Dromotropismul cardiac

Dromotropismul sau conductibilitatea

cardiacă este proprietatea sistemului
excitoconducător al cordului de a conduce
potenţialul de acţiune de la nodului sinusal
unde îşi are originea la întregul miocard.
• Căile internodale conduc potenţialul de
acţiune format în nodulului sinusal cu o
viteză de 0,2-0,5 m/sec.
• Celulele nodulul AV conduc potenţialele
de acţiune cu o viteză mult mai redusă, de
0,02 – 0,05 m/sec (de 10 ori mai redusă
decât în ţesutul atrial).
• Această viteză redusă determină
decalajul temporal între excitaţia atriilor
şi excitaţia ventriculelor.
• Din nodulul AV, excitaţia este condusă
prin banda comună His la ramurile dreaptă
şi stângă ale aceluiaşi fasciculu His şi, în
final, la reţeaua de fibre Purkinje.
• Fasciculul comun His şi ramurile acestuia
conduc potenţialele de acţiune cu o viteză
de circa 1 m/sec (de trei ori mai mare
decât ţesutul atrial).
• Reţeaua de fibre Purkinje conduce
potenţialele de acţiune rapid de-a lungul
peretelui interior al ventriculelor.
• Decalajul temporal între excitaţia atriilor şi
cea a ventrivculelor la nivelul nodulului AV
asigură terminarea sistolei atriale înaintea
începerii sistolei ventriculare.
• Rapiditatea conducerii potenţialului de
acţiune în ventricule face ca acestea să se
contracte aproape simultan.
• Stimularea parasimpaticului scade viteza
de conducere în celulele nodulului AV, le
prelungeşte perioada refractară absolută
şi le diminuează activitatea de pacemaker
auxiliar.
• Stimularea simpaticului are efecte opuse
(vezi laboratorul).