din
ferma existent.
Constructia va fi realizata pe schelet metalic cu pereti exteriori din
paneluri si la interior compartimentarile vor fi realizate din pereti de rigips.
-amenajarea noii platforme pentru depozitarea temporara a
dejectiilor situata pe latura sud-estica in exteriorul fermei cu V=3100mc, cu
Lxlxh=82,6x15x2,5m, impermeabilizata, prevazuta cu bazin colector
pentru levigat cu V=50mc.
Capacitatea platformei de depozitare a dejectiilor in vederea
biosterilizarii si mineralizarii acestora asigura o perioada de stationare de
cca 6luni, pentru un volum de cca 50% din cantitatea totala de dejectii
generata de pe intreaga Platforma avicola Bucesti. In aceste conditii
Pagina 12

CONSTRUIRE
pentru a asigura perioada de stationare de 6 luni a dejectiilor in vederea
esorarii, surplusul de dejectii rezultat din activitatea desfasurata pe
amplasament va fi transportat cu mijloace auto acoperite cu prelata la
platforma amenajata din cadrul Fermei Furceni ce apartine societatii, a
carei capacitate asigura preluarea si depozitarea acestora.
-realizarea de alei si platforme betonate de acces in ferm i ntre
halele de cretere
-mprejmuire ferm
-asigurarea cu utiliti se va realiza astfel:
ap potabil din surs proprie subteran, captare din

subteran, inclusiv retele de alimentare cu ap potabil n
incint, rezervor de stocare ap potabil cu V=60mc, zon
de protecie sanitar
retele de canalizare interne pentru colectarea si canalizarea
apelor uzate tehnologice de la halele de crestere pasari si
dirijarea acestora catre bazinul colector betonat subteran,
impermeabilizat cu V=150mc, existent in cadrul fermei de
crestere tineret inlocuire (intre halele H4-H5) a fermei
existente
retea de canalizare ape uzate menajere din zona filtrului
sanitar cu dirijare catre bazinul betonat, subteran, vidanjabil
cu V=20mc si preluare cu dirijare catre Statia de epurare
Tecuci
energie electric pentru for i iluminat din reeaua
existent in zon printr-un post de transformare
gaz metan din reeaua de distribuie existent
Accesul n noua ferm, la obiectivele noi construite se va realiza
din drumul comunal ce face n prezent legtura la ferma avicola existenta,
prin intermediul unui drum existent cu legtur la drumul naional DN 25.
Investitia nou realizat va fi constituita dintr-un ansamblu omogen,
cu accesorii i echipamente, conturandu-se necesitatea amenajarii zonei
cu dotari complementare, drumuri noi de acces, racorduri de utiliti,
precum i spaii verzi.
Investitia nou proiectata ce urmeaza a fi realizata se incadreaz n
domeniul agriculturii i const n creterea psrilor, respectiv a psrilor
de carne la sol.
1.5.Descrierea etapei de constructie
In perioada etapei de realizare a noii investitii se va avea in vedere
respectarea reglementarilor in vigoare privind regimul de construire ce
constau din:
Pagina 13

CONSTRUIRE
-
respectarea aliniamentului si regimului de aliniere a noilor

constructii ce urmeaza a fi realizate in incinta platformei avicole
pe baza documentatiei de urbanism faza PUG nr.178/1999
aprobata prin HCL Ivesti nr.33/1999
regim de inaltime parter pentru toate imobilele din incinta
fermei cu Hmax=8,0m si Hcornisa=6,0m
indicatorii POT si CUT respecta regulamentul impus in
PUG/PUZ
terenul se afla situat in intravilanul satului Bucesti, comuna
Ivesti, avand ca folosinta actuala-zona cu unitati zootehnice,
respectiv ferma pentru cresterea pasarilor, destinatie ce este
stabilita in Certificatul de urbanism nr.12116/14.12.2011.
Destinatia propusa este construire hale pentru crestere pasari.
Sistemul constructiv
Halele de crestere pasari vor fi realizate pe fundatii din beton,
inchiderile constructiilor vor fi din zidarie din BCA, cu tamplarie din lemn
sau PVC, cu geam termopan. Acoperisul va avea sarpanta si astereala din
lemn ignifugat, folie anticondens peste care se va monta invelitoare din
tabla cutata sau presata.
Structura de rezistenta va fi realizata din zidarie portanta cu
samburi din beton armat pe fundatii din beton armat si plansee din beton
armat.
Finisajele exterioare vor fi realizate in praf de marmura pe izolatie
din polistiren expandat cu soclurile placate.
Finisajele interioare se vor realiza cu materiale adaptate
functiunilor, iar pardoselile se vor executa din beton sau gresie.
Imprejmuirea va fi realizata din stalpi din metal si plasa impletita.
Filtru sanitar - constructia va fi realizata pe schelet metalic cu pereti
exteriori din paneluri si la interior compartimentarile vor fi realizate din
pereti de rigips.
Siguranta in exploatare
Prin proiect au fost luate masurile necesare pentru asigurarea
sigurantei in exploatare a fermei de crestere a puilor cu respectarea
prevederilor standardelor si normativelor in vigoare.
Prin proiectare s-a avut in vedere respectarea prevederilor privind
elementele de risc, inaltimi libere, inaltimi trepte, dotarea cu pardoseli ce
evita alunecarea, gabaritul zonelor de circulatie.
Totodata s-a avut in vedere izolarea conductelor de incalzire,
impamantarea echipamentelor electrice la toate bransarile aparatelor
electrice.
Pagina 14

CONSTRUIRE
Materialele, elementele de constructie si echipamentele folosite vor
fi de buna calitate corespunzator normelor existente in standarde,
respectarea agrementelor tehnice prevazute in specificatiile tehnice.
Pe amplasament nu a fost prevazut adapost ALA nefiind necesar in
cazul constructiilor agrozootehnice fara subsol conform HGR 560/2005,
modificata si completata cu HGR 37/2006.
Izolatia termica, hidrofuga si economie de energie
Inchiderile exterioare sunt realizate din zidarie din BCA cu tamplarie
din lemn sau PVC, cu geam termopan, ceea ce conduce la o economie
de energie termica la incalzirea spatiilor.
Incalzirea halelor de crestere in perioada de incepere a ciclului se
realizeaza prin utilizarea gazului metan in radianti.
In cazul filtrului sanitar, acesta va fi dotat cu central termic ce va
utiliza gazul metan pentru prepararea apei calde menajere si pentru
incalzirea spatiilor.
Descrierea etapei de functionare
La finalizarea lucrarilor de constructie si a dotarii halelor de crestere
cu echipamente specifice fluxului tehnologic, conducerea societatii are
obligatia sa solicite si sa obtina de la autoritatea competenta de mediu
Autorizatia integrata de mediu, inainte de punerea in functiune a instalatiei
IPPC.
Demontarea/dezafectare/inchidere/postinchidere
In vederea demolarii si dezafectarii fermei la incetarea activitatii
privind cresterea pasarilor de carne la sol se vor parcurge urmatoarele
etape:
dezafectarea utilajelor se va face conform unui proiect ce
stabileste tehnologia specifica constand din verificarea si
intreruperea racordurilor tehnologice cu retelele de alimentare:
energie electrica, apa potabila, gaz metan
dezafectare
retelelor
tehnologice
cu
dezafectarea/dezmembrarea agregatelor, sortarea acestora
functie de starea de uzura in vederea valorificarii si a eliminarii
de pe amplasament
dezafectare instalatii electrice, de automatizare si alimentare cu
gaz metan conform normelor stabilite prin proiect
demolarea constructiilor de pe amplasament se va realiza cu
respectarea ordinii de la acoperis spre baza cladirii cu
depozitarea elementelor dezafectate pe platforme betonate cu
respectarea normelor de protectie a muncii si a protectiei
mediului
Pagina 15

CONSTRUIRE
aducerea terenului la starea initiala va consta din recoltarea de

probe de sol, pe adancimi conform normativelor in vigoare si
compararea rezultatelor obtinute cu valorile de referinta la
punerea in functiune a obiectivului. In cazul constatarii existentei
unor poluari se vor efectua lucrari de ecologizare a suprafetelor
de teren afectate.
1.6.Durata etapei de functionare

Regimul de lucru al obiectivului de investitii va fi de 7
zile/saptamana, 24ore/zi, 365 zile/an, activitatea desfasurata in cursul unui
an va cuprinde 6 cicluri de crestere , un ciclu fiind de 60 zile, din care 42
zile pentru crestere pasari la sol si 18 zile pentru vid sanitar, totul plin totul
gol.
Durata de functionare a investitiei va fi corelata cu rentabilitatea si
evolutia cererii si ofertei.
1.7.Profilul de activitate
Activitatea principal desfaurat n cadrul fermei avicole ce
aparine SC VANBET SRL Gara Banca- Ferma de pasari Bucesti, judetul
Galati, conform Certificatului de inregistrare la ORC Vaslui const n
activiti veterinare- cod CAEN 7500.
Conform Certificatului constator activitile secundare declarate in
cadrul Punctului de lucru- Ferma de pasari Bucesti, sunt:
-cresterea pasarilor- cod CAEN 0147
-fabricarea preparatelor pentrui hrana animalelor din ferm- cod
CAEN 1091
-comert cu ridicata a cerealelor, semintelor, furajelor si tutunului
neprelucrat- cod CAEN 4621
-comert cu ridicata a animalelor vii- cod CAEN 4623
-activiti de ambalare- cod CAEN 8292
Capacitatea de producie proiectat conform activitatii
desfasurate n cadrul fermei de cretere pasari de carne la sol este
de 275.000 locuri/ferm/ciclu i corespunde unei capacitati de
producie de 1.650.000 locuri /ferma /an.

Pagina 16

CONSTRUIRE
Tab1.1 Informatii
energetice
Productie
privind
productia
si
necesarul
resurselor
Resurse folosite in scopul asigurarii

productiei
Denumire
Cantitate anuala
Denumire
Cantitate
Furnizor
anuala
Pasari de 1.650.000locuri/an/ferm
Energie
1.947MWh/an
SC E-ON
carne
a
electrica
Energie SA
3.630t carne pasare in
Energie
2.500kwh /an SC E-ON
viu/an
termicaEnergie SA
gaz metan
Motorina
4t/an
Statie de
distributie
carburanti
In vederea uilizarii eficiente a energiei se vor aplica urmatoarele
masuri recomandate BAT :
izolarea corespunzatoare a cladirilor
functionarea optima a sistemului de climatizare a aerului in
halele de crestere a pasarilor
curatarea regulata a sistemelor de ventilatie, evitandu-se
infundarea acestora
iluminarea spatiilor cu sisteme de iluminat care asigura un
consum redus de energie
contorizarea consumului in vederea analizei periodice a eficientei
energetice
Tab. 1.2 Informatii despre materiile prime stocate, preparate si
substante chimice
Denumirea
Cantitate
Clasificarea si etichetarea substantelor
materiei prime, a
anuala
chimice
substanteti sau a
Categorii
Periculozitate*
Fraze de
preparatului
*
risc*
chiimic
Pui de o zi
1.683.000capet
N
----e
Furaje
6.270t
N
Apa potabila
12.910mc
N
Vitamine,
1580l
N
medicamente
Dezinfectanti
3500l
P
R20/21/22;
Pagina 17

CONSTRUIRE
R34;R40
Detergenti
300kg
N
Paie, coji fls
495t
N
*)Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind
clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice
periculoase, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001, si Hotararii
Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea
si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase.
**)Conform art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000,
aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001.
Cantitatea de
hrana
exprimata
in kg/pasare/an
22,9kg/pasare/an, limita BAT conform Cap 3.2.Niveluri de consum,
subcapitolul 3.2.1.1.Hranirea pasarilor 22-29kg/pasare/an
Materia prima utilizata in procesul de crestere a pasarilor de carnepui de o zi nu constituie un risc in aparitia unor pericole pentru mediul
inconjurator.
Tab.1.3 Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de

activitate
Tipul
Sursa de
Nr surse
CMA
Poluare
Poluare calculata produsa de
poluarii
poluare
poluare
pentru
fond
activitate si masuri de
om si
eliminare/reducere
mediu
Poluare
Pompe,
7buc
Lech=50
40-50
55-65 -------------Lech=30
fonica
dB(A)
dB(A)
dB(A)
dB(A)
ventilatoare 69buc
Circulatia
Lech=50
40-50
55-65 ------------Lech=40
auto din
2
dB(A)
dB(A)
dB(A)
dB(A
incinta
Poluare
Pierderi
Transport
Spatiu
-----------------biologica naturale- Pui
7
hale
amenajat
morti
crestere
Nivelul de intensitate a zgomotului este diminuat in conditiile in care
obiectivul va fi echipat cu ventilatoare si pompe performante si silentioase
amplasate pe fundatii prevazute cu strat atenuator de zgomot.
Pagina 18
A
p

CONSTRUIRE
In cazul mijloacelor auto caile de acces din incinta fermei vor fi
betonate continui, motoarele fiind oprite in perioada stationarii.
Amplasamentul fermei se afla situat in intravilanul localitatii Bucesti,
comuna Ivesti, judetul Galati, intr-o zona situata la distanta de cca 520m
fata de primele locuinte ale localitatii Bucesti.
In cazul pierderilor naturale datorate transportului de la fermele de
incubatie sau din halele de crestere, acestea vor fi depozitate intr-un
spatiu frigorific, special amenajat, in saci de polietilena, fiind mentinuti o
perioada limitata de timp pana la eliminarea lor catre incineratorul existent
ce deserveste intreaga platforma.
Prin specificul activitatii desfasurate in cadrul fermei avicole poate
exista riscul contaminarii mediului cu germeni patogeni conducand la un
impact de natura biologica. In acest sens exista riscuri legate de cresterea
pasarilor prin aparitia unor epizootii( epidemia la animale) sau apatitia de
zoonoze ( boala infectioasa sau parazitara la animale, transmisibila
omului). Cresterea pasarilor implica riscul aparitiei unor epizootii, modul
de transmitere a bolilor fiind complex, depinzand de tipul agentului
patologic, de speciile de animale receptive si de factorii de mediu.
1.8.Alte tipuri de poluare fizica sau biologica
Functie de modul de hranire al efectivului de pasari, acesta poate
influenta emisiile de bioaerosoli din halele de crestere. Hranirea in sistem
uscat conduce la producerea de pulberi care pot fi diminuate prin
adaptarea sistemului de transport al hranei din buncarele de stocare
aferente halelor prin intermediul transportoarelor carcasate catre liniile de
hranire.
Bioaerosolii generati din procesul de crestere a puilor de carne la
sol sunt generatori de boli care pot fi influentati de natura hranei si de
modul de igienizare al echipamentelor si a halelor.
Prin adaptarea procesului de igienizare la finalul ciclului de crestere
asigurat prin sistemul totul plin, totul gol se asigura o buna dezinfectie
utilizandu-se materiale dezinfectante omologate.
Conform normelor sanitar-veterinare in vederea evitarii transmiterii
bolilor animalelor se impune izolarea animalelor bolnave sau suspecte de
boala, pastrarea pierderilor naturale in conditii speciale pana la ridicarea
de pe amplasament in vederea incinerarii.
Totodata nu se va permite circulatia animalelor si persoanelor in
locurile presupuse a fi contaminate, evitandu-se totodata contactul dintre
animalele bolnave sau suspecte de contaminare sau a furajelor.
Ferma trebuie sa aiba intocmit Planul de biosecuritate aprobat de
DSVSA in conormitate cu prevederile HG 515/2008, pentru siguranta in
functionare a acestora.
Pagina 19

CONSTRUIRE
1.9.Descrierea principalelor alternative studiate de titularul
proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele
Titularul proiectului nu a facut precizari cu privire la alte alternative
studiate in ceea ce priveste locatia. Noua investitie Ferma de crestere
pasari de carne la sol se va dezvolta pe un amplasament situat in
localitatea Bucesti, comuna Ivesti, judetul Galati, in cadrul unei platforme
avicole existente ce apartine SC VANBET SRL Gara Banca.
Platforma avicola este dotata cu retele de utilitati corespunzatoare
procesului de crestere pasari, FNC propriu societatii. Amplasamentul se
afla situat intr-o zona agricola cu excedent de cereale ce constituie sursa
de hrana pentru efectivele de pasari.
Tehnologia de crestere aplicata in cadrul noii investitii corespunde
celor mai bune tehnici disponibile cu respectarea prevederilor privind
protectia mediului si a normelor sanitar-veterinare.
In acest sens prin aplicarea unui bun management se poate obtine
o performanta in ceea ce priveste productivitatea procesului de crestere a
pasarilor.
1.10.Localizarea geografica si administrativa

Investiia ce urmeaza a fi realizata si face obiectul prezentei
documentatii are la baza Certificatului de urbanism nr.12116/14.12.2011,
eliberat de Primria comunei Iveti, in temeiul reglementrilor
documentatiei de urbanism nr. 178/1999 faza PUG aprobat cu Hotrrea
Consiliului Local Iveti nr.33/1998.
conform PUG-ului comunei, pstrndu-i destinaia.
Platforma avicol Buceti ce aparine SC VANBET SRL Gara
Banca populata pe care se va realiza noua investitie are urmtoarele
vecinti :
-nord : teren arabil Consiliul Local Ivesti,
-sud : teren arabil Consiliul Local Ivesti, teren proprietate SC
VANBET SRL
-est : teren arabil Consiliul Local Ivesti,
-vest : terenuri agricole proprietate privata, zona locuita situata la
distanta de 520m .
Pagina 20

CONSTRUIRE
Avand in vedere ca actuala investitie se va dezvolta pe
amplasamentul unei foste platform avicole ce a functionat cu profil
crestere pasari, conform L nr.204/2008 privind protejarea exploatatiilor
agricole, noul obiectiv va respecta prevederile legale existente. In ceea ce
priveste perimetrele limitrofe constructiilor reprezentand exploatatiile
agricole si anexele tehnice ale acestora delimitate prin planuri urbanistice,
vor trebui sa respecte prevederile din avizele mentionate in Certificatul de
urbanism.
Obiectivul va fi asigurat cu retelele de utilitati din zona-energie
electrica, apa potabila, gaz metan.
1.11.Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura
existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale
protejate/zone protajate, zone de protectie sanitare
Folosinta actuala a terenului este conforma cu prevederile
documentatiei de urbanism nr.178/1999 faza PUG aprobata prin HCL
Ivesti nr.33/1999 pastrandu-si destinatia propusa.
Terenul pe care se va dezvolta obiectivul de investitii in suprafata
de 31.200mp, face parte din UTR 1- sat Bucesti conform PUG-ului fiind
liber de constructii, proprietate a societatii.
Prin localizarea obiectivului acesta nu afecteaza valorile naturale,
istorice, culturale, arheologice.
Zona de amplasament nu se afla situat n perimetrul sau n
vecintatea ariilor protejate sau a celor de importan comunitar Natura
2000, conform ORD nr. 1964/2007, modificat prin ORD nr. 2387/2011 si
HG 1284/2007.
1.12.Informatii despre documentele/reglementarile existente privind
planificarea/ amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului
Implementarea proiectului- Construire hale de crestere pasari, are
la baza prevederile Certificatului de urbanism 12116/14.12.2011 emis de
Primaria comunei Ivesti, precum si de recomandarile din avizele ce
insotesc documentatia.
Terenul pe care se dezvolta investitia este situat in cadrul
Platformei avicole Bucesti, proprietate a SC VANBET SRL Gara Banca
conform Contractului de vanzare-cumparare nr.2690/02.07.2009 fiind
intabulat la Oficiul de cadastru si publicitate imobiliara Galati sub
nr.2889/31.05.2011.

Pagina 21

CONSTRUIRE
In cadrul Platformei avicole la data intocmirii prezentei documentatii
functioneaza ferma de crestere pasari ce apartine societatii a carei
activitate consta in:
-ferma de pasari constituita din 13 hale de productie pentru
crestere tineret inlocuire, din care 9 hale de crestere tineret inlocuire la sol
si 4 hale de crestere in baterii tip Zucami si o capacitate de populare de
360.000capete/an
-ferma de gaini oua consum constituita din 4 hale dotate cu baterii
tip Zucami, avand o capacitate de 260.000capete/an.
Activitatea desfasurata in prezent este reglementata prin Autorizatia
integrata de mediu nr.1/2007, revizuita in data de 24.06.2010.
1.13.Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la
infrastructura existenta

Investitia nou realizat va fi constituita dintr-un ansamblu omogen,

cu accesorii i echipamente, conturandu-se necesitatea amenajarii zonei
Pagina 22

CONSTRUIRE
cu dotari complementare, drumuri noi de acces, racorduri de utiliti,
precum i spaii verzi.
2.Procese tehnologice
2.1.Procese tehnologice de productie
Ferma de crestere pui carne la sol- obiectiv de investitii ce
face obiectul prezentei documentatii
Procesul de crestere intensiva a pasarilor de carne la sol este un
proces ce se desfasoara in flux continuu timp de 365 zile/an, 24 h/zi ca
urmare a specificului de activitate.
Activitatea obiectivului se incadreaza in domeniul agriculturii
respectiv cresterea pasarilor de carne la sol si consta in urmatoarele
etape:
-preluarea puilor de o zi de la unitati de incubatie si transportul lor
in ferma in custi;
-cresterea si intretinerea puilor de carne- la sol, prin asigurarea
necesarului de hrana, apa potabila si a conditiilor de microclimat in hale;
-livrarea pasarilor de carne la greutatea de cca 2-2,2 kg in vederea
abatorizarii, transportul realizandu-se in custile ce apartin abatorului.
Activitatea desfasurata in cadrul fermei de pasari consta in
urmatoarele faze de lucru:
Pregatirea halelor in vederea popularii
Pagina 23

CONSTRUIRE
Ferma este structurata pe 7 hale de crestere a pasarilor de carne la
sol, cu urmtoarele suprafete construite, a caror capacitate de populare
este :
-halele H1, H5, H6 cu Sc=2880mp/hala si un efectiv de
45.000locuri/serie/hala
-hala H2 cu Sc=2784mp si un efectiv de 44.000locuri/serie/hala
Halele sunt monocompartimentate cu camera tehnica pe un capat
al halei, prevazut cu un hol de acces, tablou electric, centrala de ventilatie
pe capatul opus.
Capacitatea total proiectata de crestere a fermei va fi de
275.000locuri/serie/ferma, respectiv 1.650.000locuri/an/ferma.
Pregatirea halelor consta in igienizarea incintelor la finalul ciclului
de crestere si anume indepartarea patului anterior uscat, cu continut de
paie, dejectii, evacuarea facandu-se manual cu transportul acestuia la
platforma de esorare dejectii, amplasata in exteriorul fermei.
Dupa evacuarea patului epuizat are loc suflarea cu aer sub
presiune a instalatiilor
pentru indepartarea prafului,
repararea si
intretinerea utilajelor. Aceasta este urmata de spalarea cu jet de apa sub
presiune a tuturor spatiilor -pereti, tavane, pardoseli, limpezirea i
zvantarea halei, urmata de dezinfectia cu solutii preparate conform fisei
tehnice de securitate a produsului, in aceeasi concentratie, cu pompa sub
presiune pe toate suprafetele.
Totodata se efectueaza dezinfectiei coloanelor de apa, a bazinelor
de apa, dezinfectia suplimentara pentru hale urmata de aerisirea
acestora.
Toate aceste operatiuni trebuie sa dureze maxim 18 zile.
Substantele utilizate ca dezinfectanti sunt aprobate de catre
institutiile abilitate in acest domeniu din tara in ceea ce priveste toxicitatea
si impactul produs asupra mediului.
In baza controlului efectuat de catre DSVSA in vederea obtinerii
avizului de populare se realizeaza un nou asternut cu grosime de 5-8cm in
vederea cresterii unei noi serii de pui.
Pagina 24

CONSTRUIRE
Formarea noului pat consta in imprastierea la sol a unui strat de
paie, coji fls. Fiecare hala este dotata cu instalatii de furajare, adapatori la
sol, radianti pentru incalzirea incintelor, guri de admisie si ventilatoare
pentru asigurarea microclimatului.
Popularea halelor
Consta in aducerea puilor de o zi cu greutatea de 25-30g, de la
statia de incubatie, asigurarea conditiilor de climatizare, a hranei si apei
potabile in vederea cresterii in greutate a acestora, durata ciclului de
dezvoltare fiind de cca 42 zile, pentru a atinge greutatea de cca 2-2,2kg.
In perioada de crestere puii sunt supusi unor tratamente cu
vaccinuri, medicamente si vitamine pentru prevenirea bolilor specifice.
Cresterea puilor se realizeaza la sol la lumina naturala si artificiala.
Avand in vedere capacitatea proiectata a halelor de crestere,
precum si rata de mortalitate de maxim 2%, efectivul de pui cu care sunt
populate halele este de 280.500 locuri/serie.
Asigurarea hranei si apei potabile
Hrana este asigurata de catre societate de la FNC-ul propriu,
acesta fiind dotat cu silozuri de stocare cereale, instalatii de macinare si
preparare furaje constand dintr-un amestec de cereale, concentrat
proteic, proteine, minerale, vitamine. Hrana preparata este transportata cu
autobuncarul si descarcata pneumatic in buncarele de furaje aferente
fiecarei hale cu V=15mc/buc.
Fiecare hala este dotata cu linii de hranire la sol, furajarea facanduse in circuit inchis, hrana fiind preluata cu ajutorul unui snec transportor
din buncarul exterior cu dirijare catre buncarele interioare ale fiecarei linii
de hranire.
Halele H1-H3, H5, H6 sunt dotate cu cate 5 linii de furajare/ hala,
iar halele H4, H7 sunt dotate cu cate 4 linii de furajare/hala, liniile fiind
prevazute cu hranitori din polipropilena dispuse pentru un numar de 80100pasari, functionarea intregului sistem fiind automatizata.
Halele H1-H3, H5, H6 sunt dotate cu cate 6 linii de adapare/ hala,
iar halele H4, H7 sunt dotate cu cate 5 linii de adapare/hala acestea fiind
prevazute cu 396 picuratori cu cupe /linie, racordate la reteaua de
alimentare cu apa din cadrul fiecarei hale.
Pentru alimentarea cu apa potabila utilizata in scopul adaparii
efectivului de pasari si pentru folosinte tehnologice, apa este preluata din
Pagina 25

CONSTRUIRE
sursa proprie subterana, prin sistemul existent de alimentare cu apa al
platformei avicole- cele doua ferme existente, prin extinderea retelei de
distributie a apei.
Captarea apei se realizeaza prin intermediul unui put forat existent
F2, aflat in conservare, amplasat in partea de sud-vest a fermei, fiind dotat
cu o coloana metalica cu Dn=15 ", la adancimea de 100m. Putul forat va
fi prevazut cu echipament de pompare submersibil cu un debit Q=12mc/h,
Hp=80mCA, apa fiind pompata si stocata in bazinul suprateran, tip
hidrosfera cu V=60mc.
Putul va fi prevazut la partea superioara cu o cabina de protectie in
care vor fi montate echipamentele de exploatare. In zona captarii apei din
put, se va institui o zona de protectie sanitara cu regim sever, cu regim de
restrictie si perimetru de protectie hidrogeologica.
Transportul apei din put la rezervorul de inmagazinare se
realizeaza sub presiune, printr-o conducta PEHD Dn=2" cu lungime de
130m pe care se va monta un apometru pentru contorizarea volumului de
apa consumat.
Rezervorul de inmagazinare a apei cu V=60mc este suprateran, tip
hidrosfera, si asigura rezerva de apa pentru consumul tehnologic si
menajer al noii investitii.
Distributia apei la consumatorii din cadrul fermei noi construite se
realizeaza printr-o retea din teava PEHD cu Dn=2,5" si L=300m.
Din rezervorul de inmagazinare apa este dirijata sub presiune
printr-o retea de conducte, ce alimenteaza liniile de adapare din incinta
halelor, linii realizate din OL zincat cu Dn=2" pe care sunt amplasate
adapatori dotate cu picuratori.
In vederea atingerii greutatii de 2-2,2kg/pasare in viu a puilor de
carne crescuti la sol, sunt necesare 1,9-2,2 kg furaj/kg carne si 3,8-4 l apa
/kg carne, ceea ce asigura o crestere medie in greutate de 40 g/zi.
Ciclul complet de productie este de cca 60 zile din care 42 zile
pentru cresterea si atingerea greutatii de minim 2 kg, iar 18 zile vidul
sanitar. Acest flux de productie permite un rulaj de 6 serii de pasari de
carne pe an, ferma functionand pe principiul totul plin, totul gol .
La incheierea ciclului de crestere puii sunt preluati si transportati
spre abatorizare in custi din material plastic ce apartin abatorului.
Pagina 26

CONSTRUIRE
Pentru asigurarea agentului termic, necesar incalzirii spatiilor
tehnologice, halele de crestere sunt racordate la reteaua de distributie gaz
metan din zona ce alimenteaza radiantii din cadrul fiecarei hale de
crestere.
In vederea asigurarii in conditiilor optime de crestere a puilor la
t=34-21C se folosesc 20 radianti/hala pentru halele H4, H7, respectiv
40 radianti/ha pentru halele H1-H3, H5, H6 ce utilizeaza drept combustibil
gazul metan - cu un consum de 0,0012Nmc/h/radiant.
Pentru realizarea microclimatului halele sunt prevazute cu un
sistem de ventilatie constituit din guri de admisie aer pe fiecare hala,
situate pe lateralul acesteia si ventilatoare amplasate pe frontonul opus
camerei tehnice, distribuite astfel:
-halele H1-H6 : 100 guri de admisie, 6 ventilatoare cu
Daer=43.000Nmc/h/buc si 4 ventilatoare cu Daer =20.000Nmc/h/buc,
Daer total=338.000Nmc/h/hala.
-hala H7 : 50 guri de admisie, 4 ventilatoare cu
Microclimatul- temperatura si umiditate, din hale este controlat
automat, functionarea acestora fiind reglata in mod automat functie de
parametrii de clima din incinta halelor si a temperaturii exterioare.
Ferma de crestere pui carne la sol ce se va infiinta in cadrul SC
VANBET SRL Gara Banca- Punct de lucru Bucesti, comuna Ivesti, judetul
Galati, va avea in dotare urmatoarele echipamente :
-sistemul de transport a hranei de la FNC-ul propriu societatii situat
in vecinatatea fermei, consta in alimentarea buncarelor de stocare
exterioare halelor cu V=15mc/buc/ hala ce se realizeaz pneumatic.
Fiecare hala este prevazuta cu cate un buncar exterior pentru depozitare
furaje, acestea fiind racordate la tubulaturi de transport pneumatic, unde
prin intermediul unui snec, hrana este dirijata catre hranitorii de furajare,
ce sunt amplasate de-a lungul liniilor de furajare.
-sistemul de furajare este controlat prin senzori in ceea ce priveste
cantitatea de furaje corespunzator varstei puilor, precum si alimentarea
permanenta a acestuia in conditiile golirii hranitoarelor.
Hranitorul este un dispozitiv prevazut cu un platou din polipropilena
la partea inferioara, rabatabil pentru a putea fi curatat, ce se amplaseaza
Pagina 27

CONSTRUIRE
de-a lungul liniilor de alimentare cu furaje. In conditiile in care platoul
pentru furaj se goleste prin sistemul de antrenare cu sesizori pentru
preaplin se deschide automat o clapeta reglabila pentru volumul de furaj
ce urmeaza a fi alimentat corespunzator varstei puilor.
Regimul de furajare la discretie ( ad libitum) asigura necesarul de
hrana potrivit varstei pasarilor asigurand si reducerea pierderilor de hrana
datorita sistemului automat de alimentare.
-instalatia de adapare la sol consta din conducte racordate la
reteaua de alimentare cu apa potabila, ce alimenteaza liniile de adapare.
Instalatia de adpare prezinta de-a lungul liniilor un sistem de adapatori
picuratori cu cupe, ce asigura deschiderea unei clapete la atingerea cu
ciocul de catre pui, alimentarea cu apa si inchiderea acestora se
realizeaz automat, pentru reducerea pierderilor de apa.
-asigurarea microclimatului in hale
In vederea asigurarii conditiilor optime de crestere a puilor se
folosesc radianti, alimentati cu gaz metan ce asigura conditiile de
microclimat si aer cald, atat la inceputul ciclului t=18-34C, cat si pe durata
ciclului de crestere.
In realizarea si mentinerea microclimatului din hale, sistemul de
incalzire este comandat pe calculator conform regimului termic ce
urmeaza a fi realizat.
Sistemul de incalzire este dotat cu cate 40 radianti/hala in cazul
halelor H1-H3, H5, H6, respectiv 20 radianti/hala pentru H4, H7 cu un
consum de cca 0,0012Nmc/h/radiant.
Asigurarea microclimatului in hala presupune o ventilatie
corespunzatoare, sistemul de exhaustare a aerului viciat realizandu-se
prin intermediul ventilatoarelor:
-6 ventilatoare cu Daer=43.000Nmc/h/buc, 4 ventilatoare cu Daer
=20.000Nmc/h/buc, Daer total=338.000Nmc/h/hal in cazul halelor H1-H6
-4 ventilatoare cu Daer=43.000Nmc/h/buc, 3 ventilatoare cu Daer
=20.000Nmc/h/buc, Daer total=232.000Nmc/h/hal in cazul halei H7
Admisia aerului se realizeaz pe cele 2 laturi longitudinale a halei
prin intermediul ferestrelor de admisie situate la inaltime, numarul
acestora variind functie de efectivul de pasari din incinte.
Capacitatea de ventilatie a halelor trebuie sa asigure un volum de
de 3,6Nmc/kg pasare in viu conform recomandarilor BAT.
Pagina 28

CONSTRUIRE
Sistemul de reglare si mentinere a parametrilor de clima este un
sistem computerizat de optimizare cu senzori a umiditatii si temperaturii
aerului in hale.
Depopularea si livrarea puilor de carne
pentru cresterea si atingerea greutatii de 2-2,2 kg, iar 18 zile vidul sanitar,
flux de productie ce permite un rulaj de 6 serii de pasari de carne pe an.
La atingerea greutatii, la sfarsitul ciclului de crestere puii sunt
transportati spre abatorizare, in custi din material plastic ce apartin
acestuia.
Patul epuizat cu continut de paie si dejectii, urme de furaj, va fi
preluat din hale mecanic, si incarcat intr-un mijloc auto acoperit cu prelata
in vederea transportului acestuia la platforma existenta situata in exteriorul
fermei, pe latura sud-estica sau la platforma de esorare din cadrul Fermei
Furceni ce apartine societatii.
Incinta fermei de pasari este prevazuta cu cai de acces si platforme
betonate, pe latura sud-estica urmand a fi amenajata o platforma
betonata, impermeabilizata, cu dimensiunile Lxlxh=82x15x2,5m,
S=1239mp si un volum total de 3100mc. Platforma va fi amenajata
corespunzator, prevazuta cu rigola si un bazin colector de levigat cu
V=50mc.
Dejectiile esorate, dupa o perioada de fermentare de cca 6 luni pot
fi utilizate ca fertilizant natural pe terenurile agricole, in baza studiilor
OJSPA Galati.
Pierderile naturale sunt colectate in saci din polietilena si depozitate
intr-un spatiu amenajat conform normelor sanitar-veterinare, in cadrul
filtrului sanitar, pe o durata minima de timp pana la evacuarea acestora in
vederea incinerarii. Societatea detine pe amplasament in cadrul fermei
existente din vecinatatea noii investitii un incinerator propriu in vederea
distrugerii pierderilor naturale, fara risc sanitar.
Utilitati - functionarea obiectivului presupune realizarea de
racorduri contorizate in baza contractelor incheiate cu societatile
furnizoare.
Apa potabila

Pagina 29

CONSTRUIRE
Apa potabila utilizata in scopul adaparii efectivului de pasari si
pentru folosinte tehnologice si menajere, aceasta fiind preluata din sursa
proprie subterana, prin intermediul unui put forat existent F2, aflat in
conservare, amplasat in partea sud-vestica a fermei. Putul forat consta
intr-o coloana metalica cu Dn=15 ", H=100m, fiind prevazut cu
echipament de pompare submersibil cu un debit de 12mc/h, Hp=80mCA si
transportata printr-o conducta cu o lungime de 130m in rezervorul de
inmagazinare- rezervor suprateran tip hidrosfera metalica cu V=60mc
existent pe platforma.
care vor fi montate echipamentele de exploatare, instituindu-se o zona de
protectie sanitara cu regim sever, zona de protectie sanitara cu regim de
Aductiunea apei din put la rezervorul de inmagazinare se
realizeaza sub presiune printr-o conducta PEHD cu Dn=2" pe care se va
monta un apometru in vederea contorizarii debitului de apa prelevat.
Rezervorul de inmagazinare a apei este amplasat suprateran, tip
hidrosfera, existent in incinta obiectivului si va asigura rezerva de apa
pentru scopuri tehnologice, igienizari incinte si echipamente, consum
menajer, distributia realizandu-se gravitational.
Reteaua de distributie a apei potabile la consumatori este realizata
din rezervorul de inmagazinare apa gravitational, printr-o retea de
conducte din teava PEHD cu Dn=2,5" cu L=300m, alimentand liniile de
adapare din halele de crestere pe conducta din OL zincat cu Dn=2".
Din aceeasi retea de alimentare cu apa potabila este asigurat si
necesarul pentru consum menajer din cadrul filtrului sanitar, cat si pentru
igienizarea spatiilor in perioada vidului sanitar aferent noii investitii.
Alimentarea cu apa potabila a noii investitii este reglementata prin
Avizul de gospodarire a apelor nr.79/22.05.2012, emis de AN Apele
Romane ABA Prut-Barlad Iasi.
Conform avizului debitele de apa necesare pentru noua investitie
sunt:
Q zi mediu=63,22mc/zi
Q zi maxim=82,18mc/zi
Debitul de ap nmagazinat n rezervor constituie i rezerva
intangibil pentru situaii de urgen.
Pagina 30

CONSTRUIRE
Volumul de apa utilizat in scopuri tehnologice si anume adaparea
efectivului de pasari va fi de 12.540mc/an, ceea ce revine un consum de
7,6l/pasre/an.
Consumul de ap potabil pentru igienizari incinte este de
270mc/an, respectiv 0,16l/pasre/an.
Consumul de apa potabila corespunzator numarului de personal
este estimat la 100mc/an, respectiv 0,06l/pasre/an.
Consumul anual de apa potabila necesar desfurrii activitii
n cadrul fermei de crestere pasari de carne la sol va fi de
12.910mc/an, respectiv 7,82l/pasre/an, consum ce se incadreaza in
limitele recomandate prin BAT respectiv 4,5-11l/pasare/an.
Retele de canalizare
Apele uzate tehnologice de la cele 7 hale de crestere pasari de
carne la sol din perioada vidului sanitar sunt colectate prin retele interne si
dirijate catre bazinul betonat, subteran, impermeabilizat vidanjabil cu
V=150mc, existent intre halele H4 si H5 din ferma puicute tineret inlocuire.
Apele uzate tehnologice decantate in bazinul colector vor fi
vidanjate si transportate cu vidanja proprie pe terenurile agricole proprii in
scopul fertilizarii acestora conform prevederilor BAT.
In cadrul halelor, apele uzate vor fi evacuate prin pante realizate pe
pardoseala acestora catre conducta colectoare cu dirijare catre bazinul
betonat vidanjabil.
Apele uzate menajere din zona filtrului sanitar si a biroului, vor fi
colectate prin intremediul unor conducte ingropate si dirijate prin retele de
canalizare interne catre bazinul betonat vidanjabil cu V=20mc.
Apele menajere provenite din zona filtrului sanitar si a biroului, vor fi
preluate din bazinul betonat prin vidanjare cu dirijare ctre staia de
epurare a municipiului Tecuci n baza unui contract ncheiat, cu
respectarea concentratiilor maxime admise conform NTPA 002/2002, HG
352/2005.
Apele meteorice de pe incintele construite si betonate
neimpurificate vor fi preluate prin rigole si pante cu dirijare prin
sistematizarea pe verticala in rigolele colectoare situate pe extremitatile
halelor, cu evacuare pe terenurile limitrofe cu un debit de 149l/sec, cu
respectarea conditiilor maxime admise conform NTPA 001/2002, HG
352/2005.
Pagina 31

CONSTRUIRE
Apele meteorice impurificate cu continut de substante petroliere de
pe platformele betonate circulabile, cu un debit maxim de 19l/sec, vor fi
evacuate in aceeasi rigola colectoare cu trecere in prealabil printr-un
separator de produs petrolier cu V=5mc, Lxlxh=4,25x0,98x1,09m, cu doua
compartimente, cu respectarea conditiilor maxime admise conform NTPA
001/2002, HG 352/2005.
Apele uzate care provin de pe platformele circulabile cu continut de
produse petroliere si uleiuri minerale sau alte hidrocarburi, inainte de
evacuare pe terenurile invecinate este necesar ndeprtarea poluanilor
din aceste ape.
n prima faz, la intrarea n separator, apa poluat ptrunde n
spaiul destinat separrii nmolului. n acest spaiu, apa poluat i reduce
viteza de curgere i materialele n suspensie se decanteaz. n faza a
doua, apa ptrunde n spaiul destinat captrii hidrocarburilor din ap
unde, ca urmare a fenomenului de flotaie, produsele petroliere si uleiurile
coninute in ap se ridic la suprafa.
n urma separarii substantelor petroliere antrenate de catre apele
pluviale de pe platformele circulabile in separatorul-decantor de produs
petrolier, coninutul n poluani este urmtorul:
materiale solide n suspensie: sub 50 mg/l
hidrocarburi sau alte uleiuri minerale: sub 5 mg/l

Energia electric i combustibili
Consumul de energie electric corespunztor activitii desfurate
este prezentat comparativ cu valorile recomandate prin BAT pentru
creterea psrilor:
-pasari de carne la sol- 1.947.000Kwh/an, pentru un efectiv de
1.650.000psri/an, respectiv 1,18kwh/pasare vanduta comparativ cu
valoarea conform BAT 1,36-1,93kWh/pasre vanduta
Sursa de energie
Consum de energie anual
Energie electric
1.947.000KWh
Motorina
4t
Energia electrica este utilizata in cadrul fermei pentru functionarea
sistemelor de furajare, ventilatie, iluminat si adapare.
Alimentarea cu energie electrica pentru functionarea obiectivului se
va realiza printr-un bransament contorizat in baza avizului tehnic de
racordare ce va fi obtinut de la E-ON Moldova SDEEE Galati.
Energia electrica se va asigura de la reteaua de medie tensiune
existenta in zona prin intermediul unui post de transformare cu
capacitatea de 250kVA si tablouri electrice de distributie, necesar
transformarii curentului de pe reteaua de medie tensiune pe reteaua de
joasa tensiune.
Pagina 32

CONSTRUIRE
Grupul electrogen cu o putere de 150kVA/120Kw, va realiza
independena energetica in perioada intreruperilor accidentale de
furnizare a energiei electrice i va funciona pe motorin. Grupul
electrogen functioneaza automat utilizand drept combustibil motorina si
este prevazut cu un tablou electric integrat pe grup, rezervor de
combustibil, avertizare avarii, monitorizare curent si tensiune generata.
Consumul de carburant- motorina este de 31,5l/h, corespunzator
unei puteri de 150KVA/120kw, la un necesar estimat de 4t/an rezultand un
timp de functionare de cca 140h/an.
Gaz metan
Pentru asigurarea conditiilor de incalzire in perioada de inceput a
ciclului de crestere, cat si in perioadele reci ale anului, halele sunt dotate cu
radianti ce utilizeaza drept combustibil gazul metan, ferma fiind racordata la
reteaua existenta in zona.
Consumul de energie termic este de 2500kwh, respectiv
15,2wh/pasare/zi, fata de limita recomandata prin BAT de 1320wh/pasare/zi.
Prin realizarea noii investitii ca urmare a dotarilor cu utilaje si
echipamente a halelor de crestere, prin implementarea sistemului de
crestere intensiva a pasarilor de carne la sol se va asigura conditiile de
sigurana privind aplicarea tehnicilor de cretere si securitate a efectivului
de psri.
In ceea ce privete protecia contra incendiilor, rezervorul de
inmagazinare apa potabila cu V=60mc asigura si rezerva intangibila PSI,
cladirile urmand a fi dotate cu sistem automat de sesizare si alarmare la
incendiu, precum si cu stingatoare interioare cu praf.
Incinta este prevazuta cu platforme betonate si carosabile cu acces
la fiecare hala, racordate la drumul national DN 25.
Noua ferma va fi amenajata si dotata cu respectarea
reglementarilor din BAT-uri conform normelor europene de crestere a
pasarilor de carne la sol in vederea asigurarii celor mai bune tehnici
agricole.
Perimetral investitia este definita si separata ca functional si utilitati
tehnico-functionale fata de fermele de pe Platforma avicola Bucesti.
Tab 2.1
Parametrul
-energie electrica
Valori limita cu indicarea capitolului/subcapitolului BAT /BREF

1,18 Kwh/buc pasare vinduta
Limita BAT 1,36-1,93kWh/buc pasare vinduta
Capitolul 3. Consumuri si nivele de emisii la fermele intensive de
pasari si porci

Pagina 33

CONSTRUIRE
Subcapitolul 3.2.3.Consum de energie
3.2.3.1.Ferme de pasari
-energie termica
15,20Wh/pasare/zi
Limita BAT 13-20Wh/pasare zi
pasari si porci
Subcapitolul 3.2.3.Consum de energie
3.2.3.1.Ferme de pasari
-apa potabila
7,82l/pasare/ciclu
Limita BAT 4,5-11l/pasare/ciclu
pasari si porci
Subcapitolul 3.2. 2.1.Necesar consum apa in fermele de pasari
3.2.2.1.1.Consum animalier
3.2.2.1.2.Utilizarea apei de curatenie
-emisii atmosferice
-emisii in ape
-deseuri generate
Limita BAT
Pulberi-0,014-0,018kg/pasare/an
NH3-0,005-0,315kg/pasare/an
COV-0,004-0,006kg/pasare/an
pasari si porci
Subcapitolul 3.3.2 Emisiile de la sistemele de hale (adaposturi)
3.3.2.1 Emisiile din halele de pasari
Apa uzata tehnologica: Cu -0,0045 kg/ciclu,
Zn -0,0225 kg/ciclu, suspensii-2,7kg/ciclu, CCOCr-3,15 kg/ciclu, CBO5-0,9
kg/ciclu, N total-1,045g/ciclu, NH4-0,009kg/ciclu,
Valorile corespund limitelor NTPA 001/2002, HG352/2005
Pierderi naturale 26t/an, 2%

Pat epuizat 8464,5t/an, 13,5kg/pasare/an
Limita BAT 10-17kg/pasare/an
Capitolul 3.3 Nivelul emisiilor
Subcapitolul 3.3.1 Excretia de gunoi
3.3.1.1 Niveluri de excretie si caracteristici la gunoiul de pasare

Pagina 34

CONSTRUIRE
Ferme de crestere puicute tineret inlocuire si gaini oua

consum-ferme populate pe Platforma avicola Bucesti
In cadrul Platformei avicole Bucesti la data intomcirii prezentei
documentatiie functioneaza doua ferme de pasari : ferma de crestere
puicute tineret inlocuire cu o capacitate de 360.000locuri/an si ferma de
crestere gaini oua consum cu o capacitate de 260.000locuri/an,a caror
activitati sunt reglementate de catre ARPM Galati in baza Autorizatiei
integrate de mediu nr.1/2007 revizuita in data de 24.06.2010.
Ferma de crestere puicute tineret inlocuire este prevazuta cu 13
hale de crestere puicute tineret inlocuire, din care in 9 hale se foloseste
sistemul de crestere la sol si 4 hale se utilizeaza sistemul de crestere in
baterii tip Zucami.
Halele de crestere puicute tineret inlocuire la sol- 9 buc, respectiv
H1-H6, H8-H10 aplica sistemul de crestere la sol pe pat de resturi
vegetale si rumegus, fiind dotate astfel :
Halele H1-H4, H6, H8-H10
-instalatii de furajare prevazute cu un buncar exterior de stocare a
furajelor cu capacitatea de 8t/buc/hala, transportor pentru furaje, 2 linii de
hranire/hala
-instalatii de adapare prevazuta cu picuratori si rezervor de
inmagazinare apa, 3 linii de adapare/hala
-instalatie de ventilatie prevazute cu 3 ventilatoare cu
Daer=42.000Nmc/h/buc si 2 ventilatoare cu Daer=18.000Nmc/h/buc, fante
de admisie aer si jaluzele tip tunel
-aeroterme si elemente radiante pe gaz metan
Halele H5
-instalatii de furajare prevazute cu 2 buncare exterioare de stocare
a furajelor cu capacitatea de 8t/buc/hala, transportor pentru furaje, 5 linii
de hranire/hala
-instalatii de adapare prevazuta cu picuratori si rezervor de
inmagazinare apa, 6 linii de adapare/hala
Daer=42.000Nmc/h/buc si 2 ventilatoare cu Daer=18.000Nmc/h/buc, fante
de admisie aer si jaluzele tip tunel
Pagina 35

CONSTRUIRE
Halele de crestere puicute tineret inlocuire in baterii tip Zucami- 4
buc, fiind dotate astfel :
-instalatii de furajare prevazute cu un buncar exterior de stocare a
furajelor cu capacitatea de 15t/buc/hala, sistem de alimentare pe randuri
si nivele cu furaj,
-instalatii de adapare prevazuta cu picuratori si tavita de plastic
Daer=42.000Nmc/h/buc, fante de admisie aer si jaluzele tip tunel
Procesul de crestere a efectivului de pasari este condus
automatizat aplicand principiul totul plin, totul gol . La finalul ciclului de
18 saptamani efectivul de puicute este preluat in vederea popularii halelor
de crestere GOC-uri. Odata cu depopularea halelor dejectiile impreuna cu
resturile de furaje sunt preluate si transportate la platforma de esorare
dejectii in vederea mineralizarii fiind utilizate ca fertilizant pe terenurile
agricole.
Ferma de gaini oua consum este constituita din 4 hale dotate cu
baterii tip Zucami, avand o capacitate de 260.000capete/an.
Procesul de crestere si exploatare se desfasoara pe principiul
populare, depopulare totala pe grupuri de hale, un ciclu de exploatare
pentru gainile ouatoare desfasurandu-se de la saptamana 19 pana la
saptamana 77.
La sfarsitul fiecarui ciclu de crestere are loc operatiuni de igienizare
a halelor pe o durata de 3 saptamani, incluzand un vid sanitar de minim 3
zile.
Halele de crestere GOC-uri in baterii tip Zucami sunt dotate astfel:
Hala E1
-instalatii de distributie a hranei constand dintr-un buncar cu
capacitate de 15t/hala, instalatii de distributie hrana, pe fiecare nivel,
jgheaburi dispuse pe partile laterale a fiecarei baterii
-instalatii de adapare prevazute cu picuratori si cupita de plastic
Hala E2-E3
Pagina 36

CONSTRUIRE
Hala E4
-sistem de racire tip pad-cooling
Eliminarea dejectiilor in cazul halelor de crestere si exploatare gaini
oua consum in baterii se realizeaza prin intermediul benzilor transportoare
de pe fiecare nivel de baterie prevazuta la partea inferioara cu sistem de
incalzire. La capatul halei exista o banda transpusa transversal pe plan
inclinat care transporta dejectiile uscate la un mijloc de transport fiind
transportate la platforma de esorare.
Statia de sortare si ambalare oua cu o capacitate proiectata de
24.000oua/h, este compusa dintr-o incinta compartimentata- camera
frigorifica pentru stocarea temporara a oualor in vederea livrarii, agentul
de racire utilizat este ecologic, masina de sortat oua.
Fabrica de nutreturi combinate a fost proiectata pentru o
productie de 3t/h furaj sub forma de faina constituind necesarul de furaje
pentru efectivul de pasari de pe platforma.
Fabrica este prevazuta cu silozuri de stocare pentru materii primecereale, elevator cu cupe pentru alimentarea buncarelor, transportor cu
melc si dozator pentru preluarea materiei prime in vederea cantaririi.
Cerealele cantarite sunt preluate in moara cu ciocanele tip MC32buc cu capacitatea de 3t/h, dupa care macinisul este dirijat catre doua
malaxoare M1, M2 in vederea omogenizarii cerealelor macinate cu
sroturile, uleiul vegetal si calciul, ce intra in reteta de furajare.
De la fabrica de nutreturi, furajele concentrate sub forma de faina
sunt preluate cu remorca si transportate la buncarele de alimentare cu
furaje aferente fiecarei hale.
Incineratorul ecologic tip MB 150 cu capacitatea de maxima de
incinerare de 50kg/h, deserveste Platforma avicola Bucesti, fiind prevazut
cu : camera principala de ardere, camera secundara de ardere unde are
loc arderea gazelor la T=950C, dotate fiecare cu cate un arzator si un cos
de dispersie D=400mm, H=3m si panou de comanda.
In aceeasi incinta cu incineratorul se afla amenajata camera
frigorifica pentru stocarea temporara a pierderilor naturale in saci din
polietilena, agentul frigorific utilizat fiind ecologic.
Pagina 37

CONSTRUIRE
Halele din cadrul fermelor existente sunt prevazute cu retele de
alimentare cu utilitati :
-apa potabila din sursa proprie subterana, prin intermediul unui put
forat F1 cu H=100m care asigura apa pentru adapare, igienizarea spatiilor,
filtre sanitare, fiind dirijata prin pompare catre un rezervor de
inmagazinare din beton armat semiingropat cu V=200mc, pentru fermele
de crestere puicute tineret inlocuire si gaini oua consum populate
-retea de distributie apa potabila catre consumatori asigurata de
instalatia hidrofor printr-o retea de conducta de OL, Dn=50mm si L=470m
-retea de distributie apa pentru incendiu asigurata din rezervorul de
inmagazinare
-retele de canalizare pentru evacuarea apelor uzate tehnologice :
-de la halele E1-E4- 4 canale deschise ce preiau apele de la
capatul halelor cu dirijare catre 4 bazine cu V=28mc/buc
-de la halele T1-T3- 3 canale deschise ce preiau apele de la
capatul halelor cu dirijare catre 3 bazine cu V=17mc/buc
-de la hala H7 1 canal deschis ce preia apele de la capatul
halei cu dirijare catre bazinul cu V=18mc
-de la halele H4-H5 -1 bazin cu V=150mc
-de la halele H3- 1 bazin cu V=22,5mc/buc
-de la halele H1-H2- 2 bazin betonate cu V=36mc/buc
-de la halele H6- 1 bazin cu V=12mc
-de la halele H8-H10- 1 bazin betonat cu V=36mc
Apele uzate tehnologice sunt preluate prin vidanjare cu vidanja
proprie si utilizate la irigarea terenurilor agricole proprii sau a altor societati
cu care are incheiate contracte.
-retele de canalizare pentru evacuarea apelor uzate menajere :
-de la filtrul sanitar 1 si sediul administrativ sunt dirijate prin
conducte de canalizare catre bazinul betonat vidanjabil cu V=35mc
prevazut cu 3 compartimente
-de la filtrul sanitar 2 sunt dirijate prin conducte de canalizare
catre bazinul betonat vidanjabil cu V=60mc
-de la statia de sortare oua prin conducte de canalizare catre
bazinul betonat vidanjabil cu V=36mc
Apele sunt vidanjate de catre o societate autorizata cu descarcare
in Statia de epurare a municipiului Tecuci, indicatorii fizico-chimici ai
acestora trebuie sa corespunda limitelor NTPA 002/2002, HG 352/2005.
-energia electrica este asigurata din retelele de distributie ale
furnizorului existent in zona in baza contractelor incheiate.
In cazul unor intreruperi accidentale a furnizarii energiei electrice,
platforma este dotata cu un grup electrogen cu P=125KVA care utilizeaza
drept combustibil motorina, acesta fiind dotat cu un rezervor cu
capacitatea de 50l, incorporat.
Pagina 38

CONSTRUIRE
Motorina este utilizata si pentru alimentarea autovehiculelor ce
transporta dejectiile de pe platforma, motorina fiind depozitata in butoaie
metalice cu V=200l, amplasate intr-o incinta betonata, acoperita prevazuta
cu cuva de retentie.
-agentul termic pentru incalzirea halelor de crestere puicute tineret
inlocuire in faza de populare cu pui sexati, cat si necesarul de combustibil
pentru functionarea incineratorului ce apartine societatii sunt asigurate din
reteaua de distributie gaz metan din zona, consumul fiind contorizat.
Din analiza managementului desfasurat de catre SC VANBET SRL
Gara Banca pe Platforma avicola Bucesti se evidentiaza urmatoarele
activitati ce vor deservi atat fermele existente, cat si noua investitie :
asigurarea necesarului de hrana de catre FNC-ul propriu ce
functioneaza pe amplasament
alimentarea cu energie electrica si gaz metan se realizeaza
din retelele de alimentare ale Platformei avicole din
disponibilul existent prin bransamente contorizate
evacuarea apelor uzate tehnologice provenite din halele de
crestere pui carne la sol din cadrul noii investitii se va realiza
prin retele de canalizare cu stocare temporara in bazinul
betonat, cu V=150mc, situat intre halele H4-H5 din cadrul
fermei de crestere puicute tineret inlocuire
incineratorul pentru distrugerea pierderilor naturale situat pe
platforma va deservi si noua investitie
platforma de depozitare dejectii nou realizata in cadrul
investitiei cu V=3100mc, amenajata corespunzatorhidroizolata, prevazuta cu dig de protectie cu H=2,5m, cu
rigola colectoare levigat si bazin de stocare levigat cu
V=50mc, va deservi intreaga Platforma avicola Bucesti.
Dejectiile generate din procesul de crestere rezultate din
activitatile desfasurate pe Platforma avicola Bucesti sunt
prezentate in tabelul urmator si corespund capacitatiiproiectate
a fermelor:
cantitate dejectii/
Capacitatea
pasare/an
Cantitate de
Tip ferma
proiectata/durata
dejectii anuala
procent substanta
seriei
uscata
Ferma de
360.000capete/an 18
crestere puicute
saptamani/serie
13,5kg/pasare/an
1905mc
tineret inlocuire3 serii/an
38%
populata
Ferma de gaini
260.000capete /an
2305mc
oua consum
Pagina 39

CONSTRUIRE
-populata
Ferma de
crestere pui
1.650.000capete/an
carne la sol
42zile/serie
investitie noua
6 serii/an
in curs de
realizare
TOTAL
20kg/pasare/an
43%
8720mc
13,5kg/pasare/an
38%
12.930mc
Din datele prezentate in tabel rezulta:

-volumul de dejectii generate la nivelul unui an este de 12.930mc
-colectarea dejectiilor generate in cazul gainilor oua consum se
realizeaza zilnic pe benzi, dejectiile avand un grad scazut de umiditate,
volumul de dejectii zilnic fiind de cca 6,3mc
-in cazul puicutelor tineret inlocuire dejectiile se evacueaza la finalul
celor 18 saptamani si este de 635mc
-in cazul puilor de carne la sol la finalul seriei se evacueaza dejectiile
cu continut de paie, coji fls, urme de hrana, cu un volum de 1453mc,
corespunzatoare efectivului.
Avand in vedere durata de depozitare pe o perioada de 6 luni a
dejectiilor evacuate de pe intreaga platforma, in vederea mineralizarii,
conform Codului de bune practice agricole si BAT/BREF, platforma de
esorare nou realizata nu asigura capacitatea de preluare a cantitatilor de
dejectii generate de pe intreaga platforma avicola.
Intrucat volumul total de stocare nu asigura preluarea in totalitate a
dejectiilor rezultate din cresterea pasarilor de pe Platforma Bucesti, in
conditiile in care aceasta are un grad de umplere maxim, dejectiile
generate ulterior vor fi preluate cu mijloace auto acoperite cu prelata si
transportate catre platforma de esorare din cadrul Fermei Furceni ce
apartine societatii.
Din datele prezentate mai sus rezulta ca noua platforma ce
urmeaza a se amenaja cu V=3100mc, are o capacitate de preluare de
50% din volumul dejectiilor generate de pe intreaga Platforma avicola
Bucesti in cazul functionarii la capacitatile proiectate, restul dejectilor
generate urmand a fi transportate cu mijloace auto acoperite cu
prelate la platforma din cadrul fermei Furceni.
Prin realizarea noii platforme de depozitare dejectii cu V=3100mc,
platformele PD 1 si PD 2 existente, vor fi desfiintate, suprafata ocupata
anterior fiind ecologizata.Terenul aferent fostelor platforme PD 1, PD 2
existente pe amplasament ce urmeaza a fi desfiintate se va ecologiza
dandui-se o noua destinatie in cadrul societatii.
Pagina 40

CONSTRUIRE
Dejectiile de pasare esorate pe o perioada de cca 6uni, sunt dirijate pe
terenurile agricole, imprastierea acestora pe camp va respecta prevederile
ORD 1182/2005 privind aprobarea codului de bune practici agricole pentru
protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.
accesul la noua investitie se va realiza din drumul comunal
ce deserveste in prezent platforma avicola
mijloacele auto existente in prezent in cadrul platformei
avicole vor fi utilizate si in noua ferma pentru : transportarea
hranei de la FNC la halele de crestere noi realizate,
preluarea dejectiilor esorate cu dirijare pe terenurile agricole,
vidanjarea apelor uzate tehnologice cu transportul acestora
in camp.
2.2. Activitati de dezafectare
La data ntocmirii prezentei documentaii, suprafaa de teren
aferent dezvoltrii noii investiii de 3,12ha este ncadrat ca regim
economic n categoria de folosin curi-construcii.
Halele de cretere pasari de carne la sol, precum si anexele
tehnico-administrative vor fi construcii uoare noi realizate, pe suprafaa
de teren liber de construcii, dotate cu echipamente i instalaii specifice
procesului tehnologic de crestere intensiva a pasarilor de carne la sol.
Platforma de depozitare dejecii, nou construita, situata in exteriorul
fermei pe latura sud-estica va avea un volum de 3100mc,
Lxlxh=82,6x15x2,5m. Platforma va fi prevazuta cu acces pe capete, cu
panta catre rigola colectoare de levigat cu L=15m, Dn=40mm, cu dirijare
in bazinul colector cu V=50mc, respectiv Lxlxh=6,25x4x2m. Apele
colectate si decantate sunt preluate prin pompare si utilizate la umectarea
patului depozitat pe platforma in vederea unei bune mineralizari si
biosterilizari a acestuia.
In ceea ce privesc zonele nvecinate noului obiectiv realizat, la data
ntocmirii prezentei documentatii, nu sunt prevazute dezvoltri de noi
investiii.
Pagina 41

CONSTRUIRE
Investiia este situat n vecintatea unor ferme avicole functionale,
a fabricii de nutreturi combinate proprietate a societatii ce deserveste
platforma avicola si terenuri agricole ce apartin CL Ivesti, teren relativ
plan, situat in zon neinundabil.
n imediata vecintate a amplasamentului nu exist un curs de ap
pe care s il poata influenta, cursul raului Siret fiind situat la distanta de
1,3km.
Zona de amplasare a noii ferme n intravilanul localitatii Bucesti, a
fost aleasa ca varianta, terenul fiind liber de construcii, apartinand n
proprietate societii, si meninnd profilul de activitate desfurat n
arealul respectiv- ferme de pasari.
Totodat s-a avut n vedere potenialul agricol ridicat al zonei ce
asigur necesarul de hran pentru efectivul de psri, existenta utilitatilor
si a fermelor de pasari ce apartin societatii.
La finalizarea lucrarilor de constructie si realizare a obiectivelor din
cadrul fermei se vor efectua operatii de igienizari si realizarea unei perdele
vegetale limitrofe amplasamentului.
Functionarea obiectivului este nedeterminata, aceasta fiind corelata
cu rentabilitatea si cifra de afaceri a societatii. In cazul incetarii activitatii si
dezvoltarii unei noi forme de activitate este necesara dezafectarea
instalatiilor.
In cazul incetarii activitatii si a schimbarii destinatiei terenului apare
obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de
mediu pe amplasament- sol, subsol, freatic, pentru identificarea gradului de
poluare a amplasamentului ca urmare a activitatii desfasurate.
Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului in starea in care
sa permita utilizarea in viitor va trebui sa nu genereze efecte negative in
timpul actiunii de inchidere, potentialul impact remanent fiind minimalizat
dupa incetarea activitatii.
In acest scop este necesara elaborarea Planului de inchidere a
instalatiei cu redarea amplasamentului intr-o stare ce permite utilizarea sa in
viitor, parcurgandu-se urmatoarele etape:
- evacuarea efectivului de pasari din hale;
- evacuarea dejectiilor din halele de crestere cu transport la platforma
de depozitare dejectii din exteriorul fermei;
- evacuarea pierderilor naturale de pe incinta si a deseurilor de orice
natura depozitate pina la data incetarii activitatii;
- igienizarea incintelor, halelor tehnologice in interior si exterior, a
filtrului sanitar, a spatiilor de depozitare cu dirijarea apelor catre
bazinul betonat subteran cu V=150mc situat intre halele H4 si H5 din
ferma de crestere puicute tineret inlocuire;
- dezafectarea utilajelor din halele de cretere cu depozitare temporar
a acestora n spaii amenajate pe platforme betonate;
Pagina 42

CONSTRUIRE
-
evacuarea prin vidanjare a apelor depozitate, cu dirijarea acestora

prin societati abilitate functie de destinatia lor;
curatirea retelelor de canalizare si a bazinului de stocare ape uzate
tehnologice cu preluarea namolului si depozitarea acestuia pe
platforma de esorare ;
evacuarea prin vidanjare a apelor uzate menajere, curatirea retelelor
de canalizare si a bazinului de stocare ape uzate menajere, cu
preluarea namolului de catre operatorul de salubritate;
evacuarea deseurilor depozitate pe platforma de esorare dupa
parcurgea perioadei de cca 6 luni, cu transportarea pe terenurile
agricole;
in cazul demolarii cladirilor, se va prevedea depozitarea temporara a
materialelor pe platforme betonate si eliminarea deseurilor rezultate
de pe incinta cu ecologizarea suprafetei acesteia;
demolarea cladirilor existente se va realize cu respectarea
prevederilor proiectului ce se va intocmi in acest scop.
3.Deseuri
3.1.Tipuri si cantitati de deseuri
Ca urmare a activitatii desfasurate in cadrul fermei avicole se
estimeaza a rezulta urmatoarele tipuri si cantitati de deseuri ce sunt
prezentate in Tab.3.1.
Sistemul de colectare, stocare si transport va fi organizat pe tipuri
de deseuri cu respectarea reglementarilor in vigoare pentru a nu conduce
la o actiune de poluare a solului, subsolului si panzei freatice.
In cazul deseurilor, atat valorificabile, cat si nevalorificabile se va
urmari
gestionarea
acestora
de
la
producere
pana
la
valorificare/eliminarea ritmica fara a crea stocuri ce ar putea conduce la
un impact asupra factorilor de mediu, cu respectarea conditiilor impuse
prin HG856/2002, L211/2011.
Deeurile rezultate pe amplasament pot fi generate n perioada de
realizare a investiiei, din functionarea obiectivului analizat, respectiv din
perioada de dezafectarea a acestuia, acestea fiind prezentate n tabelul
urmtoare, cantitile fiind informative funcie de volumul activitii
desfurate:

Pagina 43

CONSTRUIRE
Tabel 3.1.
Denumire
deseu
Cantitatea
prevazuta
a fi
generat
Stare
fizica
Cod
deseu
Cod deseu
p.p
Cod
clasific
are
statisti
ca
Managementul
deseurilor
Cantitate t/an
Valo Eliminat Ram
rific
as in
at
stoc
Deseuri provenite din activitatea de realizare a investitiei

1. Beton intarit,
caramizi
8mc
solid
17 01 07
2.Pamant
excavat
7t
solid
17 05 04
3.Resturi
de
balast si pietris
4.Deseuri
metalice
5.Deseuri din
ambalaje*
6.Menajer
3t
solid
17 05 08
0,8t
solid
17 04 05
0,6t
solid
6t
Solid
15 01 01
15 01 02
20.01.01
20.01.02
20.01.39
Deseuri provenite din activitatea desfasurata

Deseuri
valorificabile
1.Pat epuizat*
8720mc
solid
02 01 06
2.deseuri
de
ambalaje*
Deseuri
nevalorificabile
1.Pierderi
Amestecuri
de
beton,
caramizi
Pamant
excavat
cu
pietre
Pietris
de
diverse sorturi
Otel, fier
---
8mc
---
7t
---
---
3t
---
---
0,8t
---
---
Hartie, carton
Mase plastic
Hirtie
si
carton
Deseuri
din
sticla
Materiale
plastice
0,6t
---
---
---
6t
-----
8720
mc
---
---
---
2t
solid
20 01 01
Dejectii
pasari, urme
furaje, paie,
coji fls
Celuloza
26t
solid
02 01 02
Proteine,
2t
---
26t

Pagina 44
---

CONSTRUIRE
naturalemorti
2.material
plastic
3.Menajer
pui
pene
213buc
solid
02 01 04
6t
Solid
20 01 08
polimeri
---
213buc
---
Resturi
--6t
----menajere
Deseuri provenite din perioada de dezafectare- demolari constructii, dezafectare retele de utilitati
1.Deseuri
8t
solid
17 04 05 Otel, fier
8t
----metalice
2.Deseuri din 28mc
solid
17 01 07 Amestecuri
28mc ----beton, caramizi
de
beton,
caramizi
3.Deseuri
de 8t
solid
17 05 08 Pietris
de
8t
----balast si pietris
diverse sorturi
4.Deseuri din 4t
solid
15 01 02 PVC, PEHD
4t
----mase plastice
5.Deseuri
2t
solid
2t
----17
04 Cupru,
neferoase
aluminiu
01
6.Deseu
6t
solid
20 01 08 Resturi
--6t
----menajer
menajere
*Conform L211/2011 privind regimul deseurilor, art.6, aliniatul 1) si

2), dejectiile provenite din colectarea patului epuizat, ambalajele si
deseurile de ambalaje fiind valorificate si reciclate nu mai sunt incluse in
categoria deseuri. Conform Anexei 3, patul epuizat cu continut de dejectii
depozitat pe platforma de esorare, este inclus in categora R10 ca
operatiune de valorificare, fiind utilizate la tratarea terenurilor cu beneficii
pentru agricultura si imbunatatirea ecologica a solului.
3.2.Managementul
deseurilor
deseurilor.
Eliminarea
si
reciclarea
In perioada de constructii si montaj a obiectivelor din cadrul fermei

Bucesti se apreciaz a rezulta urmatoarele tipuri de deseuri :
-pamant provenit din excavatie necontaminat ce poate fi utilizat la
ecologizarea suprafetei de teren din areal sau a suprafeei de teren la
finalizarea investiiei
-deseuri din constructii - deseuri metalice, materiale de constructii,
beton intarit, cabluri, caramida, ce vor fi colectate temporar pe suprafete
betonate amenajate si preluate de pe amplasament.
-deseuri din ambalaje rezultate de la transportul diferitelor materiale
utilizate in lucrarile de constructii si montaj

Pagina 45

CONSTRUIRE
Deseurile generate din perioada de investitii vor fi depoztate pe
tipuri pe platforme betonate pe durata limitata in vederea preluarii ritmice a
acestora pentru a nu se crea stocuri.
La finalizarea lucrarilor de constructii incinta obiectivului va fi
curatita si igienizata, deseurile generate fiind ridicate de pe amplasament.
Pe durata funcionrii fermei, sistemul de colectare, stocare si
transport va fi organizat pe tipuri de deseuri cu respectarea
reglementarilor in vigoare pentru a nu conduce la o actiune de poluare a
solului, subsolului si panzei freatice.
In incinta fermei avicole Bucesti va fi amenajata o noua platforma
de depozitare dejectii in suprafata de 1239mp, betonata, prevazuta cu dig
de protectie cu H=2,5m, volumul de 3100mc asigurand capacitatea de
preluare a dejectiilor generate de pe intreaga Platforma avicola.
Platforma este impermeabilizata, prevazuta cu panta spre rigola
colectoare levigat cu Dn=40mm si L=15m, rezervor cu V=50mc pentru
colectarea levigatului.
Durata de depozitare a dejectiilor va fi limitata la cca 6luni, acestea
urmand a fi preluate si transportate cu mijloace auto proprii acoperite cu
prelata pe terenurile agricole ale societati sau catre terenuri detinute de
alti proprietari in baza contractelor incheiate. Intrucat capacitatea
platformei nu asigura preluarea intregii cantitati de dejectii generate din
cadrul Platformei avicole Bucesti, pentru stationarea acestora pe o
perioada de 6 luni, va fi utilizata si platforma de esorare din cadrul fermei
Furceni ce apartine societatii.
Namolul provenit de la curatirea bazinului betonat subteran de
stocare ape uzate tehnologice, se depoziteaza pe platforma betonata din
exteriroul fermei, situata pe latura sud-estica, in zona fostului batal,
impreuna cu patul epuizat.
In general dejectiile provenite din cresterea pasarilor la sol dupa o
perioada de esorare pe platforma betonata, pot fi imprastiate pe terenurile
agricole functie de natura solului si de nevoia de substante nutritive a
acestuia. Conform reglementarilor in vigoare terenurile ce urmeaza a fi
fertilizate vor fi analizate din punct de vedere al compozitiei acestora
precum si a cantitatii de fertilizant. Incorporarea acestor dejectii se va face
doar in cazul in care pamantul este arabil si poate fi usor cultivat,
cantitatile diferind functie de amplasament si utilizarea acestuia.
Puii ce constitue pierderi naturale- 2% din efectivul de psri, sunt
colectati in saci din polietilena, depozitati in spatiu special amenajat din
incinta incineratorului, pana la incinerarea acestora.
Deseurile menajere se depoziteaza in containere metalice
amplasate pe platforma betonata si preluate de pe amplasament in baza
contractului incheiat cu operatorul de salubritate.
Pagina 46

CONSTRUIRE
In cazul deseurilor atat valorificabile, cat si nevalorificabile se va
urmari gestionarea acestora pana la valorificare/eliminarea ritmica fara a
crea stocuri care ar putea conduce la un impact asupra factorilor de mediu
cu respectarea conditiilor impuse prin HG856/2002 si L211/2011.
Conform Codului bunelor practici agricole si a legislatiei in vigoare
privind reducerea poluarii cu nitrati se impune respectarea prevederilor :
ORD 242/2005 pentru aprobarea organizarii sistemului national de
monitoring integrat al poluarii solului, control si decizii pentru reducerea
aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al
reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si
potential vulnerabile la poluarea cu nitrati. Terenurile din cadrul comunei
Bucesti sunt inventariate conform ORD 743/2008 ca zona poluata cu
nitrati din activitati agricole
ORD 296/2005- Programul cadrul de actiune pentru elaborarea
programelor de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse
agricole, stabileste criteriile pentru reducerea emisiilor in domeniul
managementului dejectiilor
Dejectiile uscate de pasare contin urmatorii nutrienti conform Document BREFTabelul 3.26 Intervalele raportata pentru productia de dejectii de la pasari,
continut dm si analiza nutrientilor din dejectiile proaspete de pasari in
diferite sisteme de crestere a pasarilor :
Pui
de
carn
e la
sol
Sistemul
de
adapostire
Asternut
Productia
de dejectii
kg/loc/an
10-17
Nutrienti ( % din greutatea uscata)

N
NH4- Acid P
K
total N
uric
2,60,1<0,1- 1,11,210,1
2,2
1,5
3,2
3,6
Mg
0,30,6
0,30,8
Sistemul de furajare si de crestere in hale la sol sunt factori

importanti cu privire la nivelul de azot continut in dejectii. In conditiile in
care continutul de substanta uscata este crescut in dejectiile colectate din
hale, acesta conduce la o reducere a emisiilor de amoniac la cca jumatate
din valoarea emisiilor pentru dejectiile cu continut ridicat de apa si scazut
de azot.
Dejectiile de pasare esorate pe o perioada de cca 6luni, sunt
dirijate pe terenurile agricole, imprastierea acestora pe camp va respecta
prevederile ORD 1182/2005 privind aprobarea codului de bune practici
agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse
agricole.

Pagina 47

CONSTRUIRE
Suprafata de teren pe care se pot imprastia dejectiile de pasari
esorate este de 0,0021ha/pasare, rezultand o suprafata de teren ce
urmeaza a fi fertilizata de cca 600ha/serie.
In perioada de dezafectare a obiectivelor din cadrul fermei Bucesti
se apreciaz a rezulta urmatoarele tipuri de deseuri :
-deseuri din demolarea constructiilor - materiale de constructii,
beton armat, caramizi,deseuri din mase plastice- conducte de alimentare
apa si evacuare ape uzate, cabluri retele electrice, deseurile metalice ce
vor fi colectate temporar pe suprafete betonate amenajate si preluate de
pe amplasament.
Deseurile generate din perioada de dezafectare vor fi depozitate pe
tipuri pe platforme betonate pe durata limitata in vederea preluarii ritmice a
acestora pentru a nu se crea stocuri.
Functie de gradul de uzura fizica si morala a instalatiilor specifice
de crestere a pasarilor- hranire, adapare, microclimat, acestea pot fi
refolosite in alte ferme de crestere pasari de carne la sol sau vor fi
considerate deseuri valorificabile.
La finalizarea lucrarilor de dezafectare incinta obiectivului va fi
ecologizata,
transport de pamant vegetal, nivelarea terenului, si
incadrarea calitatii solului in categoria de folosinta curti constructii,
categorie de folosinta anterioara dezvoltarii investitiei.
4.Impactul potential asupra componentelor mediului si masuri de
reducere a acestora
In perioada de organizare de santier, cat si in perioada de
functionare a noii investitii, exista un potential impact asupra factorilor de
mediu pentru care se impun luarea de masuri in vederea reducerii
acestuia.
Impactul in perioada de organizare de santier organizarea de
snatier se realizeaza se realizeaza pe o perioada scurta de timp, pe o
suprafata limitata de teren, putand genera urmatorul impact :
Factorul de mediu aer : ca urmare a lucrarilor de santier
efectuate, circulatia mijloacelor auto, acestea pot genera
pulberi in suspensie. Cazarea muncitorilor in baraci pe
perioada sezonului rece genereaza emisii de gaze arse din
arderea combustibilului utilizat la incalzire
Factorul de mediu apa :pe durata lucrarilor santierul va fi
prevazut cu toalete ecologice pentru igiena personalului
Factorul de mediu sol : organizarea de santier presupune
amenajarea de platforme betonate pe care vor fi amplasate
locurile de cazare, europubelele in care vor fi colectate
Pagina 48

CONSTRUIRE
deseurile menajere si pentru depozitarea diverselor
materiale utilizate in constructii. Se va urmari ridicarea
ritmica a deseurilor de catre o firma autorizata. Parcarea
mijloacelor auto se va face pe platforme betonate continui.
Efectele asupra mediului din perioada de executie sunt cele
caracteristice santierelor cu implicatii pe o arie redusa de manifestare de
scurta durata si intensitate redusa asupra componentelor mediului in
conditiile respectarii disciplinei de lucru.
Avand in vedere cele prezentate se poate concluziona ca impactul
generat de organizarea de santier va fi nesemnificativ in conditiile
desfasurarii corespunzatoare a activitatilor de constructii si nu vor exista
evacuari in apele de suprafata sau subterane, in sol sau emisii
atmosferice.
Se vor lua masuri pentru minimizarea emisiilor de pulberi si a
zgomoturlui astfel incat sa nu produca disconfort in afara amplasamentului
fermei.
Amplasamentul obiectivului se invecineaza pe latura estica cu
Republica Moldova, situata la distanta de 48km, si nu prezinta un impact
negativ asupra factorilor de mediu.
4.1.Apa
4.1.1.Conditii hidrogeologice de amplasament

Amplasamentul obiectivului este situat in localitatea Bucesti,
comuna Ivesti fiind situata in partea central vestica a judetului Galati,
strabatuta de cursul inferior al raului Barlad, respectiv vechea albie. Latura
vestica a localitatii este marginita de raul Siret situat la distanta de 1,3km.
Din punct de vedere fizico-geografic localitatea se situeaza la
contactul partii de N-E a Campiei Romane cu partea de Sud a Podisului
Moldovei respectiv sectorul sudic al Campiei Tecucilor care ocupa centrul
si estul localitatii, cu sectorul Campia Siretului Inferior in vestul localitatii.
Apa subterana este cantonata in depozitele nisipoase, permeabile
sub presiune, nivelul fiind ascensional, situatie determinata de structura
depozitelor respective.
Din punct de vedere hidrologic nivelul hidrostatic al pinzei freatice
se situeaza la 14-20m adincime cu caracter ascensional, n zona teraselor
din stanga Barladului.

Pagina 49

CONSTRUIRE
Avand in vedere natura straturilor geologice in cazul apelor din
precipitatii, infiltrarea acestora in sol se realizeaza in timp fara a prezenta
fenomene de baltire.
Activitatea obiectivului nu poate influenta in mod direct calitatea
raului Siret, evacuarea apelor uzate de pe amplasament realizandu-se
prin retele interne de canalizare cu preluare in bazine betonate si
evacuate prin vidanjare.
Din analiza situatiei nu se semnaleaza pe amplasament accidente
subterane materializate prin beciuri, hrube sau umpluturi.
Amplasamentul studiat prezinta stabilitate locala si generala si nu
este supus inundatiilor sau viiturilor, acesta fiind sistematizat.
4.1.2.Alimentarea cu apa
intr-o coloana metalica cu Dn=15",
H=100m, fiind prevazut cu
existent pe platforma. Sursa de apa existent ape amplasament putul
forat F2 va asigura necesarul de apa potabila pentru obiectivele din cadrul
noii investitii.
Pagina 50

CONSTRUIRE
sunt:
Apa potabila asigurata din sursa subterana existenta F2 va trebui
sa se incadreze din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici si
bacteorologici in limitele normelor de potabilitate conform SR
1343/1/2006, STAS 1343/3-1986.
Consumul de apa potabila este de 12.910mc/an, respectiv
21511,6mc/serie, din care :
-12.540mc/an pentru adapare,
-270mc/an pentru igienizari incinte,
-100mc/an in scopuri igienico-sanitare si
Tabelul4.1.1 Bilantul consumului de apa
Proces
tehnologic
Sursa de
apa
Apa prelevata din sursa

Consum
total de apa
Total
Consum
menajer
Consum industrial
Apa
Apa de
Pentru
subterana suprafa
compensa
ta
pierderilo

Pagina 51

CONSTRUIRE
sistem cu c
inchis
Apa
A
subtera su
na
Ferma
crestere
pui carne
la sol
Retea de
alimentar
e ap
potabilsursa
subterana
35,37mc/zi
12.910mc/a
n
12.910mc/a
n
0,274
mc/zi
100mc/a
n
12.910
mc/an
4.1.3.Managementul apelor
Din functionalul obiectivului rezulta urmatoarele categorii de ape
uzate:
-ape uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor de
crestere din perioada de vid sanitar, la evacuarea efectivului de pasari, ce
contin suspensii, detergenti biodegradabili, substante organice exprimate
in CBO5 si CCOCR, ioni amoniu, Cu, Zn cu un debit de 270mc/an.
-ape uzate menajere provenite de la filtrul sanitar ce contin
suspensii, substante organice, detergenti, SET, ioni amoniu cu un debit de
100mc/an.
-ape meteorice impurificate cu continut de substante petroliere si
uleiuri din zonele circulabile cu un debit de 19l/s
-ape meteorice neimpurificate provenite de pe constructii fara
continut de substante petroliere cu un debit de 149l/s
Apele uzate tehnologice provenite de la igienizarea celor 7 hale de
crestere pasari de carne la sol, sunt colectate prin retele de canalizare noi
realizate in sistem divizor si evacuate in bazinul colector betonat subteran,
impermeabilizat, cu V=150mc, situat pe amplasamentul fermei de crestere
puicute tineret inlocuire din vecinatate, intre halele H4 si H5. Apele stocate
si decantate vor fi vidanjate cu evacuare pe terenurile agricole ca
fertilizant. In ceea ce privesc concentraiile de poluani din apele uzate
Pagina 52

CONSTRUIRE
utilizate la fertilizare, acestea vor trebui s se ncadreze n limitrele NTPA
001/2002, HG 352/2005 i STAS 9450/1988.
Pentru preluarea apele uzate menajere de la filtrul sanitar se va
amenaja un bazin betonat subteran, vidanjabil, impermeabilizat cu
V=20mc cu dirijarea acestora catre Statia de epurare in baza contractului
incheiat, cu respectarea concentraiilor maxime admise conform NTPA
002/2002, HG 352/2005.
Apele meteorice neimpurificate colectate de pe constructiile
existente pe amplasament, vor fi dirijate prin pante i rigole spre terenurile
agricole din vecintate, cu un debit de 149l/sec, cu respectarea
concentraiilor maxime admise conform NTPA 001/2002, HG 352/2005.
001/2002, HG 352/2005.
Apele uzate care provin de pe platformele circulabile cu continut de
produse petroliere si uleiuri minerale sau alte hidrocarburi, inainte de
evacuare pe terenurile invecinate este necesar ndeprtarea poluanilor
din aceste ape.
n prima faz, la intrarea n separator, apa poluat ptrunde n
spaiul destinat separrii nmolului. n acest spaiu, apa poluat i reduce
viteza de curgere i materialele n suspensie se decanteaz. n faza a
doua, apa ptrunde n spaiul destinat captrii hidrocarburilor din ap
unde, ca urmare a fenomenului de flotaie, produsele petroliere si uleiurile
coninute in ap se ridic la suprafa.
n urma separarii substantelor petroliere antrenate de catre apele
pluviale de pe platformele circulabile in separatorul-decantor de produs
petrolier, coninutul n poluani este urmtorul:
materiale solide n suspensie: sub 50 mg/l
hidrocarburi sau alte uleiuri minerale: sub 5 mg/l

Prin managementul apelor societatea se obliga sa respecte
urmatoarele conditii privind utilizarea apei potabile din surse subterane si
de valorificare a apelor uzate tehnologice rezultate din proces conform
celor mai bune practici agricole:
apele uzate tehnologice rezultate din perioada d evid sanitar
vor putea fi utilizate pe terenurile agricole dupa efectuarea
Pagina 53

CONSTRUIRE
analizelor privind calitatea solului si natura apelor efectuate

de catre OJSPA
deseurile organice demineralizate vor putea fi utilizate la
fertilizarea solurilor pe baza Planului de management al
deseurilor si a Studiului agrochimic pe baza cartarii
pedologice si agrochimice a terenurilor, a planului de cultura
si a bilantului de azot la nivelul exploatatiei agricole, precum
si a planului de fertilizare
in jurul constructiilor si a instalatiilor aferente sistemului de
alimentare cu apa se vor institui zone de protectie sanitara
conform HG 930/2005
beneficiarul va trebui sa intocmeasca fisa de inventariere a
forajului conform ORD MMP 799/2012 urmand a fi transmis
ABA Prut Barlad- SGA Galati
apele utilizate din sursa subterana vor trebui contorizate din
punct de vedere a debitelor utilizate
apele uzate menajere vor trebui preluate si descarcate in
Statia de epurare Tecuci in baza unui contract de prestari
servicii
pe toata durata realizarii lucrarilor de investitii este interzisa
efectuarea de deversari de ape uzate neepurate in apele de
suprafata sau subterane, depozitarea necontrolata pe sol a
diverselor substante sau deseuri ce ar putea polua panza
freatica si apele de suprafata
la finalizarea lucrarilor zonele de lucru vor fi eliberate de
deseurile rezultate din lucrarile de executie sau excavare.
Tab 4.1.2.
Sursa
apelor
uzate,
Proces
tehnologic
-de la
igienizari
hale de
crestere
pasari
Consum
igienico-
Totalul apelor uzate generate

mc
mc/an
*
*
Ape uzate evacuate

Tehnologice
mc/ciclu
mc/an
Menajere
mc/zi
mc/an
0,74mc/zi
270mc/an
--
--
45mc/cicl
u
0,27mc/zi
100mc/an
0,27mc/zi
100mc/an

Pagina 54
270mc/an

CONSTRUIRE
sanitar
* - Valoarea nu cuprinde debitul de ape pluviale
4.1.4.Prognozarea impactului
Concentratiile si debitele de poluanti prezentate in tabelul de mai
jos corespund volumului de activitate estimat a se desfasura in cadrul
fermei avicole Bucesti Punct de lucru SC VANBET SRL Gara Banca ca
urmare a aplicarii tehnologiei de crestere a puilor de carne la sol, conform
celor mai bune tehnici disponibile.
Nr.
crt.
Sursa
generatoa
re
Natura apei
si compusii
acesteia
Debitul
mc/
serie
Ape uzate
de
la
igienizarea
halelor de
cretere
pasari
la
sol
Ape
uzate 45mc/
tehnologice
serie
PH
suspensii
CCOCr
CBO5
P total
Amoniu
Cupru
Zinc
Azotai
Azotii
N total
Mod de
evacuar
e
NTPA
001/2002
HG
352/2005,
mg/l
6,5-8,5
60
Bazin
70
betonat,
20
stocare
1
ape
2
uzate cu 0,1
0,5
V=150
mc intre 25
1
halele
10
H4 H5
Cantitate
evacuata
kg/
serie
2,7
3,15
0,9
0,045
0,009
0,0045
0,0225
1,125
0,045
0,45
Apele uzate tehnologice decantate in bazinele betonate i evacuate

prin vidanjare vor fi utilizate ca fertilizant pe terenurile agricole sau la
irigarea spatiilor verzi din incinta fermei cu incadrare in limitele STAS
Pagina 55

CONSTRUIRE
9450/1988 si NTPA 001/2002, HG 352/2005, din punct de vedere al
concentratiilor poluantilor emisi.
Datorita concentratiei de nutrienti, in cazul apelor uzate tehnologice
colectate din perioada de vid sanitar cu stocare temporara pentru
decantarea suspensiilor in bazine betonate, inainte de folosirea acestora
pe terenurile agricole, solurile vor trebui analizate de catre OJSPA Galati.
Apele uzate tehnologice vor trebui sa indeplineasca conditiile de
calitate pentru irigarea culturilor agricole din punct de vedere al
principalilor indicatori de calitate ce vor fi monitorizati cu incadrare in
limitele de emisie:
-pH: neutru-6,5-7,2; slab acid:5,5-6,4; slab alcalin:7,3-8,6
-cloruri: clasa C1 40mg/l; clasa C2 120mg/l; clasa C3 370mg/l;
clasa C4 810mg/l;
-sulfati: clasa C1 100mg/l; clasa C2 320mg/l; clasa C3 1000mg/l;
clasa C4 2200mg/l;
-cupru: tip I 0,2mg/l; tip II 5mg/l;
-zinc: tip I 2mg/l; tip II 10mg/l;
-mangan: tip I 0,2mg/l; tip II 3mg/l;
Conform naturii procesului de crestere a puilor la sol debitul de ape
uzate provenit din tehnologie este maxim in perioada de vid sanitar cand
se efectueaza operatii de igienizari, spalari, clatiri.
Pentru reducerea consumului de apa potabila, conform celor mai
bune tehnici de crestere pentru igienizarea incintelor se utilizeaza apa sub
presiune si substante tensioactive cu grad de curatire ridicat.
Natura materialelor utilizate la pardoselile din halele de crestere
asigura o buna igienizare si curatire a acestora prin utilizarea substantelor
tensioactive si a jetului sub presiune.
Pentru igienizarea halelor este folosita o cantitate de detergenti
biodegradabili care in solutii diluate asigura datorita caracterului
tensioactiv o buna curatire a acestora ceea ce conduce la o scadere a
volumului de apa utilizat la igienizare.
Cele mai bune tehnici disponibile, inseamna si reducerea
consumului de apa ceea ce se poate realiza prin utilizarea jeturilor de
inalta presiune la curatirea halelor si a utilajelor dupa fiecare ciclu de
productie. Este foarte important sa se gaseasca un echilibru intre modul
de spalare aplicat si reducerea consumului de apa pe cat posibil.
Pagina 56

CONSTRUIRE
In ceea ce priveste consumul de apa pentru adaparea efectivului
de pasari acesta variaza functie de dieta, incluzand strategii de
eficientizare a cresterii efectivelor.
Intretinerea regulata conform programului, efectuarea reparatiilor
curente, precum si efectuarea verificarilor in perioadele operationale
conduc la reducerea consumurilor de utilitati, respectiv a consumului de
apa.
Prin natura activitatii desfasurate in cadrul actualelor ferme ce sunt
populate, cat si prin activitatea ce urmeaza a se desfasura in cadrul noului
obiectiv se poate estima ca urmare a efectului cumulativ cresterea
debitului de ape uzate tehnologice pe amplasament in perioada de vid
sanitar.
Perioadele de populare si depopulare in fermele existente, cat si in
noua investitie -ferma crestere pui carne la sol nu sunt simultane, durata
ciclurilor de crestere si exploatare fiind diferite :
-puicute tineret inlocuire 18 saptamani
-gaini oua consum- 58 saptamani
-pui carne la sol -6 saptamani
Poluantii specifici cresterii diferitelor categorii de pasari emisi in
apele uzate tehnologice si valoarea limita de emisie sunt prezentati in
tabelul urmator :
Instalatia
generatoare
Punct
emisie
de Poluant
Hale crestere puicute Bazinul betonat

tineret inlocuire la sol- vidanjabil
cu
ferma populata
V=150mc
existent
intre
H5-H6
Valoare
limita de
emisei
mg/l
6,5-8,5
60
70
20
1
2
0,1
0,5
25
1
10
PH
suspensii
CCOCr
CBO5
P total
Amoniu
Cupru
Zinc
Azotai
Azotii
N total

Pagina 57

CONSTRUIRE
Hale crestere gaini Bazine
de PH
oua consum in baterii- stocare
ape suspensii
ferma populata
uzate
CCOCr
tehnologice
CBO5
P total
Amoniu
Cupru
Zinc
Azotai
Azotii
N total
Hale crestere pui Bazinul betonat PH
carne
la
sol- vidanjabil
cu suspensii
investitie
V=150mc
CCOCr
existent
intre
CBO5
H5-H6
P total
Amoniu
Cupru
Zinc
Azotai
Azotii
N total
6,5-8,5
60
70
20
1
2
0,1
0,5
25
1
10
6,5-8,5
60
70
20
1
2
0,1
0,5
25
1
10
Activitatea desfasurata in cadrul Platformei avicole Bucesti

respecta cele mai bune tehnici disponibile de crestere a efectivelor de
animale, urmarind incadrarea concentratiei poluantilor emisi din activitate
in limitele impuse prin legislatia in vigoare, ceea ce conduce la concluzia
ca functionarea la capacitatea proiectata a intregii platforme nu se
constituie intr-un poluator major al zonei, ca efect sinergic al activitatilor
desfasurate.
Pentru prevenirea poluarii apei subterane se vor intretine in stare
corespunzatoare de functionare reteaua de canalizare ape uzate
tehnologice si menajere, bazinele betonate, vidanjabile, cu respectarea
instructiunilor de lucru pe perioada unui ciclu de productie si a vidului
sanitar in toate fermele din cadrul Platformei avicole.
Apele uzate menajere provenite din zona filtrului sanitar sunt
dirijate prin retele interne de canalizare catre bazinul betonat, subteran
vidanjabil cu V=20mc, in vederea decantarii.
Pagina 58

CONSTRUIRE
Apele cu caracter menajer stocate in bazinele betonate aferente
filtrelor sanitare de pe Platforma avicola Bucesti sunt preluate prin
vidanjare si evacuate in Statia de epurare a municipiului Tecuci cu
incadrarea principalilor indicatori in limitele NTPA 002/2002, HG 352/2005.
Nr.
Indicator de calitate
Unitatea de
Valori limita
Crt.
masura
admise pentru
evacuare
1.
Temperatura
C
40
2.
pH
unit pH
6,5-8,5
3.
Materii in suspensie
mg/l
350
4.
CBO5
mg/l
300
5.
CCOCr
mg/l
500
6.
Amoniu
mg/l
30
7.
Fosfor total
mg/l
5,0
8.
Detergenti sintetici
mg/l
25
9.
Substante extractibile cu
mg/l
30
solventi organici
10.
Sulfuri si hidrogen sulfurat
mg/l
1,0
4.2.Aerul
4.2.1.Date generale
Ferma de crestere la sol a puilor de carne Bucesti- Punct de
lucru ce apartine SC VANBET SRL Gara BAnca este amplasata in
intravilanul localitatii Bucesti, comuna Ivesti, judetul Galati in vecinatatea
unor terenuri agricole, in vecinatatea zonei locuite.
Comuna Ivesti este situat in partea central vestica a judetului Galati
strabatuta de cursul raului Barlad, vechea albie.
Din punct de vedere fizico-geografic localitatea se situeaza la
contactul partii N-E a Campiei Romane cu partea de Sud a Podisului
Moldovei, respectiv sectorul sudic al Campiei Tecucilor care ocupa centrul
si estul localitatii cu sectorul Campia Siretului Inferior.
Din punct de vedere climatic zona este supusa maselor de aer
continental din nordul si estul Europei.
Datorit poziiei geografice a judetului Galati situat n partea estic
a Romniei, acesta are o clima temperat continental, specific Europei
rsritene. Iarna sunt caracteristice masele de aer rece ale anticiclonului
Pagina 59

CONSTRUIRE
siberian, iar vara- aerul uscat continental sau tropical. n perioada cald a
anului, seceta este un fenomen accentuat i frecvent; iarna sunt specifice
inversiunile termice.
Din punct de vedere a temperaturii maxima absoluta este de
40,5C, iar temperatura minima absoluta -33,5C, cele doua maxime
reflectand caracterul temperat continental excesiv cu o amplitudine
termica foarta mare -74C.
Umiditatea relativa in comuna Ivesti este de 80,69%, media
precipitatiilor este de 395 l/mp/an fata de media pe tara 640 l/mp/an. Din
acest punct de vedere arelul este unul dintre cele mai secetoase din tara,
precipitatiile tot mai scazute datorandu-se defrisarilor zonelor de padure si
livada.
Directia predominanta a vinturilor este pe directia NV-SE cu o
pondere mai mare pe directia SE decit cel spre NV caracteristica ce este
rezultatul amprentei influentei geografice locale.
Datorit existenei diverselor forme de relief, n comun se disting
i microclimate locale, pe terenurile joase se ntlnete un microclimat
umed, ce favorizeaza dezvoltarea vegetatiei.
4.2.2.Surse si poluanti
Sursele generatoare de noxe ale atmosferei din cadrul fermei de
crestere pui de carne la sol sunt:
Surse punctiforme nedirijate
-sistemul de ventilatie a halelor de crestere a puilor la sol-ce
genereaza :
din sistemul de crestere -emisii de amoniac, hidrogen
sulfurat, COV nemetanic si pulberi vegetale ;
din sistemul de incalzire ce utilizeaza gaz metan in
radianti in halele de crestere- gaze arse ce contin CO,
NOx, SO2, pulberi
-emisii fugitive de la bazinul de stocare ape uzate tehnologice ce
contin NH3, COV nemetanic, H2S
-emisii fugitive de la platforma de depozitare temporara a dejectiilor
colectate din hale ce contin NH3, COV nemetanic, H2S si mirosuri
-mirosuri provenite din halele de crestere pasari, precum si in zona
de depozitare dejectii datorate prezentei H2S, NH3, COV nemetanic
-circulatia auto din incinta fermei genereaza gaze arse cu continut
de CO2, Nox si CO.
Pagina 60

CONSTRUIRE
La data intocmirii documentatiei din datele tehnice si calculele
teoretice concentratiile si debitele masice de poluanti ce urmeaza a fi
evacuati in atmosfera au fost estimate pentru valorile concentratiilor
maxime admise conform ORD 462/93 la emisii.
Sursele stationare nedirijate constau in emisiile de poluanti
generate prin sistemele de ventilatie ale halelor, concentratiille si debitele
masice ale poluantilor emisi vor fi calculate conform limitelor maxime
admise prin ORD 462/93 , fiind prezentate in tabelul de mai jos:
Tab 4.2.1 Surse stationare nedirijate
Denumire
a sursei
Debit gaze
Poluant
i emisi
Concentrati
a
[mg/mc]
Debit
masic
kg/h
Sistemul
de
ventilatie
din halele
de crestere
H1-H6
338.000Nmc/h/hal
a
Pulberi
CO
NOx
SO2
NH3
5
100
350
35
30
1,69
33,8
118,3
11,83
10,14
ORD
462/93
[mg/mc
]
5
100
350
35
30
H2S
1,69
Sistemul
de
ventilatie
din halele
de crestere
H7
232.000Nmc/h/hal
a
Pulberi
1,16
CO
100
23,2
100
NOx
350
81,2
350
SO2
35
8,12
35
NH3
30
6,96
30
H2S
1,16
Concentratiile poluantilor analizati vor trebui sa se situeze ca valori

spre limitele inferioare ale CMA ca urmare a dotarii halelor cu sisteme de
ventilatie performante ce asigura un microclimate corespunzator in hale si
o dilutie corespunzatoare a poluantilor specifici evacuate, cat si a
amplasamentului intr-o zona deschisa.
Echipamentele din dotarea fermei conduc la reducerea cantitatilor
de deseuri respectiv a debitelor de poluanti emisi.
Pagina 61
Mod de
evacuare
Exhaustar
e prin
sistemul
de
ventilatie
Exhaustar
e prin
sistemul
de
ventilatie

CONSTRUIRE
Pentru realizarea microclimatului in cadrul halelor de crestere la
inceputul ciclului si in perioadele reci ale anului, sunt utilizati radianti ce
utilizeaza drept combustibil gazul metan.
Gazele arse provenite din arderea gazului metan- CO, NOx, SO2,
pulberi sunt evacuate in hale, de unde sunt apoi preluate prin sistemul de
ventilatie si dirijate in exterior.
Prin sistemul automatizat de asigurare a microclimatului si de
mentinere a parametrilor de temperatura si umiditate, acestea conduc la
reducerea cantitatilor de noxe evacuate in aer.
In vederea asigurarii conditiilor optime de crestere a puilor la t=3421C se folosesc 20 radianti/hala pentru halele H4, H7, respectiv 40
radianti/hala pentru halele H1-H3, H5, H6 ce utilizeaza drept combustibil
gazul metan - cu un consum de 0,0012Nmc/h/radiant.
Pentru realizarea microclimatului halele sunt prevazute cu un
sistem de ventilatie constituit din guri de admisie aer pe fiecare hala,
situate pe lateralul acesteia si ventilatoare amplasate pe frontonul opus
camerei tehnice, distribuite astfel:
Admisia aerului proaspat se realizeaza prin ferestre de admisie
situate la inaltime, cantitatea de aer vehiculata este de 3,75-5,27
Nmc/h/kg carne pasare in viu.
Sistemul de comanda compus dintr-un computer regleaza atat
furajarea, adaparea, ventilatia, iluminatul din interiorul halelor.
Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori in lant
ce pot influenta calitatea aerului :
sistemul de realizare a halelor de crestere, inclusiv sistemul
de colectare a dejectiilor
strategia de furajare si nivelul de proteine din furaje
sistemul de adapare al efectivului
efectivul de animale corespunzator capacitatii de cazare a
halelor.
Pagina 62

CONSTRUIRE
In ceea ce priveste amoniacul si COV nemetanic acestea rezulta
din reactia metabolica in animal, cat si din dejectiile generate din
elementele de furajare.
Pentru sursele fixe nedirijate din halele de cretere i exploatare
psri, concentratiile poluanilor emii- pulberi, NH3, H2S, COV
nemetanic, se vor ncadra n limitele maxime admise conf ORD 462/93.
Concentratiile poluantilor evacuati vor trebui sa se situeze ca valori
spre limitele inferioare ale CMA ca urmare a dotarii halelor cu instalatii
performante de depoluare a aerului.
Nivelul emisiilor de compusi gazosi precum NH3, COV nemetanic,
NO2 si pulberi, din halele de crestere pui de carne la sol, conform
recomandarilor celor mai bune tehnici disponibile se vor inscrie in valorile
limita de emisie:
-NH3- 0,005-0,315kg/pasare/an
-COV nemetanic- 0,004-0,006kg/pasare/an
-NO2- 0,009-0,024kg/pasare/an
-praf insirat-0,119-0,182kg/pasare/an
-praf expirat- 0,014-0,018kg/pasare/an
Reducerea emisiilor de amoniac prin controlul umiditatii in hale, cat
si prin dotarea acestora cu sisteme de ventilatie prevazute cu tubulaturi si
ventilatoare de exhaustare, nu permit fermentarea dejectiilor in hala,
concentratia noxelor evacuate situandu-se sub limitele impuse prin
reglementarile in vigoare.
Mirosul poate constitui o problema locala de disconfort in conditiile
cresterii intensive a pasarilor in cadrul fermei Bucesti. Mirosul generat de
surse stationare, cum ar fi bazinul de stocare ape uzate, platforma de
depozitare dejecii, se datoreaza emisiilor fugitive de NH3, H2S si COV
nemetanic.
Amplasamentul noii ferme intr-o zona deschisa fara a avea in
imediata vecinatate zone locuite, conduce la un impact minor asupra
habitatului, echipamentele din dotarea fermei de asemeni conduc la
reducerea cantitatilor de deseuri respectiv a debitelor de poluanti emisi in
concordanta cu Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat
al poluarii.
Tab4.2.2 Surse stationare de joas nlime
Denumirea sursei
Poluant
Debit masic
[g/h]
Pagina 63

CONSTRUIRE
Emisii fugitive provenite
Amoniac
1364
din zonele de stocare
COV nemetanic
1090
dejectii si ape uzate
H2S
nedecelabil
tehnologice
Emisiile de amoniac, hidrogen sulfurat si COV nemetanic sunt
asociate cu modul de stocare al dejectiilor precum si nivelul acestora in
hale.
In conditiile in care cantitatea dejectiilor este scazuta, igienizarea
halelor facandu-se in mod frecvent, concentratiile de amoniac si H2S scad
ca urmare a unei bune organizari a procesului de crestere.
Prin aplicarea procedeului de crestere la sol si a aplicarii sistemului
de incalzire s-a constatat scaderea nivelului de pulberi generat din
procesul de crestere, acesta fiind redus si datorita unei ventilatii
corespunztoare, ceea ce contribuie la un nivel scazut de emisii de COV
nemetanic si NH3, praful fiind un bun transportator al acestora.
Circulatia mijloacelor auto din incinta genereaza gaze arse ce
contin CO, CO2 si Nox, n cazul estimarii unui trafic redus auto in incinta
fermei, va conduce la debite masice reduse evacuate prin gazele de
esapament acestea fiind dispersate in mod natural.
Denumirea
Poluanti si debite masice
sursei
[g/h]
CO
CO2
Nox
-gaze de
esapament de la
mijloacele auto ce
55
1550
125
functioneaza pe
motorina (5 l/zi)
In cazul surselor mobile poluantii evacuati nu sunt dirijati prin
sisteme controlate dispersia acestora in aer realizandu-se ca urmare a
curentilor creati in zona.
Avand in vedere amplasamentul obiectivului intr-o zona adiacenta
DN 25 cu trafic auto intens, concentratiile noxelor rezultate din circulatia
auto din incinta sunt reduse.
In acest sens se impune respectarea dotarilor prevazute in proiect
cu utilaje performante pentru protectia calitatii aerului cu incadrare in
limitele impuse prin legislatia in vigoare.
4.2.3.Prognozarea calitatii aerului

Pagina 64

CONSTRUIRE
Aprecierea calitatii aerului in zona s-a efectuat functie de valorile
concentratiilor de poluanti standardizate. Standardele de calitate a aerului
cuprind valori ale CMA functie de aria de protectie, natura obiectivului
protejat si timpul de mediere.
Amplasamentul noului obiectiv se situeaza in cadrul Platformei
avicole Bucesti ce apartine SC VANBET SRL Gara Banca. La data
intocmirii documentatiei in cadrul platformei functioneaza o ferma de
crestere puicute tineret inlocuire, o ferma de crestere GOC, precum si
anexele tehnologice aferente acestora- fabrica de nutreturi combinate si
incineratorul pentru distrugerea pierderilor naturale.
obiectiv se poate estima ca urmare a efectului cumulativ urmatoarele
emisii generate pe amplasament :
Instalatia
Punct
de Poluant
Valoare limita
generatoare
emisie
emisei
mg/Nmc
Hale crestere puicute Sistem
de CO
100
tineret inlocuire la sol- ventilatie hale- SO2
35
ferma populata
surse nedirijate NOx
350
Pulberi
5
NH3
30
H2S
5
Bazine
de NH3
-stocare
ape H2S
-uzate
COV nemetanic -tehnologiceemisii fugitive
Hale crestere gaini Sistem
de Pulberi
5
oua consum in baterii- ventilatie hale- NH3
30
ferma populata
surse nedirijate H2S
5
Bazine
de NH3
-stocare
ape H2S
-uzate
COV nemetanic -tehnologiceemisii fugitive
Hale crestere pui Sistem
de CO
100
carne
la
sol- ventilatie hale- SO2
35
investitie
350
Pulberi
5
NH3
30
H2S
5
Platforma
NH3
-SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375
Pagina 65
de

CONSTRUIRE
depozitare
dejectii- ce va
deservi intreaga
platforma
Incinerator - ce va Emisii din surse
deservi
intreaga punctiformeplatforma
H2S
COV nemetanic
---
SO2
50
NOx
400
TOC
10
pulberi
10
FNC
Emisii din surse Pulberi
20
punctiforme
desfasurate.
Conform ORD 1144/2002 privind Registrul poluantilor emisi din
activitati ce intra sub incindenta OUG 34/2002 privind prevenirea,
reducerea si controlul integrat al poluarii, in cazul Platformei avicole
Bucesti, poluantii proveniti din instalatiile de crestere a pasarilor cu un
efectiv mai mare de 40.000capete, vor trebui monitorizati si raportati in
conditiile in care vor fi depasite valorile prag pentru poluantii mentionati.
Poluanti/substante Praguri pentru aer
fermentatia enterica
kg/an
CO
500.000
CO2
100.000.000
NH3
10.000
COV nonometanici
100.000
NOx
100.000
Calitatea atmosferei in zona in cazul concentratiilor de CO, pulberi,
NOx, SO2, acestea vor trebui sa se incadreze in limitele impuse de ORD
592/2002 a valorilor de prag si a valorilor limita asa cum reiese din tabelul
de mai jos:
Poluant
Protectia sanatatii
Protectia vegetatiei
Valoare limita
Marja de
Valoare limita
Marja de
orara
toleranta
orara
toleranta
NOx
200g/m3
100g/m3
30g/m3
Nu
3
3
3
SO2
350g/m
150g/m
20g/m
Nu
Pulberi
50g/m3
25g/m3
--------------CO
Maxima
6 mg/m3
-----------------SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375
Pagina 66

CONSTRUIRE
zilnica
10 mg/m3
Ca surse generatoare de zgomot si vibratii se pot constitui utilajele
care prezinta organe in miscare pompe, ventilatoare, benzi
transportoare, precum si circulatia mijloacelor auto in incinta.
Avand in vedere ca procesul tehnologic atat in fermele existente in
cadrul Platformei avicole Bucesti, cat si in noua ferma de crestere pui
carne la sol se desfasoara in proportie de cca 80% in incinte inchise, iar
utilajele generatoare de zgomot si vibratii sunt montate pe fundatii elastice
sau cu elemente elastice de preluare a vibratiilor nivelul intensitatii
zgomotului este diminuat.
Intensitatea nivelului de zgomot generat din activitatea desfaurata
in cadrul FNC-ului situat in exteriorul fermei se va incadra in limitele
maxime admise conform STAS 10009/1988, privind acustica urbana.
Intensitatea nivelului de zgomot la imisii va trebui sa se incadreze in
limitele STAS 10009/88, STAS 6161.3/82 : 50-60dB(A)- pe durata zilei,
45dB(A) in timpul noptii.
Conform HG1756/2006, echipamentele cu functionare in spatii
deschise, din dotarea FNC-ului, vor trebui sa aiba agrementul din punct de
vedere al nivelului de zgomot cu respectarea conditiilor impuse.
Circulatia auto in incinta se realizeaza pe alei betonate continui
conducand la diminuarea nivelului de zgomot.
Din masuratorile efectuate la unitati similare nivelul de zgomot la
limita incintei se situeaza la valori de 50-55 db (A) cu unele varfuri de 6065 db (A) fiind influentat si de traficul rutier din zona.
In acest sens utilajele prevazute in dotarea noii investitii vor fi utilaje
performante in ceea ce priveste protectia calitatii aerului, acestea fiind
dotate cu echipamente de depoluare ce vor conduce la incadrarea
poluantilor in limitele impuse prin normativele UE.
Din datele prezentate se poate concluziona ca impactul investitiei
nou realizate asupra factorului de mediu aer este redus, in conditiile
respectarii masurilor impuse in proiect, precum si a realizarii acestora in
executie. Dotarea obiectivului cu echipamente performante, ecologice si
respectarea regimului tehnologic de cretere a efectivului de psri
conform celor mai bune tehnici disponibile, diminueaza riscul aparitiei unui
impact cu efecte negative asupra calitatii aerului.
4.2.4.Masuri de diminuare a impactului

Pagina 67

CONSTRUIRE
n ceea ce priveste impactul produs asupra factorului de mediuaer, emisiile generate in aer, inclusiv mirosul, este determinat de mai multi
factori cu efect sinergic:
-efectivul de pasari cazat in incinta fermei.
-modul de amenajare a halelor de crestere
-sistemul de ventilare si debitul de aer necesar asigurarii unei
ventilatii corespunzatoare
-temperatura si sistemul de incalzire a halelor
-strategia de furajare, inclusiv continutul furajelor nivelul de
proteine
-sistemul de adapare si cantitatea de apa utilizata
-cantitatea de dejectii generate, precum si modul de evacuarea a
acestora
Emisiile de mirosuri generate din activitatea de crestere a pasarilor
de carne la sol, contribuie ca surse individuale la totalul emisiilor
odorizante din ferma, acesta putand fi diminuat printr-un sistem organizat
de functionare a echipamentelor - elementelor de hranire, adapare,
microclimat, precum si prin modul de evacuare si depozitare a deseurilor.
Echipamentele conform celor mai bune tehnici disponibile din
dotarea fermei, precum si amplasamentul fermei intr-o zona deschisa,
conduc la reducerea debitelor de poluanti emisi.
Prin tehnologia aplicata de crestere a puilor de carne la sol, prin
ratiile de hranire si adapare, acestea conduc la reducerea cantitatii de
deseuri generate din procesul de crestere, respectiv a dejectiilor uscate.
Emisiile din halele de crestere si in special emisiile de amoniac sunt
influentate de modul de evacuare a patului epuizat cu continut de dejectii
si resturi de furaje. In conditiile in care acesta este indepartat regulat la
finalul ciclului de crestere, cu depozitare pe platforma de esorare in
exteriorul fermei, concentratiile de COV nemetanic, H2S si NH3 sunt
reduse, situandu-se uneori la aproximativ 1ppm.
In cazul bazinului de stocare ape uzate tehnologice si a platformei
de depozitare temporara dejectii datorita proceselor biochimice de
descompunere se creeaza un disconfort ca urmare a prezentei
amoniacului, diverse substante organice putand crea un miros neplacut.
Pentru reducerea concentratiei emisiilor de amoniac in aer de la
halele de crestere conform BAT-urilor se recomanda respectarea
programului de igienizare a halelor dupa evacuarea dejectiilor uscate.
Pagina 68

CONSTRUIRE
Din punct de vedere al protectiei mediului, este importanta eficienta
cu care pasarile transforma hrana. Nevoile acestora variaza functie de
etapele din viata lor cum ar fi perioada de crestere. In acest sens emisiile
de azot in mediu pot genera un dezechilibru in ceea ce priveste
concentratiile de amoniac, oxizi de azot. Emisiile de gaze sunt difuze si
foarte greu de masurat.
Referitor la diminuarea mirosurilor prin tehnologia aplicata se
propune utilizarea de aditivi cu pondere in sezonul cald pentru reducerea
emisiilor de compusi gazosi amoniac si hidrogen sulfurat.
Ca urmare a analizei efectuate rezulta ca investitia se consituie intrun poluator cu impact redus in ceea ce priveste calitatea aerului, nivelul
de afectare fiind diminuat ca urmare a dotarilor prevazute in proiect si
realizate in executie, cu respectarea tehnologiilor aplicate pe fluxurile
operationale din cadrul fermei.
Fermele de crestere intensiva a pasarilor din cadrul Platformei
avicole Bucesti sunt caracterizate printr-un grad avansat de organizare si
specializare in ceea ce priveste adapostirea lor, indepartarea si stocarea
interna a dejectiilor produse, echipamentul folosit pentru controlul si
mentinerea climatului in interior, precum si cel pentru hranirea si adaparea
pasarilor. Din acest punct de vedere conform celor mai bune tehnici
disponibile, obiectivul ce urmeaza a fi realizat va trebui sa atinga un nivel
ridicat de utilizare a hranei, astfel ca prin tehnologia aplicata sa nu
genereze emisii daunatoare mediului si populatiei.
Cresterea intensiva a pasarilor poate genera alte emisii cum ar fi
zgomotul si emisii de bioaerosoli.
Amplasamentul obiectivului de investitii intr-o zona deschisa cu
specific agricol, amenajarea unor platforme betonate continui de circulatie
auto, amplasarea utilajelor generatoare de zgomot in incinte inchise pe
platforme betonate cu preluare a vibratiilor conduc la diminuarea nivelului
de zgomot generat din activitatea fermei cu incadrarea in STAS
10009/1988 privind acustica urbana, limite admisibile ale nivelului de
zgomot de 65dB(A) in timpul zilei, pentru zona de activitate.
Ca urmare a analizei efectuate precum si a dotarilor cu care va fi
prevazuta Ferma de crestere pasari de carne la sol Bucesti, rezulta ca
investitia nu se consituie intr-un poluator cu impact semnificativ in ceea ce
priveste calitatea aerului.
Pagina 69

CONSTRUIRE
4.3.Sol
4.3.1.Tipuri de sol si modul de folosire

Microregiunea geomorfologica a sesului Siret-Barlad apare sub
forma albiei majore comune Siret-Barlad sau interfluviul Siret-Barlad. Zona
reprezinta partea cea mai joasa a reliefului cu o inaltime ce nu depaseste
20 de metri si o inaltime maxima de 22,7m pe grinduri. In cadrul sesului
se individualizeaza sectorul noii lunci a Siretului care se continua pana la
cursul vechi al Siretului intersectandu-se cu acesta.
Lunca Barladului se intinde de la cursul de apa Barlovita pana la
piciorul terasei Ivesti. Microregiunea teraselor din stanga Barladului este
formata din 2 sectoare : Sectorul terasei Cernicari Ivesti din centru cu o
inaltime de 10-15 metri pe mijlocul ei pe directia nord-sud. Sectorul pe
directia Tecuci-Ivesti-Hanu Conachi este format din dune si interdune.
Din punct de vedere geomorfologic, aceast regiune s-a format n
urma unor procese erozionale la care a fost supus terasa Siretului de-a
lungul timpului de ctre apele de suprafa i cele din precipitaii czute pe
versani.
Terasa Siretului din punct de vedere geologic este constituit din
depozite cuaternare recente, loessuri de culoare galben cafeniu, plastic
consistent la plastic moale cu compresibilitate mare n stare saturat, cu
intercalaii fin nisipoase, urmate de o alternan de depozite aluvionare
formate din argile prfoase i argile rocate maronii, la baz negre cenuii
cu intercalaii nisipoase.
Zona amplasamentului este stabil i nu se semnaleaz n
perimetrul analizat, ct i n vecinti, fenomene de instabilitate sau
accidente subterane.
Din analiza structurii terenului se constata urmatoarea stratificaie a
terenului :
-strat de pamant vegetal cu urme de vegetatie
-strat de praf argilos format din alternan de straturi din prafuri
argiloase loessoide, galbene, compresibile si maronii - roscate la baza,
plastic consistente.
-strat argilos- cu intercalatii de argila prafoasa, argila nisipoasa si
nisip argilos, maroniu-cenusiu, cu interclatii de oxizi de fier si mangan,
plastic consistent la plastic vrtos, la baz de culoare cenusie cu intecalatii
cochlifere -melci si scoici.
-strat de argila prafoasa si praf argilos la baza negru-cenusiu,
plastic consistent.
Pagina 70

CONSTRUIRE
Din punct de vedere al seismicitii amplasamentului, ca urmare a
faptului c in arealul judetul Galai exista linia de fractur tectonic majorFocani- Nmoloasa-Galai, cutremurele de pmnt cu epicentru n
Vrancea se resimt puternic.
Conform indicativului P100-1/2006, zona cu valoare de vrf a
acceleraiei terenului pentru proiectare este ag=0,24g, perioada de col
Tc =1sec, valori caracteristice amplasamentului de care se va ine seama
la proiectarea obiectivului.
se situeaza la nivel de 4,5-5,0m cu caracter ascensional, n zona teraselor
4.3.2.Sursele de poluare a solului

Surse de poluare a solului si lucrari necesare organizrii de antier
Zona aferent organizrii de antier va fi amplasat n incinta
suprafeei de teren aferent obiectivului cu acces prin intermediul drumului
comunal la DN 25.
Pentru delimitarea zonei ce va deservi perioada de montaj, aceasta
va trebui nivelat, asigurat, prevzut cu construcii uoare ce vor fi
ridicate de pe amplasament la finalizarea lucrrilor.
La realizarea constructiilor si a obiectivelor din cadrul noii investitii,
lucrarile pe santier vor fi executate cu respectarea proiectelor de catre
echipe specializate.
Inainte de inceperea lucrarilor de executie se vor efectua
urmatoarele activitati:
indepartarea vegetatiei de pe suprafata de teren ce urmeaza
a fi construita
amenajarea cailor de acces pentru mijloace auto, mijloace
de ridicat, a cailor de rulare pentru utilaje speciale
amenajarea platformelor pentru depozitarea deseurilor
generate din activitatea de constructie, ce urmeaza a fi
preluate si eliberat amplasamentul
amenajarea platformelor pentru depozitarea elementelor de
constructii utilizate la modernizarea cladirilor.

Pagina 71

CONSTRUIRE
pamantul excavat prin sistematizarea verticala va fi incadrat

ca pamant necontaminat, fiind utilizat ulterior la nivelarea
suprafetei de teren din incinta obiectivului
materialele utilizate n realizarea obiectivului vor fi materiale
de construcii omologate, cu respectarea prescripiilor privind
natura, dimensiunile i calitatea acestora din documentaiile
tehnice ntocmite
operaiile necesare montajului echipametelor se vor efectua
cu personal specializat instruit din punct de vedere al
respectrii normelor de securitate a muncii sub
supravegherea i controlul atent al specialitilor
Avnd n vedere modul de generare a poluanilor, precum i
amplasamentul ntr-o zon deschis, emisiile de poluani generate n
perioada de realizare a investiiei vor fi dispersate n mod natural ca
urmare a curenilor creai n zon.
Nu se impun dotri cu instalaii pentru reinerea i evacuarea
poluanilor.
Pentru diminuarea nivelului de pulberi sedimentabile emise, se vor
efectua stropiri periodice ale zonei de lucru.
Surse de poluare a solului in perioada functionarii obiectivului
Poluantii ce pot afecta calitatea solului, subsolului si panzei
freatice din zona amplasamentului sunt constituiti din substantele poluante
continute in apele uzate tehnologice si menajere colectate, stocate si
transportate, deseurile rezultate din activitate depozitate necorespunzator.
Din analiza amplasamentului obiectivului si a proiectului prezentat
de construire ferm de pasari suprafata totala de teren va fi utilizata
pentru executarea investitiei ce urmeaza a fi realizata conform proiectului,
ferma fiind constituita din 7 hale si anexele tehnico-edilitare aferente.
Din analiza amplasamentului obiectivului si a proiectului prezentat
de modernizare rezulta ca circa 82% din suprafata totala este construita
si betonata activitatea defasurandu-se in incinte inchise.
Zonele cu posibil potential de poluare a solului si subsolului sunt:
-reteaua de canalizare interna cu dirijare catre bazinul colector de
ape uzate tehnologice cu V=150mc, situat in cadrul fermei de crestere
puicute tineret inlocuire din vecinatate, precum si bazinul colector pentru
stocarea temporar a apelor uzate tehnologice provenite din halele de
cretere din perioada vidului sanitar datorita nerespectrii programului de
vidanjare i verificare a strii tehnice a acestora.
Eventualele defectiuni ce pot aprea pe tronsoanele de canalizare
de pe reeaua de colectare ape uzate tehnologice, precum si degradarea
Pagina 72

CONSTRUIRE
hidroizolatiei bazinului, pot conduce la infiltraii de ape uzate cu afectarea
calitaii solului, subsolului si panzei freatice.
-reteaua de canalizare si bazinul de colectare ape uzate menajere
din zona filtrului sanitar, in conditiile
aparitiei unor defectiuni pe
tronsoanele de canalizare, precum si a degradarii hidroizolatiei, pot afecta
calitatea solului, subsolului si panzei freatice datorita infiltratiilor.
-colectarea si depozitarea deseurilor in conditii necorespunzatoare,
provenite din activitatea viitoare, pot conduce la o actiune de poluare a
solului, subsolului si panzei freatice. Aceste deseuri vor trebui gestionate
de la producere si pina la valorificare/eliminare de pe incinta conform
reglementarilor in vigoare HG 856/2002 si L211/2011.
Din activitatea obiectivului vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:
-dejectii depozitate pe platforma de esorare
-pierderi naturale cca 2% din efectivul de pasari de carne la sol
-deeuri de ambalaje
-deseuri menajere
-platformele betonate carosabile pentru accesul auto vor fi
amenajate cu pante pentru colectarea apelor pluviale cu dirijare catre
rigolele betonate de colectare ape meteorice.
In vederea diminuarii riscului de poluare a solului si subsolului caile
de acces vor fi betonate, continui si mentinute corespunzator.
4.3.3.Prognozarea impactului si masuri de diminuare a impactului

Descrierea impactului asupra mediului a lucrrilor organizrii de antier
Lucrrile de execuie a montajului echipamentelor n cadrul noii
ferme vor fi ncepute n momentul n care vor fi obinute avizele i
acordurile prevzute, inclusiv a autorizaiei de construire sub stricta
coordonare a dirigintelui de antier, cu respectarea prevederilor privind
disciplina n construcii.
Pentru perioada de realizare a investitiei, in care fluxul circulatiei
auto in zona va fi crescut, vor fi utilizate caile de acces existente, ce vor
trebui amenajate corespunzator.
Ca urmare a circulaiei auto, ct i a lucrrilor efectuate n perioada
de realizare a montajului, vor rezulta emisii de pulberi n suspensii i
pulberi sedimentabile, precum i gaze arse, din arderea carburanilor n
motoarele cu ardere intern a mijloacelor auto. Nivelul de intensitate
fonica va fi crescut in perioada circulatiei mijloacelor auto si a efectuarii
operatiilor de constructii.
Pagina 73

CONSTRUIRE
Descrierea impactului asupra mediului in timpul functionarii
In conditiile realizarii investitiei si a masurilor impuse prin proiecte
sursele de poluare a solului, subsolului si panzei freatice se pot diminua
conducand la un impact redus prin urmatoarele dotari:
-pardoselile halelor vor fi betonate si realizate continui cu usoare
pante spre reteaua de canalizare ce preia apele de la igienizari cu dirijare
catre bazinul betonat cu V=150mc din cadrul fermei de crestere puicute
tineret inlocuire situat intre halele H4-H5
-la amenajarea halelor se vor folosi materiale de constructii
omologate de buna calitate .
-halele vor fi prevazute cu buncare de alimentare furaje, sistem de
transport furaje, linii de furajare si
linii de adapare corespunzator
efectivului de populare.
-amenajarea platformei de depozitare a patului epuizat cu continut
de dejectii cu V=3100mc, in vederea mineralizarii acestuia si utilizarea la
fertilizarea terenurilor agricole. Platforma va trebui impermeabilizata
corespunzator, prevazuta cu dig de protectie H=2,5m, cu colector si bazin
de depozitare levigat cu V=50mc.
-amenajarea corespunzatoare a spatiilor de depozitare materiale, a
filtrului sanitar, aferent activitatii desfasurate ;
-pentru colectarea pierderilor naturale, acestea vor fi depozitate in
saci si stocate temporar intr-o incinta amenajata corespunzator din punct
de vedere sanitar-veterinar in incinta cladirii incineratorului. Pierderile
naturale vor fi eliminate de pe amplasament prin incinerare in incineratorul
ecologic ce deserveste platforma avicola, cenusa avand caracter menajer;
-spatii
de
colectare
si
depozitare
a
deseurilor
valorificabile/nevalorificabile amenajate corespunzator cu respectarea
legislatiei in vigoare privind gestionarea deseurilor conform HG856/2002.
-respectarea programului periodic de vidanjare a bazinelor
subterane de colectare a apelor tehnologice si menajere, verificarea starii
tehnice a acestora, verificarea hidroizolatiilor
-curatirea periodica a rigolelor de colectare a apelor pluviale
-mentinerea in stare continua a cailor de acces din incinta
Pagina 74

CONSTRUIRE
In ceea ce privesc deseurile generate pe amplasament
valorificabile si nevalorificabile, acestea vor fi gestionate selectiv de la
producere pina la valorificare/eliminare cu respectarea conditiilor impuse
prin HG856/2002 ceea ce va conduce la un impact redus asupra calitatii
solului, subsolului si pinzei freatice din zona amplasamentului.
Tehnologiile de crestere aplicate in fermele existente- de crestere
puicute tineret inlocuire si crestere si exploatare gaini oua consum,
respecta cele mai bune tehnici disponibile privind cresterea pasarilor astfel
incat poluantii emisi nu afecteaza calitatea solului, subsolului si panzei
freatice prin dotarile existente.
Prin natura activitatii desfasurate in cadrul FNC-ului, posibilitatea
poluarii solului este minima, ca urmare a dotarilor cu care acesta a fost
prevazut.
4.4.Geologia subsolului
Din punct de vedere geomorfologic, aceast regiune s-a format n
urma unor procese erozionale la care a fost supus terasa Siretului de-a
lungul timpului de ctre apele de suprafa i cele din precipitaii czute pe
versani.
Terasa Siretului din punct de vedere geologic este constituit din
depozite cuaternare recente, loessuri de culoare galben cafeniu, plastic
consistent la plastic moale cu compresibilitate mare n stare saturat, cu
intercalaii fin nisipoase, urmate de o alternan de depozite aluvionare
formate din argile prfoase i argile rocate maronii, la baz negre cenuii
cu intercalaii nisipoase.
Zona amplasamentului este stabil i nu se semnaleaz n
perimetrul analizat, ct i n vecinti, fenomene de instabilitate sau
accidente subterane.
Din punct de vedere al seismicitii amplasamentului, ca urmare a
faptului c in arealul judetul Galai exista linia de fractur tectonic majorFocani- Nmoloasa-Galai, cutremurele de pmnt cu epicentru n
Vrancea se resimt puternic.
se situeaza la nivel de 4,5-5,0m cu caracter ascensional, n zona teraselor
Avind in vedere natura straturilor geologice in cazul apelor din
precipitatii infiltrarea acestora in sol se realizeaza in timp fara a prezenta
fenomenul de baltire.
Pagina 75

CONSTRUIRE
La realizarea constructiilor s-a tinut seama de natura solului si de
stabilitatea terenului in zona cu respectarea prevederilor conform STAS
11100/1/77 si P100/1/2006.
In ceea ce priveste impactul asupra solului si subsolului prin
solutiile tehnice adoptate la realizarea investitiei acesta este minim.
La realizarea constructiilor si la amenajarile prevazute se va tine
seama de solutiile propuse prin expertiza tehnic ce a avut in vedere
natura solului si subsolului, utilizandu-se materiale corespunzatoare.
4.5.Biodiversitatea
4.5.1.Flora si fauna
Amplasamentul investitiei
este situat in intravilanul localitatii
Bucesti, comuna Ivesti, judetul Galati intr-o zona rurala astfel ca prin
profilul de activitate, cit si prin dotarile prevazute acesta poate avea o
influenta redusa in ceea ce priveste flora si fauna din vecinatate.
Vegetatia este diversificata pe teritoriul localitatii Bucesti, plantele
apartinand zonei est-europene unde predomina elemntele caracteristice
de stepa si silvostepa.
Speciile de plante difera de la o zona la alta functie de conditiile
impuse de sol, ape de forma de relief- terasa, lunca sau dune de nisip.
In zona de lunca a cursului de apa Siret, pe un sol aluvial si cu o
panza freatica aproape de suprafata apar portiuni cu vegetatie hidrofila. In
portiunile mai inalte ala luncii apar padurile specifice de lunca.
Pentru a reimpaduri lunca Siretului au fost plantate specii de plop
canadian, iar in zona dunelor de nisip predomina salcamul, alaturi de
stejar sau pin.
Se constata o scadere a arealului impadurit ca urmare a terenurilor
ce au fost redate si transformate in terenuri de cultura.
Pe teritoriul localitatii din pucnt de vedere faunistic se intalnesc
specii caracteristice -termite, sarpele termofil soparla de nisip. Fauna
piscicola este reprezentata prin crap, caras etc.
HG 1284/2007.
Factorii climatici nu vor fi afectai de realizarea noului obiectiv de
investitie, patrimoniul arhitectonic, arheologic i cultural nefiind afectate,
terenul situandu-se intr-o zona agrara. Nu se cunoate existena unor
vestigii arhitectonice pe suprafaa analizat.
Pagina 76

CONSTRUIRE
Investitia, prin amplasamentul si prin managementul de mediu al
societatii, nu va influenta calitatea solului, subsolului si panzei freatice din
vecinatate.
Ca masuri de compensare se propun masuri de ecologizare a
suprafetei terenului la finalul investiiei prin inerbare i plantare de arbusti
perimetral in zonele in care s-au executat lucrari de constructii, la limita
fermei.
4.5.2.Impactul prognozat si masurile de diminuare

Pina in prezent nu s-au semnalat in zona dereglari ale echilibrului
ecologic obiectivul invecinandu-se cu terenuri agricole-pasune.
Din estimarea valorilor concentratiilor de poluanti emisi in mediu
acestia se vor situa sub CMA conform normativelor in vigoare ceea ce va
conduce la debite masice reduse de poluanti fara un impact major asupra
biodiversitatii.
In ceea ce privesc ariile de raspandire a poluantilor emisi, acestia
nu vor afecta flora si fauna din vecinatatea amplasamentului analizat ca
urmare a dotarilor si echipamentele aferente noii investitii, cat si prin
respectarea tehnologiei de cretere, impactul prognozat fiind diminuat prin
respectarea masurilor impuse.
Msurile care se preconizeaz a fi luate n perioada de realizare a
fermei avicole, cat si n timpul funcionrii acestuia, n conformitate cu
normele tehnologice si a legislaiei de mediu n vigoare, si n mod special
respectarea cu strictee a acestora, ne determin s consideram c
factorii de mediu din vecinatate, vor fi afectai negativ ntr-o msur destul
de mic astfel nct impactul s nu aib un caracter semnificativ. Se poate
afirma c dac impactul asupra florei si faunei nu se va manifesta
semnificativ, astfel nct s afecteze biodiversitatea, investitia realizata va
constitui un beneficiu pentru mediu nconjurtor, cel social i economic.
Masurile de reducere a impactului pentru ecosistemul terestru ce
se propun a fi luate in considerare la realizarea investitiei conduc la
diminuarea potentialelor efecte att n perioada de functionare ct si de
construire- montaj:
Factor de
Msuri de reducere a
Resp.
Supraveghere
mediu
impactului
implementare
excavaii
supravegheate,
Constructor
Titular
Pulberi
- acoperirea camioanelor care
transport material de
umplutur,
- efectuarea de pulverizari de apa
ce vor impiedica antrenarea de
pulberi de catre curentii de aer
Pagina 77

CONSTRUIRE
Vegetaie
-se va proceda la refacerea

vegetaiei prin plantare de plante
specific zonei
-supravegherea zonei i
Faun
asigurarea identificrii si protejrii
exemplarelor din fauna specifica
zonei atat in perioada de investitii
cat si in perioada de functionare
Ap
-colectarea corespunztoare a
apelor uzate, transport prin
vidanjare, asigurarea de servicii
specializate, pentru respectarea
HG 352/2005
-interzicerea descrcrii oricror
materiale n apele de suprafat
sau subterane.
-utilizarea unor tehnologii moderne
de depoluare n cazul polurii
accidentale cu hidrocarburi
Gestionarea -refolosirea pe antier, pe ct
materialului
posibil,
a
materialului
inert
excavat
excavat, in aceeai zona pentru
refacerea habitatelor la finalizarea
lucrarilor
Sntatea
-managementul tehnic i al
populaiei i resurselor corect executat.
a
-elaborarea planului de intervenie
personalului n caz de poluri accidentale.
Mediu
-monitorizarea lucrrilor i a
ambiant
calitii mediului, atat in perioada
de investitii cat si in perioada de
functionare
Constructor
Titular
Constructor
Titular
Constructor
Titular
Constructor
Titular
Constructor
Titular
Constructor
Titular
4.6.Peisajul
Investitia Construire hale de crestere pasari se va amplasa in

intravilanul localitatii Bucesti, comuna Ivesti, judetul Galati, in vecinatatea
Platformei avicole Bucesti- ferma de crestere puicute tineret inlocuire si
ferma de crestere gaini oua consum.
Pagina 78

CONSTRUIRE
Din punct de vedere urbanistic obiectivul se incadreaza in
arhitectura zonala cu respectarea conditiilor impuse prin certificatul de
urbanism.
Amenajarile si dotarile, in ceea ce privesc constructiile existente in
cadrul obiectivului, se vor integra in caracterul general al zonei,
armonizandu-se cu cladirile invecinate ca arhitectura si finisare.
Ferma avicola Bucesti pentru crestere pasari de carne la sol este
situata la distanta de cca 520m fata de zona locuita a satului Bucesti,
invetsitia fiind realizata pe amplasamentul unei foste ferme din localitate si
care se supune reglementarilor impuse prin L204/2008 in ceea ce priveste
protejarea exploatatiilor agricole ce au functionat anterior si au avut ca
destinatie - ferme zootehnice.
Prin amenajarile ce au fost prevazute constructiile care urmeaza a
fi modernizate si dotate cu echipamente vor realiza un functional
corespunzator activitatii de crestere intensiva a pasarilor, conform celor
mai bune tehnici disponibile.
Obiectivul se va racorda la retelele cu utilitati din zona-energie
electrica, gaz metan si apa potabila. Apele uzate tehnologice si menajere
rezultate de pe incinta vor fi colectate prin retelele interioare si dirijate
catre bazine betonate subterane vidanjabile.
Apele pluviale prin sistematizarea pe verticala vor fi dirijate prin
pante si rigole catre terenurile agricole din vecinatate cu infiltrare lent in
sol.
Tab. 4.6.1 Utilizarea terenului pentru amplasamentul ales
Utilizarea
terenului
Inainte de punerea in
aplicare a proiectului
Zone construite:
-constructii
inchise, amenajari
tehnico-edilitare
Recultivata
-suprafata construita,
inclusiv amenajari tehnicoedilitare
17.892 mp
-cai de acces si
platforme
betonate,
rigole
-spatii verzi
Suprafata (mp)
Dupa punerea in aplicare a
proiectului
-cai de acces betonate si

platforme 7.500mp
31.200mp
-spatii verzi
5.808mp

Pagina 79

CONSTRUIRE
Total
31.200mp
31.200mp
Prin realizarea obiectivului va fi influentat cadrul natural peisagistic

conducand la cresterea valorii estetice a acestuia fara a avea un impact
negativ asupra arealului analizat.
4.7.Mediul social si economic

Amplasarea acestui obiectiv in judetul Galati este benefica si
oportuna, avand la baza dezvoltarea intensiva si pe orizontala a
capacitatilor de productie a societatii, obiectiv impus si din nevoia
crescanda a solicitarilor pe piata produselor de carne pasare.
Investitia ce urmeaza a se realiza constituie un raspuns in sensul
asigurarii cererii excedentare de carne de pasare, dar si un etalon in ceea
ce priveste dotarea cu echipamente moderne, eficiente, privind cresterea
intensiva a pasarilor de carne la sol conform noilor standarde sanitarveterinare.
Prin proiectul de realizare a noii investitii, se vor aplica tehnologii de
crestere, hranire, valorificare a deseurilor, reducerea consumurilor de
utilitati, ceea ce conduce la o eficienta economica satisfacatoare
incluzandu-se in categoria obiectivelor ecologice.
Prin realizarea acestui obiectiv se creaza un sistem de reducere a
deseurilor generate si valorificare superioara a acestora ca ingrasamant
natural pe terenurile agricole, cu diminuarea impactului produs asupra
factorilor de mediu.
Dotarile prevazute in proiect, precum si instalatiile de depoluare
conduc la scaderea concentratiilor emisiilor evacuate in mediu,
gestionarea corespunzatoare a acestora cu un impact redus asupra starii
de sanatate a populatiei.
Prin cresterea indicelui de valorificare a potentialului zootehnic
apreciem ca impactul produs asupra mediului social si economic va fi unul
pozitiv.
Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si
economic din zona prin atragerea fortei de munca, dezvoltarea sectorului
agro-zootehnic al zonei, cresterea gradului de valorificare a culturilor
cerealiere realizate in zona.

Pagina 80

CONSTRUIRE
Impactul potential al proiectului, asupra conditiilor de viata ar putea
fi unul negativ pentru populatia din partea de est a localitatii, ce se afla la
distanta de 520m de ferma.
Tranzitarea comunei cu autovehiculele destinate transportului
pasarilor in custi, atat la populare, cat si la depopularea halelor, cat si
pentru transportul dejectiilor ar putea crea un disconfort local.
In vederea diminuarii impactului produs se impun masuri ce conduc
la reducerea disconfortului zonal.
4.8.Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural
Obiectivul de investitie nu se afla in vecinatatea unor obiective ce
fac parte din patrimoniul cultural.
Nu se impune necesitatea luarii de masuri speciale in acest sens.
5.Analiza alternativelor
Amenajarea fermei de crestere pasari de carne la sol prin
construirea celor 7 hale de crestere si anexele tehnice aferente se vor
realiza pe un teren proprietate a SC VANBET SRL Gara Banca- Punct de
lucru Bucesti, comuna Ivesti, judetul Galati.
La alegerea amplasamentului s-a avut in vedere existenta in cadrul
Platformei avicole a doua ferme crestere puicute tineret inlocuire si gaini
oua consum, ferme ce sunt populate si functioneaza in prezent.
La realizarea acestei investitii se va tine seama de recomandarile
din certificatul de urbanism si din avizele solicitate, solutiile tehnice
propuse prin proiectul de modernizare.
Evaluarea potenialului impact asupra factorilor de mediu prin
realizarea investiiei a fost efectuat pe baza criteriilor de mediu pentru a
determina sistemul de punctaj utilizat ce completeaz matricea.
Notaia folosit pentru a completa matricea
Notaia
Explicaie
++
Punerea n aplicare a proiectului ar conduce la

efecte pozitive importante, constnd n protecia
mediului i oportuniti de mbuntire.

efecte pozitive ce nu ar afecta n mod negativ
resursele de mediu.
Nu are nici un efect asupra criteriilor, ca urmare a

Pagina 81

CONSTRUIRE
punerii n aplicare a opiunii.
-

efecte negative asupra mediului
--

efecte negative majore pe termen lung, la efecte
adverse asupra mediului, susceptibile de a fi
permanente.
+/-
Punerea n aplicare a proiectului ar afecta att n

mod pozitiv, ct i negativ n raport cu criteriile
Efectele sunt incerte deoarece nu exist suficiente

informaii disponibile pentru a anticipa efectele
probabile.
n ceea ce privete evaluarea impactului proiectului asupra

factorilor de mediu i a bunurilor protejate, acesta este redat pe baza
matricei prezentate:
Ferm
cretere
pasari de
carne
la
sol Bucesti
Populaia
i
sntate
a uman
Faun
a
i
flora
So
l
Bunuri
material
e
Calitate
a apei
Calitate
a
aerului,
clim
Zgomot
, vibraii
Peisaj
,
mediu
vizual
Patrimoni
u cultural
i istoric
+/-
+/-
++
++
Din datele prezentate privind evaluarea impactului asupra factorilor

de mediu, se poate concluziona c prin modul de realizare a investiiei,
prin dotrile acesteia, ct i prin amplasamentul fermei, din evalurile
fcute rezult c prezint un impact direct, cumulativ i pozitiv pentru zona
respectiv.
Din punct de vedere al impactului, acesta nu afecteaz arealele
geografice nvecinate, att din punct de vedere al populaiei si habitatelor.
Respectarea condiiilor tehnice privind dotrile, ct i exploatarea n
condiii de siguran a instalaiilor n sistem monitorizat, conduc la
diminuarea impactului asupra mediului.
Totodat au fost prevzute msuri de protecie privind reducerea
impactului, att n perioada de execuie, n perioada de funcionare i de
ncetare a activitii.
Alegerea variantei de amplasament a fost dictata si de existenta
unui excedent de cereale in zona, de crearea unor locuri de munca
precum si de realizarea unui climat concurential in domeniul de activitate.
Pagina 82

CONSTRUIRE
In ceea ce priveste protectia mediului inconjurator prin prevederile
impuse in proiect, cit si prin dotarile propuse la realizarea investitiei, s-a
avut in vedere respectarea conditiilor legislatiei de mediu in vigoare,
legislatie ce a fost aliniata la prevederile Comunitatii Europene.
Consideram ca prin alegerea amplasamentului propus, acesta se
inscrie pe linia celor mai bune tehnici agricole disponibile, comparativ cu
un alt amplasament, obiectivul fiind situat intr-o zona dotata cu utilitati, cu
cai de acces rutiere.
Pe amplasamentul proprietate a SC VANBET SRL Gara Banca,
societatea desfasoara in prezent activitati in domeniul agriculturii,
respectiv cresterea pasarilor:
-ferma de crestere puicute tineret inlocuire constituita din 13
hale de productie, din care 9 hale de crestere la sol si 4 hale de crestere
in baterii tip Zucami, cu o capacitate proiectata de populare de
360.000capete/an ferma populata la data elaborarii documentatiei.
Activitatea de crestere se desfasoara pe principiul popularedepopulare totala, ciclul de crestere pentru puicute tineret inlocuire durand
18 saptamani, urmata de perioada de vid sanitar intre cicluri.
-ferma de gaini oua consum constituita din 4 hale dotate cu
baterii tip Zucami, avand o capacitate proiectata de 260.000capete/an
ferma populata.
Activitatea de crestere se desfasoara pe principiul popularedepopulare totala, ciclul de exploatare desfasurandu-se de la saptamana
19 pana la spatamana 77 dupa care urmeaza perioada de vid sanitar
pentru un nou ciclu.
Conform autorizatiilor emise, fermele avicole respecta prevederile
actelor normative in vigoare aplicand cele mai bune tehnici disponibile
privind cresterea pasarilor.
-fabrica de nutreturi combinate situata in exteriorul platformei
este dotata cu silozuri de stocare cereale, instalatii de macinare si
preparare furaje, constand dintr-un amestec de cereale, concentrat
proteic, proteine, minerale, vitamine, si asigura hrana pentru intregul
efectiv de pasari de pe Platforma avicola Bucesti
-incinerator ecologic situat in exteriorul platformei ce deserveste
intreaga Platforma avicola Bucesti in vederea distrugerii pierderilor
naturale, deseuri nepericuloase fara risc sanitar.
n ceea ce privete evaluarea impactului direct, indirect si cumulat
asupra factorilor de mediu i a bunurilor protejate, a activitatilor
desfasurate pe intreaga Platforma avicola Bucesti, acesta este redat pe
baza matricei prezentate:
Populaia
i
sntate
Faun
a
i
flora
So
l
Bunuri
material
e
Calitate
a apei
Calitate
a
aerului,
Zgomot
, vibraii
Peisaj
,
mediu
Patrimoni
u cultural
i istoric

Pagina 83

CONSTRUIRE
a uman
Ferm
cretere
pasari de
carne
la
sol Bucesti
Ferma de
crestere
puicute
tineret
inlocuire
Bucesti
Ferma de
crestere
gaini oua
consum
Bucesti
FNC
Incinerator
ecologic
Impact
cumulat
clim
vizual
+/-
+/-
++
++
+/-
+/-
++
++
+/-
+/-
++
++
+/+/-
+
+
+
+
+
+
++
+
+/+/-
+
++
++
++
0
0
+/-
+/-
++
++

prin dotrile acesteia, ct i prin amplasamentul Platformei avicole, din
evalurile fcute rezult c prezint un impact direct, indirect, cumulativ
pozitiv pentru zona respectiv.
condiii de siguran a instalaiilor existente n sistem monitorizat, conduc
la diminuarea impactului asupra factorilor de mediu- apa, aer, sol.
Totodat sunt prevzute msuri de protecie privind reducerea
impactului asupra calitatii factorilor de mediu prin tehnologia de crestere
aplicata in fermele de crestere puicute tineret inlocuire, cat si in cea de
crestere gaini oua consum in perioada de functionare.
FNC-ul din cadrul Platformei avicole Bucesti este dotat cu
echipamente specifice desfasurarii fluxului tehnologic in vederea
prepararii hranei si a protectiei calitatii aerului in vederea reducerii
emisiilor de pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile.
Prin programul de functionare in doua schimburi, se reduce durata
de emisie de poluanti in atmosfera cu incadrarea intensitatii nivelului de
zgomot in limitele admise, atat in perioada de functionare, cat si in timpul
noptii.
Incineratorul ecologic ce deserveste Platforma avicola Bucesti
asigura distrugerea deseurilor animaliere nepericuloase fara risc sanitar,
astfel incat se elimina posibilitatea poluarii solului prin depozitari
necontrolate.

Pagina 84

CONSTRUIRE
Functionarea incineratorului ecologic cu o capacitate de maxim
50kg/h, este discontinua pe sarje, numai in timpul zilei, durata unei sarje
fiind de 3h/sarja, 2 sarje/zi.
Prin dotarile prevazute si parametrii tehnologici de functionare, cu
asigurarea temperaturii de 850C, atat in prima camera cat si a gazelor
arse in cea de a doua camera, incineratorul ecologic asigura distrugerea
completa a piederilor naturale si incadrarea concentratiilor poluantilor
emisi in aer in limitele reglementate prin legislatia in vigoare.
In ceea ce priveste protectia mediului inconjurator prin prevederile
impuse in proiect, cit si prin dotarile propuse la realizarea investitiei, s-a
avut in vedere respectarea conditiilor legislatiei de mediu in vigoare,
legislatie ce a fost aliniata la prevederile Comunitatii Europene.
n vederea identificrii tuturor efectelor posibile a fi exercitate de
ctre noua investitie asupra mediului au fost identificate toate activitatile
specifice desfasurate pe amplasamentul analizat, n funcie de relaia
activitate efect potenial exercitat. Acestea s-au realizat prin evaluarea
cumulat a tuturor categoriilor de impact, conform urmtorului tabel:
Impact
Termen scurt
Termen mediu
Termen lung
Direct
Indirect
Direct
Indirect
Direct
Investitia Activiti de
Activiti
Activitatea de Activiti
Activitatea de
ferma amenajare,
de
crestere a
de
crestere a
crestere
construcie,
transport pasarilor
transport pasarilor
pui carne Dezafectare
materiale
materiale
la sol
ferma
,
,
utilaje,
personal
personal
Cumulat
Activiti de
Activiti
Activiti de
Activiti
Activiti de
cu
amenajare,
de
crestere a
de
crestere a
activitatil construcie,
transport pasarilor
transport pasarilor
e de pe dezafectare
materiale cumulate cu
materiale cumulate cu
Platforma cumulate cu
,
alte
,
alte
avicola
activitatile
utilaje,
activiti
personal activiti
Bucesti
similare
personal, desfasurate
cumulate desfasurate
desfasurate
cumulate pe
cu
pe
pe
cu alte
amplasament alte
amplasament
amplasamen activiti
- producere activiti
t
furaje,
similare
incinerare
deseuri
nepericuloase
Impactul rezidual- in cazul in care SC VANBET SRL Gara Banca
va inchide fermele de pasari din cadrul Platformei avicole Bucesti,
Pagina 85
Indirect
Activiti
transport
materiale
,
personal
Activiti
de
transport
materiale
,
personal
cumulate
cu
alte
activiti
similare

CONSTRUIRE
impactul activitatii desfasurate pe amplasament se va elimina. In conditiile
respectarii prevederilor si a masurilor impuse prin Planul de inchidere si a
proiectelor intocmite in vederea dezafectarii fermei si refacerii
amplasamentului, nu va exista un impact rezidual in zona.
6.Monitorizarea
Din analiza naturii emisiilor generate in mediu prin activitatile ce se
vor desfasura in cadrul fermei de crestere pasari de carne la sol, ce
apartine SC VANBET SRL Gara Banca- Punct de lucru Bucesti, comuna
Ivesti, judetul Galati se impune monitorizarea calitatii factorilor de mediu si
a deseurilor generate:
Sol
-calitatea solului in vecinatatea platformei de depozitare dejectii din
hale in vederea evaluarii calitatii acestuia inainte de punerea in functiune
si la anumite intervale de functionare a instalatiei
Apa
-calitatea apei potabile utilizata la adapatul efectivului de pasari in
cadrul fermei in ceea ce privesc indicatorii de potabilitate stabiliti prin
Autorizatia de gospodarire a apelor vor fi analizati periodic
-ape uzate tehnologice utilizate pentru irigarea terenurilor agricole
vor fi depozitate temporar in bazin betonat vidanjabil, analizate din punct
de vedere a concentratiei de nutrienti inainte de a fi evacuate pe
terenurile agricole
-ape uzate menajere colectate in bazinul vidanjabil inainte de
evacuare spre Statia de epurare
Aer
-emisii generate din sistemul de crestere a pasarilor din halele de
crestere evacuate prin sistemul de ventilatie din dotarea acestora si emisii
fugitive din zona platformei de depozitare dejectii.
-emisii de zgomot ca urmare a activitatii desfasurate.
Se vor efectua masuratori in conditiile aparitiei unor sesizari a
locuitorilor din zona ca urmare a disconfortului creat.
Deseuri
-dejectii evacuate din ferma in vederea esorarii cu depozitare
temporara pe platforma nou amenajata situata in exteriorul fermei cu
V=3100mc, inainte de utilizare la fertilizarea terenurilor agricole pe
anumite categorii de soluri in baza studiilor efectuate de catre OJSPA
Deseurile generate din activitatea desfasurata in cadrul fermei vor fi
gestionate de la producere pana la eliminare/valorificare cu respectarea
prevederilor HG 856/2002.
Factorii de mediu, frecventa, indicatorii ce urmeaza a fi monitorizati
sunt prezentati in tabelul urmator:
Pagina 86

CONSTRUIRE
Factor de mediu
APA
AER
SOL
apa potabila
Periodicitatea
propusa
Periodic
conform
Autorizatiei de
mediu
Indicatorii analizati
apa
uzata
tehnologica
la
fiecare
vidanjare,
inainte
de
aplicare
pe
terenuri
apa
uzate
menajere
la
fiecare
vidanjare,
inainte
de
evacuare catre
Statia
de
epurare
Nu este cazul
pH,
substante
organice
CCOCr,
CBO5,
azotati,
azotiti, N total, P
total
pH,
suspensii,
CCOCr, CBO5, azot
amoniacal,
substante
extractibile,
fosfor
total, cupru, zinc,
cloruri, sulfati
pH, CCOCr, CBO5,
materii in suspensii,
substante
extractibile,
detergent, sulfuri si
H2S,
---
anual
zgomot
anual
pH, Cupru,
sulfati
Emisii de la
halele
de
crestere
si
emisii fugitive
Imisii
zinc
Valori limita
de emisie
L 411/2004
Punct de prelevare
NTPA
001/2002, HG
352/2005
STAS
9450/1988
Bazin stocare ape

uzate
tehnologice
V=150mc
NTPA
002/2002, HG
352/2005
Bazin stocare ape

uzate menajere cu
V=20mc
---
---
STAS
10009/1988
La
limita
amplasamentului
spre latura vestica
Limitrof platformei
de
deshidratare
dejectii V=3100mc
ORD
756/1997
Rezervor
inmagazinare
potabila
V=200mc
Prin sistemul de monitorizare al factorilor de mediu, cat si a modului

de eliminare/valorificare a deseurilor generate, creste siguranta in
exploatare cu diminuarea riscului aparitiei unor poluari accidentale cu
impact asupra calitatii factorilor de mediu.
Pentru aplicarea celor mai bune tehnici disponibile si incadrarea in
limitele recomandate prin BAT privind sistemul de crestere intensiva a
pasarilor de carne la sol, in cadrul noului obiectiv se va urmri :
-funcionarea la parametri tehnologici a sistemelor de ventilatie din
dotare, conform programelor instituite prin calculator cu urmrirea i
remedierea abaterilor de la parametrii de proces
-respectarea diagramelor energetice de pe fluxul tehnologic in
vederea incadrarii obiectivului n limitele impuse prin consumurile specifice
preconizate
-urmrirea gestionrii substantelor chimice utilizate in procesul de
igienizare in cazul vidului sanitar, a conditiilor de depozitare, manipulare si
consumurile specifice.
Pagina 87
de
apa
cu

CONSTRUIRE
-respectarea modului de gestionare selectiva a deseurilor de la
producere pana la eliminare/valorificare conform legislatiei in vigoare
OUG 78/2000, privind regimul deseurilor aprobat cu L 426/2001 cu
modificarile ci completarile ulterioare si a HG 856/2002 privind evidenta
gestiunii deseurilor, inclusiv deseurile periculoase
Planul de monitorizare a factorilor de mediu pe perioada realizarii
investitiei:
Factor de
mediu
Impact
potential
Conditii
existente
Aer
Pulberi in
suspensii si
sedimentabile
Lucrarile de
executie a
constructiilor si
a cailor
circulabile
Sol
Suspensii
pamantoase,
produse
petroliere,
Ca urmare a
unor pierderi
accidentale de
produse
petroliere si
uleiuri
minerale,
posibile
infiltratii in solsubsol
Depozitarea
controlata a
deseurilor
Deseuri
Impact
prognozat
(marime,
extindere, tip)
Pe o durata
limitata de
timp cu o buna
dispersie a
pulberilor
Pe o durata
limitata de
timp cu
afectarea unei
suprafete
reduse
Depozitarea
deseurilor se
va realiza
selectiv in
spatii
amenajate
Sisteme de
diminuare
Impact
rezidual
Stropiri cu apa
in timpul
executarii
lucrarilor,
curatirea
rotilor
mijloacelor
auto
Materiale
absorbante,
recuperare in
recipienti,
mijloacele
auto trebuie
sa corespunda
normelor
tehnice.
Negativ
nesemnificativ
Evacuarea
ritmica a
deseurilor si
igienizarea
spatiilor de
depozitare
Negativ
nesemnificativ
Negativ
nesemnificativ
In cadrul organizarii de santier se va urmari derularea lucrarilor

conform proiectelor intocmite cu respectarea prevederilor acestora, in
vederea evitarii poluarii factorilor de mediu.
Planul de monitorizare a factorilor de mediu pe perioada
dezafectarii fermei de crestere pasari de carne la sol:
Factor de
mediu
Impact
potential
Conditii
existente
Impact
prognozat
(marime,
extindere, tip)
Sisteme de
diminuare
Impact
rezidual

Pagina 88

CONSTRUIRE
Aer
Pulberi in
suspensii si
sedimentabile
Lucrarile de
demolare a
constructiilor si
a inlaturarii
cailor
circulabile
Pe o durata
limitata de
timp cu o buna
dispersie a
pulberilor
Ape uzate
Ape uzate
tehnologicepH, suspensii,
CCOCr,
CBO5, azot
amoniacal,
substante
extractibile,
fosfor total,
cupru, zinc,
cloruri, sulfati,
Curatarea
retelelor de
canalizare ape
uzate
tehnologice si
a bazinelor de
stocare
Evacuarea
prin vidanjare
a apelor uzate
tehnologice cu
incadrarea
poluantilor
specifici in
limitele
admise
conform NTPA
001/2002, HG
352/2005,
STAS
9450/1988
Curatarea
retelelor de
canalizare ape
uzate
menajere si a
bazinelor de
stocare
Evacuarea
prin vidanjare
a apelor uzate
menajere cu
incadrarea
poluantilor
specifici in
limitele
admise
conform NTPA
002/2002, HG
352/2005,
Ca urmare a
unor pierderi
accidentale de
produse
petroliere si
uleiuri
minerale,
posibile
infiltratii in sol-
Utilizarea
acestora la
irigarea
terenurilor
agricole
Ape uzate
menajere- pH,
CCOCr,
CBO5, materii
in suspensii,
substante
extractibile,
detergent,
sulfuri si H2S,
Sol, subsol,
panza freatica
Suspensii
pamantoase,
produse
petroliere,
Stropiri cu apa
in timpul
efectuarii
lucrarilor,
curatirea
rotilor
mijloacelor
auto
Transport cu
vidanja pe
terenurile
agricole
Negativ
nesemnificativ
Transportul
acestora cu
vidanja la
Statia de
epurare Tecuci
Epurarea
acestora in
Statia
oraseneasca
Negativ
nesemnificativ
Pe o durata
limitata de
timp cu
afectarea unei
suprafete
reduse
Materiale
absorbante,
recuperare in
recipienti,
mijloacele
auto trebuie
sa corespunda
normelor
tehnice.
Negativ
nesemnificativ
Negativ
nesemnificativ

Pagina 89

CONSTRUIRE
Deseuri
dejectii,
pierderi
natural, namol
de la curatirea
retelelor de
canalizare si a
bazinelor
betonate
vidanjabile
Deseuri -din
demolari
constructii,
retele de
utilitati
subsol
Depozitarea
selectiv a
deseurilor
pentru a se
evita infiltratii
in sol, subsol
si panza
freatica
Depozitarea
selectiv a
deseurilor
pentru a se
evita infiltratii
in sol, subsol
si panza
freatica
Depozitarea
deseurilor se
va realiza
selectiv in
spatii
amenajate
Evacuarea
ritmica a
deseurilor pe
tipuri si
igienizarea
spatiilor de
depozitare
Negativ
nesemnificativ
Depozitarea
deseurilor se
va realiza
selectiv in
spatii
amenajate
Evacuarea
ritmica a
deseurilor pe
tipuri si
igienizarea
spatiilor de
depozitare
Negativ
nesemnficiativ
In ceea ce privesc deseurile provenite din perioada realizarii

investitiei, cat si a dezafectarii acesteia se vor monitoriza cantitatile si
tipurile de deseuri rezultate, cat si evacuarea ritmica de pe amplasament
sub gestiune conform HG 856/2002 prin societati abilitate.
7.Situatii de risc
Ferma este situata intr-o zona in care pana in prezent nu s-au
inregistrat incidente legate de inundatii si nu este supus alunecarilor de
teren.
Conform indicativului P100-1/2006, zona cu valoare de vrf a
acceleraiei terenului pentru proiectare este ag=0,24g, perioada de col
Tc =1sec, valori caracteristice amplasamentului de care se va ine seama
la proiectarea obiectivului.
In cazul aparitiei unui cutremur, acesta poate avea consecinte
grave, provocand fisurarea unor rezervoare, a conductelor cu posibilitate
de poluare a solului, subsolului si panzei freatice.
In cazul retelelor de alimentare cu gaz metan pot aparea ca urmare
a fisurarii conductelor incendii ce pot conduce la pagube umane si
materiale.
Utilizand materiale de buna calitate, cat si prin solutiile tehnice
adoptate in realizarea investitiei se diminueaza posibilitatea aparitiei de
fisuri in conducte, instalatii si utilaje.
La punerea in functiune in baza proiectului intocmit se va obtine
avizul de functionare din punct de vedere al protectiei si sigurantei in
Pagina 90

CONSTRUIRE
functionare, ceea ce impune ca prin instructaje periodice, personalul sa fie
initiat in cazul aparitiei unor situatii de urgenta.
Inainte de punerea in functiune a obiectivului societatea va elabora
planurile de prevenire si actiune privind :
prevenirea si controlul poluarilor accidentale
regulamente de intretinere si operare a instalatiilor de
depoluare
planuri de prevenire si combatere a incendiilor
regulamentele si instructiunile de protectie a muncii
specifice pe locuri de munca
Pe amplasamentul fermei exista retea de distributie gaz metan,
utilizat la incalzirea halelor si substante dezinfectante utilizate in realizarea
vidului sanitar, in cantitati reduse ce nu determina incadrarea activitatii in
categoriile de risc conform prevederilor HG 804/2007 care transpune
Directiva SEVESO.
Tipurile de accidente potentiale, marimea riscului estimat si
tehnicile de prevenire instituite sunt prezentate in tabelul urmator :
Tip de
accident
Cauze
potentiale
Impact
potential
Explozii
Avarie la
reteaua de
distributie gaz
metan
Incendii
Pierderi
umane
Pagube
materiale
Poluare
atmosferi
ca;
Impact
vizual;
Nr.
Scurtcircuit
electric;
neglijenta;
intretinere
necores
punzatoare a
echipamente
lor
Pagube
materiale
Probabilitate
de producere
Risc
estimat
Tehnici preventive
mica
mic
Intretinere
corespunzatoare a
retelei; instruirea
personalului
mica
mic
Se vor respecta
instructiunile de
prevenire si
interventie in caz de
incendii.
La acestea se adauga
masurile de
prevenire adoptate in
faza de proiectare si
descrise mai jos.
Situatiile de risc sunt generate de nerespectarea de ctre

personalul angajat a regulilor si normativelor de protectia muncii, PSI, a
legislatiei in vigoare privind protectia mediului:
respectarea prevederilor protectiei muncii in ceea ce priveste
exploatarea utilajelor ce prezinta organe in miscare si a
mijloacelor de transport;
aparitia de incendii in cazul unor situatii de avarii;
accidente de munca - electrocutri, arsuri, orbiri de la
aparatele de sudur, inhalatii de praf sau de gaze, striviri de
elemente in cdere.
Pagina 91

CONSTRUIRE
Aceste tipuri de accidente de munca nu au efecte asupra mediului
inconjurtor, avand caracter limitat in timp si spatiu, dar pot produce
pierderi de vieti omenesti sau pot conduce la invaliditate temporar sau
definitiv. De asemenea, ele pot avea si efecte economice negative prin
pierderi materiale si intarzierea finalizrii lucrrilor.
Este necesar securizarea locatiei pe toat perioada de functionare
a obiectivului, pe perioada lucrrilor de executie cat si in perioada de
exploatare.
Se va institui un registru pentru evidenta tuturor accidentelor/
incidentelor, schimbarilor de procedura, evenimentelor anormale si
constatarilor ca urmare a verificarilor tehnice periodice a instalatiilor.
Msuri de reducere a riscului :
instructajul periodic al personalului privind protectia muncii,
PSI si protectia mediului
verificarea starii tehnice a tuturor utilajelor si echipamentelor
la intrarea in schimb pentru a constata integritatea si buna
lor functionare;
verificarea periodica conform programului a instalatiilor
electrice;
stabilirea unor zone de interzicere a accesului prin aplicare
de placute indicatoare cu insemne de pericol ;
securitatea fermei prin imprejmuire, semnalizri si alte
avertizri ce delimiteaza zonele de lucru;
restrictionarea accesului persoanelor in ferma;
intocmirea unui plan de interventii in caz de situatii de
urgenta- calamitati naturale, cutremure. Planul va prevedea
msurile de alertare, informare, punere la adpost a
bunurilor degradabile, solutii pentru minimizarea efectelor,
asigurarea mijloacelor materiale pentru interventia in astfel
de cazuri.
Planul de urgenta stabileste competentele specifice si procedurile
de urmat in caz de accidente.
Urgenta apare ori de cate ori exista o situatie diferita de cea
normala, de natura sa creeze o conditie de pericol, imediat sau potential,
pentru persoane, mediu sau bunuri.
Planul de urgenta trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu:
responsabilul pentru siguranta activitatii;
personalul si atributiile lor specifice;
sarcinile echipei de interventie pentru urgente;
procedurile operative de tratare a diferitelor situatii;
colaborarea cu echipele de interventie externe.
Pagina 92

CONSTRUIRE
In conditiile respectarii tehnologiei de crestere a pasarilor la sol, a
parametrilor tehnologici de microclimat din hale, a regimului de gestionare
a deseurilor pe durata functionarii obiectivului se elimina riscul aparitiei
unui impact cu afectarea calitatii factorilor de mediu.
In cazul aparitiei unor situatii accidentale, conducerea societatii va
anunta telefonic APM Galati, ARPM Galati, GNM Galati.
8.Descrierea dificultatilor
In procesul efecturii evalurii impactului asupra mediului nu s-au
pus probleme deosebite de culegere de informatii, consultare documente
si documentatii, vizite pe teren, managementul SC VANBET SRL Gara
Banca asigurand conditiile necesare realizarii lucrarii.
Datele tehnice furnizate de beneficiar sunt considerate reale,
raspunderea pentru aceste date revenindu-le acestuia.
9.Rezumat fara date tehnice
Societatea SC VANBET SRL Gara Banca este inmatriculata la
Oficiul Registrului Comertului Vaslui sub nr J37/41/2001, CUI
RO13728104, avand sediul social in localitatea Gara Banca, comuna
Banca, jud Vaslui, desfasoara activitate de crestere pasari de carne la sol
in localitatea Bucesti, comuna Ivesti, judetul Galati constituind Punct de
lucru.
Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se
refera la activitatea desfasurata de catre SC VANBET SRL Gara Banca,
comuna Banca, judetul Vaslui-Punct de lucru Bucesti, comuna Ivesti,
judetul Galati, avand in vedere cerintele legislative actuale privind
necesitatea evaluarii impactului asupra mediului, pentru stabilirea zonei de
protectie sanitara a fermei ca forma si marime si obtinerea acordului de
mediu pentru proiectul ce poate avea impact semnificativ asupra calitatii
mediului.
Proiectul propus de catre SC VANBET SRL se incadreaza in Lista
proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului-Anexa 1, HG
445/2009, punctul 17, lit.a)Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor
de curte, avand cel putin 85.000locuri pentru cresterea pasarilor de carne.
Conform OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al
poluarii, aprobata prin L 84/2006, activitatea ce se va desfasura in cadrul
fermei Bucesti, se incadreaza la punctul 6.6.a) Instalatii pentru cresterea
intensiva a pasarilor avand o capacitate mai mare de 40.000locuri pentru
pasari.
Pagina 93

CONSTRUIRE
La realizarea investitiei CONSTRUIRE HALE CRETERE PSRI
s-a avut in vedere dotarea cu instalatii tehnologice cu respectarea
cerintelor BAT privind sistemul de crestere pasari de carne la sol.
conform PUG-ului comunei, si care isi pastreaza aceeasi categorie de
folosinta.
Ferma avicol Buceti ce aparine SC VANBET SRL Banca are
urmtoarele vecinti :
-nord : drum de acces, teren arabil Consiliul Local Ivesti,
-sud : drum de acces local, teren arabil Consiliul Local Ivesti, teren
proprietate SC VANBET SRL
-est : teren arabil- pasune apartinand Consiliului Local Ivesti,
-vest : ferme avicole ce apartin SC VANBET SRL.
Distana minim fa de zona locuit- localitatea Bucesti situata pe
latura vestica a amplasamentului este de cca 0,52km, fata de zona
impadurita este de 0,6km, iar fata de cursul de apa-raul Siret, este de
1,3km.
Functionalul noii investitii de crestere pasari, va fi realizat pe
amplasamentul unei foste ferme din localitate si care se supune
reglementarilor impuse prin L204/2008 in ceea ce priveste protejarea
exploatatiilor agricole ce au functionat anterior si au avut ca destinatie ferme zootehnice.
Capacitatea proiectat a fermei de cretere psri de carne la
sol corespunztor celor 7 hale este de 275.000locuri/serie/ferm,
respectiv 1.650.000 psri/an.
Lucrarile ce urmeaza a se executa privind infiintarea fermei de
crestere pasari de carne la sol, constau din:
-amenajarea suprafetei de teren de 31.200mp, teren ce face parte
din suprafata totala a fermei existente de 113.967mp
-amenajarea a 7 hale de crestere pasari de carne la sol, cu Sc
total=17.568mp, ce vor fi dotate cu echipamente de hranire, adapare,
microclimat
-amenajarea filtrului sanitar, cu Sc=24mp, situat pe latura vestica, in
apropierea halei H7,
-amenajarea noii platforme pentru depozitarea temporara a
dejectiilor situata pe latura sud-estica in exteriorul fermei cu V=3100mc, cu
Lxlxh=82,6x15x2,5m, impermeabilizata, prevazuta cu bazin colector
pentru levigat cu V=50mc. Noua platforma va prelua dejectiile de pe
Platforma avicola Bucesti cu depozitare temporara in vederea mineralizarii
acestora si utilizarii lor ca fertilizant
Pagina 94

CONSTRUIRE
-realizarea de alei si platforme betonate de acces in ferm i ntre
halele de cretere
-mprejmuire ferm
-asigurarea cu utiliti se va realiza astfel:
ap potabil din surs proprie subteran, captare din

subteran, inclusiv retele de alimentare cu ap potabil n
incint, rezervor de stocare ap potabil cu V=60mc, zon
de protecie sanitar. Necesarul total de apa potabila este de
12.910mc/an, utilizata la adaparea efectivului, igienizare
incinte si in scopuri igienico-sanitare.
retele de canalizare interne pentru colectarea si canalizarea
apelor uzate tehnologice de la halele de crestere pasari si
dirijarea acestora catre bazinul colector betonat subteran,
impermeabilizat cu V=150mc, existent in cadrul fermei de
crestere tineret inlocuire (intre halele H4-H5) a fermei
existente
retea de canalizare ape uzate menajere din zona filtrului
sanitar cu dirijare catre bazinul betonat, subteran, vidanjabil
cu V=20mc si preluare cu dirijare catre Statia de epurare
Tecuci
energie electric pentru for i iluminat din reeaua
existent in zon printr-un post de transformare, contorizat,
cu un consum estimat de 1947Mwh/an.
gaz metan din reeaua de distribuie existent, cu un consum
estimat de 2500kwh/an
Regimul de lucru al obiectivului de investitii va fi de 7
zile/saptamana, 24ore/zi, 365 zile/an, activitatea desfasurata in cursul unui
an va cuprinde 6 cicluri de crestere , un ciclu fiind de 60 zile, din care 42
zile pentru crestere pasari la sol si 18 zile pentru vid sanitar, totul plin totul
gol.
Durata de functionare a investitiei va fi corelata cu rentabilitatea si
evolutia cererii si ofertei.
Activitatea principal desfaurat n cadrul fermei avicole ce
aparine SC VANBET SRL Gara Banca- Ferma de pasari Bucesti, judetul
Galati, conform Certificatului de inregistrare la ORC Vaslui const n
activiti veterinare- cod CAEN 7500.
Conform Certificatului constator activitile secundare declarate in
cadrul Punctului de lucru- Ferma de pasari Bucesti, sunt:
-cresterea pasarilor- cod CAEN 0147
Pagina 95

CONSTRUIRE
-fabricarea preparatelor pentrui hrana animalelor din ferm- cod
CAEN 1091
-comert cu ridicata a cerealelor, semintelor, furajelor si tutunului
neprelucrat- cod CAEN 4621
-comert cu ridicata a animalelor vii- cod CAEN 4623
-activiti de ambalare- cod CAEN 8292
Capacitatea de producie proiectat conform activitatii
desfasurate n cadrul fermei de cretere pasari de carne la sol este
de 275.000 locuri/ferm/ciclu i corespunde unei capacitati de
producie de 1.650.000 locuri /ferma /an.
Materii prime utilizate in ferma:
-pui de o zi-1.683.000capete/an
-furaje- 6.270t/an
-apa potabila- 12.910mc/an
-vitamine, medicamente- 1580l/an
-dezinfectanti- 3.500l/an
-detergenti- 300kg/an
-paie, coji fl- 495t/an
Prin adaptarea procesului de igienizare la finalul ciclului de crestere
asigurat prin sistemul totul plin, totul gol se asigura o buna dezinfectie
utilizandu-se materiale dezinfectante omologate.
Conform normelor sanitar-veterinare in vederea evitarii transmiterii
bolilor animalelor se impune izolarea animalelor bolnave sau suspecte de
boala, pastrarea pierderilor naturale in conditii speciale pana la ridicarea
de pe amplasament in vederea incinerarii.
Totodata nu se va permite circulatia animalelor si persoanelor in
locurile presupuse a fi contaminate, evitandu-se totodata contactul dintre
animalele bolnave sau suspecte de contaminare sau a furajelor.
Ferma trebuie sa aiba intocmit Planul de biosecuritate aprobat de
DSVSA in conformitate cu prevederile HG 515/2008, pentru siguranta in
functionare a acestora.
Platforma avicola Bucesti este dotata cu retele de utilitati
corespunzatoare procesului de crestere pasari, FNC propriu societatii.
Folosinta actuala a terenului este conforma cu prevederile
documentatiei de urbanism nr.178/1999 faza PUG aprobata prin HCL
Ivesti nr.33/1999 pastrandu-si destinatia propusa.
Terenul pe care se va dezvolta obiectivul de investitii in suprafata
de 31.200mp, face parte din UTR 1- sat Bucesti conform PUG-ului fiind
liber de constructii, proprietate a societatii.
Prin localizarea obiectivului acesta nu afecteaza valorile naturale,
istorice, culturale, arheologice.
Pagina 96

CONSTRUIRE
HG 1284/2007.
Noua investitie se dezvolta in cadrul Platformei avicole, la data
intocmirii prezentei documentatii, pe amplasament functioneza:
-ferma de pasari constituita din 13 hale de productie pentru
crestere tineret inlocuire, din care 9 hale de crestere tineret inlocuire la sol
si 4 hale de crestere in baterii cu o capacitate de populare de
360.000capete/an
-ferma de gaini oua consum constituita din 4 hale dotate cu baterii
piramidale pe 3 nivele, avand o capacitate de 260.000capete/an.
Activitatea desfasurata in prezent este reglementata prin Autorizatia
integrata de mediu nr.1/2007, revizuita in data de 24.06.2010.
Activitatea obiectivului se incadreaza in domeniul agriculturii
respectiv cresterea pasarilor de carne la sol si consta in urmatoarele
etape:
pregatirea celor 7 hale in vederea popularii - consta in
igienizarea incintelor la finalul ciclului de crestere si anume
indepartarea patului anterior uscat, cu continut de paie, dejectii,
evacuarea facandu-se manual cu transportul acestuia la
platforma de esorare dejectii, amplasata in exteriorul fermei.
Dupa evacuarea patului epuizat are loc suflarea cu aer sub
presiune, repararea si intretinerea utilajelor, spalarea cu jet de
apa sub presiune, urmata de dezinfectia cu solutii preparate
conform fisei tehnice de securitate a produsului. Toate aceste
operatiuni trebuie sa dureze maxim 18 zile.
preluarea puilor de o zi de la unitati de incubatie si transportul lor
in ferma in custi- Consta in aducerea puilor de o zi cu greutatea
de 25-30g, de la statia de incubatie, asigurarea conditiilor de
climatizare, a hranei si apei potabile in vederea cresterii in
greutate a acestora, durata ciclului de dezvoltare fiind de cca 42
zile, pentru a atinge greutatea de cca 2-2,2kg.
cresterea si intretinerea puilor de carne- la sol, prin asigurarea
necesarului de hrana, apa potabila si a conditiilor de microclimat in
hale halele sunt dotate cu 5linii de furajare si 6 linii de adapare in
cazul halelor H1-H3, H5, H6, respectiv 4 linii de furajare si 5 linii de
adapare in cazul halelor H4, H7. Fiecare hala este prevazuta cu
cate un buncar de stocare furaje cu V=15mc/buc, furajele fiind
asigurate in cadrul FNC-ului propriu societatii. Apa potabila este
asigurata din sursa proprie subterana, prin intermediul rezervorului
cu V=60mc, pompata prin retele de alimentare. Pentru asigurarea
agentului termic, necesar incalzirii spatiilor tehnologice, halele de
crestere sunt racordate la reteaua de distributie gaz metan din zona
Pagina 97

CONSTRUIRE
ce alimenteaza radiantii din cadrul fiecarei hale de crestere-20
radianti/hala pentru halele H4, H7, respectiv 40 radianti/ha pentru
halele H1-H3, H5, H6.
Microclimatul din hale este asigurat printr-un sistem de ventilatie
constituit din guri de admisie aer pe fiecare hala, situate pe lateralul
acesteia si ventilatoare amplasate pe frontonul opus camerei
tehnice, distribuite astfel:
Daer=43.000Nmc/h/buc
si
4
ventilatoare
cu
Daer
=20.000Nmc/h/buc, Daer total=338.000Nmc/h/hala.
Daer=43.000Nmc/h/buc
si
3
ventilatoare
cu
Daer
=20.000Nmc/h/buc, Daer total=232.000Nmc/h/hala.
Microclimatul- temperatura si umiditate, din hale este controlat
automat, functionarea acestora fiind reglata in mod automat functie
de parametrii de clima din incinta halelor si a temperaturii
exterioare.
livrarea pasarilor de carne la greutatea de cca 2-2,2 kg in
vederea abatorizarii, la finalul ciclului de crestere de 42 zile,
transportul realizandu-se in custile ce apartin abatorului.
pentru cresterea si atingerea greutatii de minim 2 kg, iar 18 zile vidul
sanitar. Acest flux de productie permite un rulaj de 6 serii de pasari de
carne pe an, ferma functionand pe principiul totul plin, totul gol .
Patul epuizat cu continut de paie si dejectii, urme de furaj, va fi
preluat din hale mecanic, si incarcat intr-un mijloc auto in vederea
transportului acestuia la platforma existenta situata in exteriorul fermei, pe
latura sud-vestica.
Incinta fermei de pasari este prevazuta cu cai de acces si platforme
betonate, pe latura sud-estica urmand a fi amenajata o platforma
betonata, impermeabilizata, cu dimensiunile Lxlxh=82x15x2,5m,
S=1239mp si un volum total de 3100mc. Platforma va fi amenajata
corespunzator, prevazuta cu rigola si un bazin colector de levigat cu
V=50mc.
biosterilizarii si mineralizarii acestora asigura o perioada de
stationare de cca 6luni, pentru un volum de cca 50% din cantitatea
Pagina 98

CONSTRUIRE
totala de dejectii generata de pe intreaga Platforma avicola Bucesti.
In aceste conditii pentru a asigura perioada de stationare de 6 luni a
dejectiilor in vederea esorarii, surplusul de dejectii rezultat din
activitatea desfasurata pe amplasament va fi transportat cu mijloace
auto acoperite cu prelata la platforma amenajata din cadrul Fermei
Furceni ce apartine societatii, a carei capacitate asigura preluarea si
depozitarea acestora.
Dejectiile esorate, dupa o perioada de fermentare de maxim 6 luni
pot fi utilizate ca fertilizant natural pe terenurile agricole, in baza studiilor
OJSPA Galati.
Pierderile naturale sunt colectate in saci din polietilena si depozitate
intr-un spatiu amenajat conform normelor sanitar-veterinare, in cadrul
filtrului sanitar, pe o durata minima de timp pana la evacuarea acestora in
vederea incinerarii. Societatea detine pe amplasament in cadrul fermei
existente din vecinatatea noii investitii un incinerator propriu in vederea
distrugerii pierderilor naturale, fara risc sanitar.
Din punct de vedere a consumurilor de utilitati, a emisiilor generate
din functionarea obiectivului, obiectivul se inscrie pe linia celor mai bune
tehnici disponibile cu respectarea prevederilor BAT/BREF :
Parametrul
-energie electrica
Valori limita
1,18 Kwh/buc pasare vinduta
Limita BAT 1,36-1,93kWh/buc pasare vinduta
-energie termica
15,20Wh/pasare/zi
Limita BAT 13-20Wh/pasare zi
-apa potabila
7,82l/pasare/ciclu
Limita BAT 4,5-11l/pasare/ciclu
-emisii atmosferice
Limita BAT
Pulberi-0,014-0,018kg/pasare/an
NH3-0,005-0,315kg/pasare/an
COV-0,004-0,006kg/pasare/an
-emisii in ape
Apa uzata tehnologica: Cu -0,0045 kg/ciclu,

Zn -0,0225 kg/ciclu, suspensii-2,7kg/ciclu, CCOCr-3,15
kg/ciclu, CBO5-0,9 kg/ciclu, N total-1,045g/ciclu, NH40,009kg/ciclu,

Pagina 99

CONSTRUIRE
Valorile corespund limitelor NTPA 001/2002, HG352/2005
-deseuri generate
Pierderi naturale 26t/an, 2%
Pat epuizat 8464,5t/an, 13,5kg/pasare/an

Limita BAT 10-17kg/pasare/an
In cadrul Platformei avicole Bucesti la data intomcirii prezentei
documentatiie functioneaza doua ferme de pasari : ferma de crestere
puicute tineret inlocuire cu o capacitate de 360.000locuri/an si ferma de
crestere gaini oua consum cu o capacitate de 260.000locuri/an,a caror
activitati sunt reglementate de catre ARPM Galati in baza Autorizatiei
integrate de mediu nr.1/2007 revizuita in data de 24.06.2010.
Fermele sunt prevazute cu instalatii de hranire, adapare si
microclimat, aplicand cele mai bune tehnici disponibile pentru cresterea
efectivului de pasari.
Din analiza managementului desfasurat de catre SC VANBET SRL
Gara Banca pe Platforma avicola Bucesti se evidentiaza urmatoarele
activitati ce vor deservi atat fermele existente, cat si noua investitie :
asigurarea necesarului de hrana de catre FNC-ul propriu ce
functioneaza pe amplasament
alimentarea cu energie electrica si gaz metan se realizeaza
din retelele de alimentare ale Platformei avicole din
disponibilul existent prin bransamente contorizate
evacuarea apelor uzate tehnologice provenite din halele de
crestere pui carne la sol din cadrul noii investitii se va realiza
prin retele de canalizare cu stocare temporara in bazinul
betonat, cu V=150mc, situat intre halele H4-H5 din cadrul
fermei de crestere puicute tineret inlocuire
incineratorul cu o capacitate de 50kg/h pentru distrugerea
pierderilor naturale situat pe platforma, va deservi si noua
investitie
platforma de depozitare dejectii nou realizata in cadrul
investitiei cu V=3100mc, amenajata corespunzatorhidroizolata, prevazuta cu dig de protectie cu H=2,5m, cu
rigola colectoare levigat si bazin de stocare levigat cu
V=50mc, va deservi intreaga Platforma avicola Bucesti.
Dejectiile generate din procesul de crestere rezultate din activitatile
desfasurate pe Platforma avicola Bucesti sunt prezentate in tabelul
urmator si corespund capacitatiiproiectate a fermelor:
Tip ferma
Capacitatea
cantitate dejectii/
Cantitate de
proiectata/durata
pasare/an
dejectii anuala
Pagina 100

CONSTRUIRE
seriei
Ferma de
crestere puicute
tineret inlocuirepopulata
Ferma de gaini
oua consum
-populata
360.000capete/an 18
saptamani/serie
3 serii/an
260.000capete /an
Ferma de
crestere pui
1.650.000capete/an
carne la sol
42zile/serie
investitie noua
6 serii/an
in curs de
realizare
TOTAL
procent substanta
uscata
13,5kg/pasare/an
38%
20kg/pasare/an
43%
13,5kg/pasare/an
38%
1905mc
2305mc
8720mc
12.930mc
Din datele prezentate in tabel rezulta:

-volumul de dejectii generate la nivelul unui an este de 12.930mc
-colectarea dejectiilor generate in cazul gainilor oua consum se
realizeaza zilnic pe benzi, dejectiile avand un grad scazut de umiditate,
volumul de dejectii zilnic fiind de cca 6,3mc
-in cazul puicutelor tineret inlocuire dejectiile se evacueaza la finalul
celor 18 saptamani si este de 635mc
-in cazul puilor de carne la sol la finalul seriei se evacueaza dejectiile
cu continut de paie, coji fls, urme de hrana, cu un volum de 1453mc,
corespunzatoare efectivului.
Avand in vedere durata de depozitare pe o perioada de 6 luni a
dejectiilor evacuate de pe intreaga platforma, in vederea mineralizarii,
conform Codului de bune practice agricole si BAT/BREF, platforma de
esorare nou realizata nu asigura capacitatea de preluare a cantitatilor de
dejectii generate de pe intreaga platforma avicola.
Intrucat volumul total de stocare nu asigura preluarea in totalitate a
dejectiilor rezultate din cresterea pasarilor de pe Platforma Bucesti, in
conditiile in care aceasta are un grad de umplere maxim, dejectiile
generate ulterior vor fi preluate cu mijloace auto acoperite cu prelata si
transportate catre platforma de esorare din cadrul Fermei Furceni ce
apartine societatii.
Din datele prezentate mai sus rezulta ca noua platforma ce
urmeaza a se amenaja cu V=3100mc, are o capacitate de preluare de
50% din volumul dejectiilor generate de pe intreaga Platforma avicola
Bucesti in cazul functionarii la capacitatile proiectate, restul
Pagina 101

CONSTRUIRE
dejectilor generate urmand a fi transportate cu mijloace auto
acoperite cu prelate la platforma din cadrul fermei Furceni.
Prin realizarea noii platforme de depozitare dejectii cu V=3100mc,
platformele PD 1 si PD 2 existente, vor fi desfiintate, suprafata ocupata
anterior fiind ecologizata.Terenul aferent fostelor platforme PD 1, PD 2
existente pe amplasament ce urmeaza a fi desfiintate se va ecologiza
dandui-se o noua destinatie in cadrul societatii.
Dejectiile de pasare esorate pe o perioada de cca 6uni, sunt dirijate pe
terenurile agricole, imprastierea acestora pe camp va respecta prevederile
ORD 1182/2005 privind aprobarea codului de bune practici agricole pentru
protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.
accesul la noua investitie se va realiza din drumul comunal
ce deserveste in prezent platforma avicola
mijloacele auto existente in prezent in cadrul platformei
avicole vor fi utilizate si in noua ferma pentru : transportarea
hranei de la FNC la halele de crestere noi realizate,
preluarea dejectiilor esorate cu dirijare pe terenurile agricole,
vidanjarea apelor uzate tehnologice cu transportul acestora
in camp.
Ca urmare a activitatii desfasurate in cadrul fermei avicole se
estimeaza a rezulta urmatoarele tipuri si cantitati de deseuri :
Deseuri provenite din activitatea de realizare a investitiei
-beton intarit, caramizi-8mc

-pamant excavat -7t
-resturi de balast si pietris- 3t
-deseuri metalice-0,8t
-deseuri de ambalaje- 0,6t
-deseu menajer- 6t
Deseuri provenite din activitatea desfasurat
-pat epuizat cu continut de dejectii*- 8720mc/an

-deseuri de ambalaje*- 2t/an
-pierderi naturale-26t/an
-materiale plastice-213buc/an
-deseu menajer- 6t/an
Conform L211/2011 privind regimul deseurilor, art.6, aliniatul 1) si
2), dejectiile provenite din colectarea patului epuizat, ambalajele si
deseurile de ambalaje fiind valorificate si reciclate nu mai sunt incluse in
categoria deseuri. Conform Anexei 3, patul epuizat cu continut de dejectii
depozitat pe platforma de esorare, este inclus in categora R10 ca
operatiune de valorificare, fiind utilizate la tratarea terenurilor cu beneficii
pentru agricultura si imbunatatirea ecologica a solului.

Pagina 102

CONSTRUIRE
Sistemul de colectare, stocare si transport va fi organizat pe tipuri
de deseuri cu respectarea reglementarilor in vigoare pentru a nu conduce
la o actiune de poluare a solului, subsolului si panzei freatice.
In cazul deseurilor, atat valorificabile, cat si nevalorificabile se va
urmari
gestionarea
acestora
de
la
producere
pana
la
valorificare/eliminarea ritmica fara a crea stocuri ce ar putea conduce la
un impact asupra factorilor de mediu, cu respectarea conditiilor impuse
prin HG856/2002, L211/2011.
Deeurile rezultate pe amplasament pot fi generate n perioada de
realizare a investiiei i din functionarea obiectivului analizat, fiind
prezentate n tabelele urmtoare, cantitile fiind informative funcie de
volumul activitii desfurate:
In perioada de organizare de santier, cat si in perioada de
functionare a noii investitii, exista un potential impact asupra factorilor de
mediu pentru care se impun luarea de masuri in vederea reducerii
acestuia.
Impactul in perioada de organizare de santier organizarea de
santier se realizeaza se realizeaza pe o perioada scurta de timp, pe o
suprafata limitata de teren, putand genera urmatorul impact :
Factorul de mediu aer : ca urmare a lucrarilor de santier
efectuate, circulatia mijloacelor auto, acestea pot genera
pulberi in suspensie. Cazarea muncitorilor in baraci pe
perioada sezonului rece genereaza emisii de gaze arse din
arderea combustibilului utilizat la incalzire
Factorul de mediu apa :pe durata lucrarilor santierul va fi
prevazut cu toalete ecologice pentru igiena personalului
Factorul de mediu sol : organizarea de santier presupune
amenajarea de platforme betonate pe care vor fi amplasate
locurile de cazare, europubelele in care vor fi colectate
deseurile menajere si pentru depozitarea diverselor
materiale utilizate in constructii. Se va urmari ridicarea
ritmica a deseurilor de catre o firma autorizata. Parcarea
mijloacelor auto se va face pe platforme betonate continui.
Efectele asupra mediului din perioada de executie sunt cele
caracteristice santierelor cu implicatii pe o arie redusa de manifestare de
scurta durata si intensitate redusa asupra componentelor mediului in
conditiile respectarii disciplinei de lucru.
Avand in vedere cele prezentate se poate concluziona ca impactul
generat de organizarea de santier va fi nesemnificativ in conditiile
desfasurarii corespunzatoare a activitatilor de constructii si nu vor exista
evacuari in apele de suprafata sau subterane, in sol sau emisii
atmosferice.
Pagina 103

CONSTRUIRE
Se vor lua masuri pentru minimizarea emisiilor de pulberi si a
zgomoturlui astfel incat sa nu produca disconfort in afara amplasamentului
fermei.
Amplasamentul obiectivului se invecineaza pe latura estica cu
Republica Moldova, situata la distanta de 48km, si nu prezinta un impact
negativ asupra factorilor de mediu.
Factor de mediu apa
Alimentare cu apa potabila
intr-o coloana metalica cu Dn=15",
H=100m, fiind prevazut cu
existent pe platforma. Sursa de apa existent ape amplasamnet putul
forat F2 va asigura necesarul de apa potabila pentru obiectivele din cadrul
noii investitii.
Pagina 104

CONSTRUIRE
sunt:
Apa potabila asigurata din sursa subterana existenta F2 va trebui
sa se incadreze din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici si
bacteorologici in limitele normelor de potabilitate conform SR
1343/1/2006, STAS 1343/3-1986.
Consumul de apa potabila este de 12.910mc/an, respectiv
21511,6mc/serie, din care :
-12.540mc/an pentru adapare,
-270mc/an pentru igienizari incinte,
-100mc/an in scopuri igienico-sanitare si
Categorii de ape uzate evacuate din activitatea desfasurata:
-ape uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor de
crestere din perioada de vid sanitar, la evacuarea efectivului de pasari, ce
contin suspensii, detergenti biodegradabili, substante organice exprimate
in CBO5 si CCOCR, ioni amoniu, Cu, Zn cu un debit de 270mc/an.
-ape uzate menajere provenite de la filtrul sanitar ce contin
suspensii, substante organice, detergenti, SET, ioni amoniu cu un debit de
100mc/an.
-ape meteorice impurificate cu continut de substante petroliere si
uleiuri din zonele circulabile cu un debit de 19l/s
-ape meteorice neimpurificate provenite de pe constructii fara
continut de substante petroliere cu un debit de 149l/s
Apele uzate tehnologice provenite de la igienizarea celor 7 hale de
crestere pasari de carne la sol, sunt colectate prin retele de canalizare noi
realizate in sistem divizor si evacuate in bazinul colector betonat subteran,
impermeabilizat, cu V=150mc, situat pe amplasamentul fermei de crestere
puicute tineret inlocuire din vecinatate, intre halele H4 si H5. Apele stocate
Pagina 105

CONSTRUIRE
si decantate vor fi vidanjate cu evacuare pe terenurile agricole ca
fertilizant. In ceea ce privesc concentraiile de poluani din apele uzate
utilizate la fertilizare, acestea vor trebui s se ncadreze n limitrele NTPA
001/2002, HG 352/2005 i STAS 9450/1988.
Pentru preluarea apele uzate menajere de la filtrul sanitar se va
amenaja un bazin betonat subteran, vidanjabil, impermeabilizat cu
V=20mc cu dirijarea acestora catre Statia de epurare in baza contractului
incheiat, cu respectarea concentraiilor maxime admise conform NTPA
002/2002, HG 352/2005.
Apele meteorice neimpurificate colectate de pe constructiile
existente pe amplasament, vor fi dirijate prin pante i rigole spre terenurile
agricole din vecintate, cu un debit de 149l/sec, cu respectarea
concentraiilor maxime admise conform NTPA 001/2002, HG 352/2005.
001/2002, HG 352/2005.
Factor de mediuaer

Sursele generatoare de noxe ale atmosferei din cadrul fermei de
crestere pui de carne la sol sunt:
Surse punctiforme nedirijate
-sistemul de ventilatie a halelor de crestere a puilor la sol-ce
genereaza :
din sistemul de crestere -emisii de amoniac, hidrogen
sulfurat, COV nemetanic si pulberi vegetale ;
din sistemul de incalzire ce utilizeaza gaz metan in
radianti in halele de crestere- gaze arse ce contin CO,
NOx, SO2, pulberi
-emisii fugitive de la bazinul de stocare ape uzate tehnologice ce
contin NH3, COV nemetanic, H2S
-emisii fugitive de la platforma de depozitare temporara a dejectiilor
colectate din hale ce contin NH3, COV nemetanic, H2S si mirosuri
Pagina 106

CONSTRUIRE
-mirosuri provenite din halele de crestere pasari, precum si in zona
de depozitare dejectii datorate prezentei H2S, NH3, COV nemetanic
-circulatia auto din incinta fermei genereaza gaze arse cu continut
de CO2, Nox si CO.
Prin sistemul automatizat de asigurare a microclimatului si de
mentinere a parametrilor de temperatura si umiditate, acestea conduc la
reducerea cantitatilor de noxe evacuate in aer.
Nivelul emisiilor de compusi gazosi precum NH3, COV nemetanic,
NO2 si pulberi, din halele de crestere pui de carne la sol, conform
recomandarilor celor mai bune tehnici disponibile se vor inscribe in
valorile limita de emisie:
-NH3- 0,005-0,315kg/pasare/an
-COV nemetanic- 0,004-0,006kg/pasare/an
-NO2- 0,009-0,024kg/pasare/an
-praf insirat-0,119-0,182kg/pasare/an
-praf expirat- 0,014-0,018kg/pasare/an
Reducerea emisiilor de amoniac prin controlul umiditatii in hale, cat
si prin dotarea acestora cu sisteme de ventilatie prevazute cu tubulaturi si
ventilatoare de exhaustare, nu permit fermentarea dejectiilor in hala,
concentratia noxelor evacuate situandu-se sub limitele impuse prin
reglementarile in vigoare.
Mirosul poate constitui o problema locala de disconfort in conditiile
cresterii intensive a pasarilor in cadrul fermei Bucesti. Mirosul generat de
surse stationare, cum ar fi bazinul de stocare ape uzate, platforma de
depozitare dejecii, se datoreaza emisiilor fugitive de NH3, H2S si COV
nemetanic.
obiectiv se poate estima ca urmare a efectului cumulativ urmatoarele
emisii generate pe amplasament :
Instalatia
Punct
de Poluant
Valoare
generatoare
emisie
limita
de
emisei
mg/Nmc
Pagina 107

CONSTRUIRE
Hale crestere puicute Sistem
de CO
tineret inlocuire la sol- ventilatie hale- SO2
ferma populata
Pulberi
NH3
H2S
Bazine
de NH3
stocare
ape H2S
uzate
COV nemetanic
tehnologiceemisii fugitive
Hale crestere gaini Sistem
de Pulberi
oua consum in baterii- ventilatie hale- NH3
ferma populata
surse nedirijate H2S
Bazine
de NH3
stocare
ape H2S
uzate
COV nemetanic
tehnologiceemisii fugitive
100
35
350
5
30
5
---5
30
5
----
Hale crestere pui Sistem

de CO
100
carne
la
sol- ventilatie hale- SO2
35
investitie
350
Pulberi
5
NH3
30
H2S
5
Platforma
NH3
-depozitare
H2S
-dejectii- ce va COV nemetanic -deservi intreaga
platforma
Incinerator - ce va Emisii din surse SO2
50
deservi
intreaga punctiformeNOx
400
platforma
TOC
10
pulberi
10
FNC
Emisii din surse Pulberi
20
punctiforme
Pagina 108

CONSTRUIRE
desfasurate.
Calitatea atmosferei in zona in cazul concentratiilor de CO, pulberi,
NOx, SO2, acestea vor trebui sa se incadreze in limitele impuse de ORD
592/2002 a valorilor de prag si a valorilor limita.
Ca surse generatoare de zgomot si vibratii se pot constitui utilajele
care prezinta organe in miscare pompe, ventilatoare, benzi
transportoare, precum si circulatia mijloacelor auto in incinta.
Avand in vedere ca procesul tehnologic se desfasoara in proportie
de cca 80% in incinte inchise, iar utilajele generatoare de zgomot si vibratii
sunt montate pe fundatii elastice sau cu elemente elastice de preluare a
vibratiilor nivelul intensitatii zgomotului este diminuat .
Circulatia auto in incinta se realizeaza pe alei betonate continui
conducand la diminuarea nivelului de zgomot.
Din masuratorile efectuate la unitati similare nivelul de zgomot la
limita incintei se situeaza la valori de 50-55 db (A) cu unele varfuri de 6065 db (A) fiind influentat si de traficul rutier din zona.
Factor de mediu- sol
Poluantii ce pot afecta calitatea solului, subsolului si panzei
freatice din zona amplasamentului sunt constituiti din substantele poluante
continute in apele uzate tehnologice si menajere colectate, stocate si
transportate, deseurile rezultate din activitate depozitate necorespunzator.
Zonele cu posibil potential de poluare a solului si subsolului sunt:
-reteaua de canalizare interna cu dirijare catre bazinul colector de
ape uzate tehnologice cu V=150mc, situat in cadrul fermei de crestere
puicute tineret inlocuire din vecinatate, precum si bazinul colector pentru
stocarea temporar a apelor uzate tehnologice.
-reteaua de canalizare si bazinul de colectare ape uzate menajere
din zona filtrului sanitar, in conditiile
aparitiei unor defectiuni pe
tronsoanele de canalizare, precum si a degradarii hidroizolatiei, pot afecta
calitatea solului, subsolului si panzei freatice datorita infiltratiilor.
-colectarea si depozitarea deseurilor in conditii necorespunzatoare,
provenite din activitatea viitoare, pot conduce la o actiune de poluare a
solului, subsolului si panzei freatice.
-platformele betonate carosabile pentru accesul auto vor fi
amenajate cu pante pentru colectarea apelor pluviale cu dirijare catre
rigolele betonate de colectare ape meteorice.
In vederea diminuarii riscului de poluare a solului si subsolului caile
de acces vor fi betonate, continui si mentinute corespunzator.
Ferma avicola Bucesti pentru crestere pasari de carne la sol este
situata la distanta de cca 520m fata de zona locuita a satului Bucesti,
investitia fiind realizata pe amplasamentul unei foste ferme din localitate si
care se supune reglementarilor impuse prin L204/2008 in ceea ce priveste
Pagina 109

CONSTRUIRE
protejarea exploatatiilor agricole ce au functionat anterior si au avut ca
destinatie - ferme zootehnice.
prin dotrile acesteia, ct i prin amplasamentul fermei, din evalurile
fcute rezult c prezint un impact direct, cumulativ i pozitiv pentru zona
respectiv.
condiii de siguran a instalaiilor n sistem monitorizat, conduc la
diminuarea impactului asupra mediului.
Totodat au fost prevzute msuri de protecie privind reducerea
impactului, att n perioada de execuie, n perioada de funcionare i de
ncetare a activitii.
Alegerea variantei de amplasament a fost dictata si de existenta
unui excedent de cereale in zona, de crearea unor locuri de munca
precum si de realizarea unui climat concurential in domeniul de activitate.
Consideram ca prin alegerea amplasamentului propus, acesta se
inscrie pe linia celor mai bune tehnici agricole disponibile, comparativ cu
un alt amplasament, obiectivul fiind situat intr-o zona dotata cu utilitati, cu
cai de acces rutiere.
Din analiza naturii emisiilor generate in mediu prin activitatile ce se
vor desfasura in cadrul fermei de crestere pasari de carne la sol, ce
apartine SC VANBET SRL Gara Banca- Punct de lucru Bucesti, comuna
Ivesti, judetul Galati se impune monitorizarea calitatii factorilor de mediu si
a deseurilor generate:
Sol
-calitatea solului in vecinatatea platformei de depozitare dejectii din
hale in vederea evaluarii calitatii acestuia inainte de punerea in functiune
si la anumite intervale de functionare a instalatiei
Apa
-apa potabila utilizata la adapatul efectivului de pasari in cadrul
fermei in ceea ce privesc indicatorii de potabilitate stabiliti prin Autorizatia
de gospodarire a apelor vor fi analizati periodic
-ape uzate tehnologice utilizate pentru irigarea terenurilor agricole
vor fi depozitate temporar in bazin betonat vidanjabil, analizate din punct
de vedere a concentratiei de nutrienti inainte de a fi evacuate pe
terenurile agricole
Pagina 110

CONSTRUIRE
-ape uzate menajere colectate in bazinul vidanjabil inainte de
evacuare spre Statia de epurare
Aer
-emisii generate din sistemul de crestere a pasarilor din halele de
crestere evacuate prin sistemul de ventilatie din dotarea acestora si emisii
fugitive din zona platformei de depozitare dejectii.
-emisii de zgomot ca urmare a activitatii desfasurate.
Se vor efectua masuratori in conditiile aparitiei unor sesizari a
locuitorilor din zona ca urmare a disconfortului creat.
Deseuri
-dejectii evacuate din ferma in vederea esorarii cu depozitare
temporara pe platforma nou amenajata situata in exteriorul fermei cu
V=3100mc, inainte de utilizare la fertilizarea terenurilor agricole pe
anumite categorii de soluri in baza studiilor efectuate de catre OJSPA
La punerea in functiune in baza proiectului intocmit se va obtine
avizul de functionare din punct de vedere al protectiei si sigurantei in
functionare, ceea ce impune ca prin instructaje periodice, personalul sa fie
initiat in cazul aparitiei unor situatii de urgenta.
Inainte de punerea in functiune a obiectivului societatea va elabora
planurile de prevenire si actiune privind :
prevenirea si controlul poluarilor accidentale
regulamente de intretinere si operare a instalatiilor de
depoluare
planuri de prevenire si combatere a incendiilor
regulamentele si instructiunile de protectie a muncii
specifice pe locuri de munca
Pe amplasamentul fermei exista retea de distributie gaz metan,
utilizat la incalzirea halelor si substante dezinfectante utilizate in realizarea
vidului sanitar, in cantitati reduse ce nu determina incadrarea activitatii in
categoriile de risc conform prevederilor HG 804/2007 care transpune
Directiva SEVESO.
Functionarea obiectivului Ferma de crestere pasari de carne la

sol Bucesti, comuna Ivesti, judetul Galati ce apartine SC VANBET
SRL Gara Banca, judetul Vaslui poate
fi considerata o investitie
ecologica, avand o influenta redusa asupra factorilor de mediu in
conditiile respectarii proiectului si a masurilor ce s-au impus in exploatare.

Pagina 111

CONSTRUIRE

Pagina 112

CONSTRUIRE
Anexe- piese desenate

-Anexa 1- Planul de ncadrare n zon
-Anexa 2- Planul de situaie si retele
-Certificatul de urbanism
-Certificat de inregistrare
-Certificat constator
-Contract de vanzare-cumparare cu extras de carte funciara
-Autorizatia de gospodarire a apelor
-Contracte de prestari servicii nr.6/01.03.2010, nr.33/02.08.2010 si
nr.15/20.04.2010 pentru prestarea serviciilor de preluare a dejectiilor
transport si aplicarea pe terenurile agricole a diversilor proprietari

Pagina 113

Septembrie 2012 Raport La Studiu de Evaluare Vanbet Ivesti

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Septembrie 2012 Raport La Studiu de Evaluare Vanbet Ivesti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT LA STUDIU DE

CONSTRUIRE HALE CRETERE PSRI

BENEFICIAR: SC VANBET SRL GARA BANCA,

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Distana minim fa de zona locuit- localitatea Bucesti situata pe

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

ap potabil din surs proprie subteran, captare din

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

respectarea aliniamentului si regimului de aliniere a noilor

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

aducerea terenului la starea initiala va consta din recoltarea de

1.6.Durata etapei de functionare

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Resurse folosite in scopul asigurarii

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Tab.1.3 Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

1.10.Localizarea geografica si administrativa

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Accesul n noua ferm, la obiectivele noi construite se va realiza

Investitia nou realizat va fi constituita dintr-un ansamblu omogen,

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

materiale solide n suspensie: sub 50 mg/l

hidrocarburi sau alte uleiuri minerale: sub 5 mg/l

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Valori limita cu indicarea capitolului/subcapitolului BAT /BREF

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Pierderi naturale 26t/an, 2%

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Ferme de crestere puicute tineret inlocuire si gaini oua

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI