PRIORITIZAREA SPECIILOR SI HABITATELOR

Obiective:
- Elaborarea unei scheme de prioritizare pentru conservarea speciilor
- Dezvoltarea unor indici de favorabilitate a habitatului pentru diferite fragmente de
habitat
- Realizarea unui model care combină prioritatile de conservare a habitatului cu un buget
de achiziţie a habitatului
- Utilizarea unui program de optimizare pentru a determina ce habitate ar trebui să fie
cumpărate pentru a optimiza conservare speciilor avand un buget limitat

INTRODUCERE

Conservarea biodiversităţii necesită o serie de decizii complexe. Indiferent daca ne place sau nu,
de multe ori deciziile noastre pentru protejarea speciilor sunt determinate de fondurile
disponibile. Cu un buget limitat, precum şi o multitudine de habitate din care putem alege, care
parcele ar trebui să fie achiziţionate pentru a atinge obiectivele de conservare?
În practică, există numerosi factori implicate. Ca si într-o situaţie de urgenţă medicală, trebuie să
luăm decizii dificile despre care "pacienţi" pot fi salvati, care au nevoie urgentă de ajutor imediat,
şi care vor supravieţui chiar şi în lipsa intervenţiei noastre imediată. Printre problemele-cheie care
trebuie abordate sunt:
- Nu toate speciile au aceeași valoare conservativă. Speciile ce sunt rare sau periclitate la
nivel global, sau joacă un rol important în funcţionarea ecosistemelor („specii cheie”) pot
fi considerate mai “importante” pentru conservare decât alte specii
- Nu toate habitatele au o valoare egală. Unele habitate, dacă vor fi folosite în scopuri de
conservare, vor promova obiectivele de conservare într-un mod mai eficient decât altele.
Prin urmare, conservaţioniștii trebuie să cunoască favorabilitatea diferitelor fragmente
de habitat, natura lor, precum și noiţiuni de ecologia peisajelor.
- Conservarea nu are loc cu un aspirator. Ea necesită interacţii cu planurile sociale și
politice ale unei anumite regiuni, și acţiunile deseori necesită compromisuri.
Scopul acestui exerciţiu este de a introduce trei concepte importante în practica luării deciziilor
de conservare: schemele de prioritizare, indicii de favorabilitate a habitatului și modelele de
optimizare. Le vom discuta pe fiecare, și apoi le vom integra îndr-un model ce poate determina
cum se pot achiziţiona habitate în scopuri conservaţioniste. Acest exerciţiu funcţionează bine
dacă vom colecta date reale dintr-o anumită regiune pentru a le folosi în model.

Scheme de prioritizare
Să presupunem că vi s-a solicitat să identificaţi speciile de plante dintr-un anumit areal ce prezintă
cel mai mare interes pentru conservare. Cum veţi proceda în a distinge speciile ce necesită
intervenţie imediată, cele ce nu sunt în prezent în pericol dar pot deveni ameninţate și cele ce se
pare că nu sunt ameninţate de nimic? O abordare este accea de a dezvolta o schemă de
prioritizare a speciilor (Hunter 1996). Schema dumneavoastră de prioritizare se va concentra pe
acele criterii pe care le consideraţi importante pentru conservare. De exemplu, dacă consideraţi
că speciile cu puţini indivizi necesită un efort de conservare mai mare decât speciile abundente,
atunci criteriul este “mărimea populaţiei”. În acest caz, speciile cu puţini indivizi vor obţine scoruri
mai mari decât cele abundente. În mod similar, dacă consideraţi ca speciile ce scad din punct de
vedere al efectivului populaţional sunt mai importante decât cele ale căror număr populaţional
este stabil, criteriul de conservare va fi „tendiţa populaţiei”.
Să presupunem că ne confruntăm cu o specie ce este local foarte rară, dar abundentă la nivel
gobal; criteriul este “abundeţa locală”. Ce punctaj vom acorda unei asemenea specii? I-am putea
acorda un scor mare daca specia beneficiază de un suport crescut din partea comunităţii locale,
sau dacă protejarea ei într-un areal înseamnă protejarea a altor câteva specii. Totuși, pentru că
specia este abundentă la nivel global, s-ar putea decide folosirea unor fonduri limitate pentru
conservare în favoarea altei specii care este rară pretutindeni (Hunter și Hutchinson, 1994).
Ca și conservaţioniști, determinaţi ce criterii sunt mai importante pentru evaluare, și ar trebui să
fiţi capabili să vă justificaţi alegerile. În mod ideal, criteriile vor fi independente unul de altul, astfel
încât dacă se cunoaște scorul pentru un criteriu sa nu se cunoască automat și scorul pentru alt
criteriu. În acest exerciţiu vom folosi “abundenţa globală,” “ameninţările la adresa populaţiei,” și
“tendinţa populaţiei” drept criterii pentru conservare. În realitate, se vor folosi probabil mai
multe criterii. În acordarea de scoruri se poate folosi o scară de scoruri potenţiale de la 1 la 5, în
care 5 indică cea mai mare prioritate de conservare și 1 pe cea mai redusă. În mod ideal, veţi avea
la dispoziţie date care să vă ajute să acordaţi scorurile în mod obiectiv. De exemplu, datele
obţinute din monitorizări pe termen lung ne vor ajuta să determinăm dacă tendinţa populaţiei
este de descreștere rapidă (specia primește un scor de 4 sau 5), stabilă (scor de 3 ) sau de creștere
(scor 1 sau 2).
Figura 1 prezintă o schemă ipotetică de prioritizare pentru 3 speci. Specia 1 este foarte
abundentă, populaţia ei nu e actualmente ameninţată în nici un mod măsurabil, și tendinţa
populaţiei este una stabilă. Așa că ea primește un scor de 1 pentru abundenţă globală și
ameninţări la adresa populaţiei, și 3 pentru tendinţa populaţiei. În contrast, specia 3 este rară la
nivel global, cu ameninţări importante la adresa sa pentru că arealul său și mărimea populaţiei
este atât de mică. Specia primește un scor de 5 pentru abundeţă globală și ameninţări la dresa
populaţiei. Deși numeric, populaţia sa este destul de mică tendinţa ei este destul de stabilă, așa cp
specia primește un scor de 3 la tendinţa populaţiei.

Figura 1 Scorurile de prioritizare pe baza a trei criterii (abundenţă, ameninţări și mărimea

populaţiei) pentru trei specii ipotetice. Scorurile sunt însumate pentru a arăta care specie e cea
importantă atunci când sunt considerate toate criteriile. În acest caz, specia 3 este de importanţă
imediată pentru conservare, urmată de specia 2 și 1.
Figura 2 Pentru condiţiile prelevate, se pare că această specie de plantă necesită nivele
intermediare de umiditate.

Modele de favorabilitate a habitatului

După ce speciile au fost prioritizate în termenii valorii lor conservative, se va dezvolta un model
de favorabilitate a habitatului. Un model de favorabilitate sugerează care sunt condiţiile de
habitat necesare pentru prezenţa sau absenţa unei anumite specii, condiţiile necesare pentru a
susţine densităţi mari ale indivizilor, sau care sunt necesare pentru ca specia să rămână viabilă un
anumit număr de ani. Cum putem determina ce habitate sunt cele mai „bune” pentru anumite
specii? Cel mai evident mod este de a merge în o serie de habitate și a măsura anumite
caracteristici pe care le considerăm asociate cu „favorabilitatea”. De exemplu, Figura 2 prezintă
numărul mediu de indivizi per fiecare probă pentru o anumită specie ca o funcţie dependentă de
umiditatea solului.
Un alt model de favorabilitate compară simplu prezenţa sau densitatea indivizilor de-a lungul
unor situri diferite. În acest caz, se poate să nu știţi de ce un site pare a fi mai favorabil decât altul,
și numai că numprul de indivizi ce le ocupă variază. Figura 3 reprezintă prezenţa speciei de plante
în 100 de probe din 5 situri diferite. Scorurile de favorabilitate sunt deseori standardizate astfel
încât ele variază de la 0 (nefavorabil) la 1 (favorabil). Vom efectua o simplă standardizare a
scorurilor din exerciţiu. Câștigul important în cunoașterea favorabilităţii habitatului este faptul că
putem aplica această informaţie în luarea deciziilor înţelepte privinf conservarea speciilor, lucru
ce se va realiza printr-un proces de optimizare.

Figura 3 Specia de interes a fost prezentă în 48 din 100 de probe în situl 3, ce pare astfel a fi mai
favorabil decât celelalte 4 situri pentru această specie.
 Modele de optimizare
Ultimul pas în prioritizare este folosirea unui model de optimizare pentru a determina ce situri ar
trebui cumpărate, având în vedere speciile prioritare si modelele de favorabilitate ale habitatelor.
În exerciţiu, vi se va oferi un buget fix, și vi se va cere să răspundeţi la întrebarea care din cele
patru situri ar trebui cumpărate pentru a maximiza eforturile de conservare a cinci specii. Vom
presupune ca avem un buget fix (1 000 000) și că de asemenea aveţi informaţii asupra
probabilităţii de dezvoltare a fiecărui site, ce determină riscul de a pierde tot habitatul dintr-o
anumită parcelă. Având aceste informaţii, cunoscând speciile prioritare, și favorabilitatea fiecărui
site pentru specii, care situri ar trebui cumpărate pentru a maximiza eforturile de conservare?
Puteţi cumpăra unul, două, trei sau toate cele patru situri, depinzând de condiţiile din model.
Majoritatea metodelor de lucru rulează un program ce poate găsi soluţia optimă sau cea mai
bună la o anumită problemă, având în vedere un număr de parametri ce trebuie luaţi în
considerare în analiză. Aceste funcţii de optimizare rulează o varietate de scenarii diferite și
calculează rezultatul pentru fiecare scenariu. Programul de optimizare pe care îl folosim este
Solver. Există numeroase tipuri de modele de optimizare, dar Solver va fi suficient pentru nevoile
noastre în acest exerciţiu.

PROCEDURA
În exerciţiul nostru trebuie să decidem care din cele 4 situri ar trebui achiziţionate, având în
vedere “valoarea” diferitelor combinaţii de situri. Vrem să determinăm “valoarea de conservare”
totală când este cumpărat doar situl 1, când este cumpărat doar situl 2, când este cumpărat doar
situl 3, când este cumpărat doar situl 4, când siturile 1 și 2 sunt cumpărate împreună, când siturile
1 și 3 sunt cumpărate, și tot așa până când toate combinaţiile sunt evaluate.
“Valoarea de conservare” este bazată pe cât de favorabil este habitatul pentru fiecare din cele
cinci specii, pe costurile de achiziţionare a habitatelor pentru conservare, ca și pe probabilitatea
ca un site să fie dezvoltat dacă nu este achiziţionat în scopul conservării. Odată ce aţi elaborat
foaia de lucru, puteţi explora cum diferiţi factori influenţează alegerea “optimă”.

Instrucțiuni Explicații

A. Elaborarea unei
scheme de prioritizare
1. Deschideti o nouă Am folosit “abundenţa globală,” “ameninţările la adresa populaţiei,” și “tendinţa populaţiei”
foaie de lucru și drept criterii de conservare. În realitate, putem folosi mai multe criterii decât numai acestea.
introduceţi capetele de
tabel așa cum sunt
prezentate în Figura 4.
2. Introduceţi valorile Am introdus date ipotetice, de la 1 la 5, pentru 5 specii, în celulele C6–G8, unde 1 reprezintă o
prezentate în celulele prioritate redusă și 5 o prioritate mare pentru conservare.
C6–G8.
3. În celulele C10–G10, Introduceţi formula =SUM(C6:C8) în celula C10. Copiaţi formula până la celula G10. Datorită
folosiţi funcţia SUM faptului că fiecare criteriu poate avea un scor maxim de 5 și un scor minim de 1, scorul total va
pentru a obţine scorul varia între 3 și 15, unde valori mari ne indică specii cu prioritate mare pentru conservare, și
total pentru fiecare numere mici indică specii cu prioritate redusă.
specie .
4. Salvaţi.

Figura 4
B. Dezvoltați un model În continuare, determinaţi cel mai favorabil habitat pentru fiecare specie. Să presupunem că
de favorabilitate a avem date referitoare la habitatele din cele patru situri diferite. De exemplu situl 1 este un sit cu
habitatului altitudine redusă și o suprafaţă de 5 hectare. Celulele B18 – C20 descriu caracteristicile celorlate
situri.
1. Introduceţi un nou
tabel precum cel
prezentat în Figura 5.

Figura 5
2. Introduceţi valorile Vom presupune acum că ne permitem să estimăm densitatea medie a indivizilor în fiecare sit. Să
prezentate în celulele presupunem că ne bazăm scorurile pe numărul de indivizi ce apare în medie pe unitate de
D17–H20. suprafaţa, pe baza probelor colectate din sit. Să presupunem că pentru specia 1, densitatea medie
este de 3 indivizi per probă în situl 1, 2 indivizi per probă în situl 2 și 0 indivizi per probă în siturile
3 și 4. Bazat pe aceste informaţii, siturile 3 și 4 apar ca fiind nefavorabile, situl 1 este cel mai
potrivit și situl 2 al doilea pentru specia 1.
3. În celulele D21–H21, Introduceţi formula =SUM(D17:D20) în celula D21. Copiaţi formula până în celula H21.
folosiţi funcţia SUM
pentru a însuma
scorurile de
favorabilitate celor 4
situri.
4. Calculaţi un scor Introduceţi formula =D17/$D$21 în celula D23.
standardizat de Valorile trebuie standardizate pentru a reflecta un scor de favorabilitate general. Scorurile de
favorabilitate pentru favorabilitate variaza în general între 0 și 1, și pot fi calculate într-o multitudine de moduri. Aici,
situl 1, în celula D23. am introdus formula de mai sus pentru a calcula favorabilitatea drept proporția din total ce apare
într-un anumit sit. Valoarea obţinuta ar trebui să fie 0.6; aceasta reprezintă coeficientul de
favorabilitate a habitatului pentru specia 1 în situl 1.
5. Calculaţi celelalte Introduceţi formula =D18/$D$21 în celula D24 pentru a determina favorabilitatea sitului 2 pentru
scoruri în celulele D23– specia 1.
H26. Introduceţi formula =D19/$D$21 în celula D25 pentru a determina favorabilitatea sitului 3 pentru
specia 1.
Introduceţi formula =D20/$D$21 în celula D26 pentru a determina favorabilitatea sitului 4 pentru
specia 1.
Introduceţi formule similare în celulele E23–H26 pentru a determina indici de favorabilitate
pentru fiecare sit și fiecare specie.
6. Exprimaţi grafic Folosiţi graficul prin linii, și selectaţii seriile de date respective. Denumiţi axele, iar graficul ar
favorabilitatea speciilor trebui să fie similar celui din Figura 6. Interpretaţi graficul înainte de a continua.
pentru fiecare sit.
7. Salvaţi.

Figura 6
C. Dezvoltați un model Următorul pas este să încorporaţi scorurile de favorabilitate și schema de prioritizare într-un
economic model economic, astfel încât să fie achiziţionate siturile cele mai “bune”. Celulele A30-F55
reprezintă modelul economic.
1. Introduceţi noi capete
de tabel precum cele din
Figura 7.
2. În celulele B34–F37, Introduceţi formula =ROUND(D23,1) în celula B34.
introduceţi o formulă ce Acesta este doar scorul de favorabilitate din celula D23 rotunjit la prima zecimală. Copiaţi această
să lege fiecare celulă de formulă în dreapta și în jos, până șa celula F37 pentru a arată restul scorurilor de favorabilitate.
scorul standardizat de
favorabilitate a
habitatului.
3. În celulele B39–F39, Introduceţi formula =C10 în celula B39. Copiaţi această formulă până la celula F39.
introduceţi o formulă ce
să relaţioneze fiecare
celulă cu scorul prioritar
al speciei.
4. Introduceţi În rândurile 42–45, introduceţi valorile prezentate în Figura 7.
probabilitatea de Figura 7 ne oferă informaţii despre cât va costa fiecare sit, ca și despre probabilitatea fiecărui sit
dezvoltare și costurile de de a fi dezvoltat în viitorul apropiat, caz în care habitatul va fi distrus. Dacă un sit are probabilitate
achiziţionare a fiecărui mare de dezvoltare și este un habitat important pentru speciile ce au un scor mare, situl ar putea
site. deveni unul prioritar. Dar poate aţi putea aștepta să cumpăraţi un sit pentru care probabilitatea
de dezvoltare este mică, deoarece siturile este probabil că vor continua să îndeplinească anumite
funcţii conservative.

Figura 7
Acum, daca am cumpăra situl 1 ar costa 500 000, și acesta are o probabilitate de dezvoltare
oarecum mare. Situl 4 costă 1 000 000 pentru a-l cumpăra și are o probabilitate mică de
dezvoltare.
5. Introduceţi 1 000 000 Să presupunem că avem un buget de 1 000 000. Să acordăm o privire atentă tuturor datelor ce ne
în celula B47. sunt la dispoziţie. Știţi acum cât costă fiecare sit și probabilitatea lui de dezvoltare. Din modelele
de favorabilitate știţi care din cele patru situri sunt cele mai valoroase pentru o anumită specie.
6. Salvaţi. De asemenea știţi din schema de prioritizare care specii sunt cele mai important pentru eforturile
de conservare. Bazat pe aceste informaţii, și având un buget total de 1 000 000, care situri ar
trebui cumpărate, și de ce?
Folosirea Solver (Rezolvitor)
Acum suntem pregătiţi să folosim funcţia Solver pentru a rezolva matematic problema
optimizării. Pentru a accesa Solver, mergeţi la Tools | Solver și selectaţi Solver. (Dacă acesta nu
apare în meniu, mergeţi la Tools | Add-ins și selectaţi add-inul Solver). Va apărea căsuţa de dialog
prezentată în Figura 8. În general, Solver funcţionează prin pași următori:
• În caseta Set Target Cell, se introduce o referinţă la o celulă sau un nume pentru celula ţintă.
Este neapărat necesar ca aceasta să conţină o formuă. În exerciţiul nostru, vom seta ca această
 celulă să reprezinte “valoarea totală de conservare”.
• Pentru ca valoarea celulei ţintă să fie cît mai mare, von selecta Max. Pentru ca valoarea celulei
ţintă să fie cât mai mică vom selecta Min. Pentru ca celula ţintă să aibă o anumită valoare,
selectăm Value of și apoi introducem valoarea dorită. În exerciţiul nostru vom selecta Max pentru
a determina valoarea de conservare maximă.

• În caseta By Changing Celulles, se introduce un nume sau o referinţă pentru fiecare celulă
ajustabilă, separând referinţele neadiacente cu ghilimele. Celulele ajustabile trebuie legate direct
sau indirect de celula ţintă. În modelul nostru vom lăsa să varieze celule ce ne arată daca un sit a
fost cumpărat sau nu. Daca situl a fost achiziţionat, va avea valoare 1, și dacă nu va avea valoarea
0. Prin urmare, programul va rula toate combinaţiile posibile de 1 și 0 ca parte a procesului de
optimizare.
• În caseta Subject to the Constraints , introduceţi constrângerile pe care vreţi să le aplicaţi. De
exemplu, o constrângere va fi reprezentată de faptul ca siturile cumpărate să nu depășească
bugetul total. Tabelul de mai sus prezintă operatorii ce pot fi folosiţi în scrierea constrângerilor.
• Apăsaţi Solve. Acesta va rula acum prin diferite scenarii cu combinaţii diferite de situri, evaluând
valoarea de conservare a fiecărei combinaţii, având în vedere constrângerile ce au fost date. Când
Solver găsește o soluţie (în acest caz valoarea maximă de conservare), va apărea o căsuţă de
dialog, ce ne va întreba dacă vrem să păstrăm această soluţie sau să revenim la valorile iniţiale.
• Pentru a păstra valorile, selectaţi Keep Solver Solution. Pentru a reveni la valorile iniţiale apăsaţi
Restore Original Values (vezi Figura 9).
Acum vom aplica Solver la datele obţinute în părţile A-C.
Instrucțiuni Explicații

D. Dezvoltați un model
de optimizare

1. Introduceţi 0 în Introduceţi numărul 0 în celulele B50–B53, indicând că încă nu aţi cumpărat nici unul din situri.
celulele B50–B53 (vezi Dacă un site nu a fost cumpărat i se atribuie valoarea de 0, și dacă situl este cumpărat situl
Figura 7). primește valoarea de 1. Solver va folosi acest mod binar drept variabile de alegere.

2. În celula D50, În celula D50, introduceţi formula =B42*B50*(B34*$B$39+C34*$C$39+D34*$D$39+

introduceţi o formulă E34*$E$39+F34*$F$39). Copiaţi această formulă până la celula D53. Aceasta este formula
pentru a determina crucială pentru ca modelul de optimizare să funcţioneze. Să o descompunem pentru a fi siguri că
valoarea unui site când o înţelegem. B42 reprezintă probabilitatea ca un sit să fie dezvoltat. B50 este fie 0 fie 1, în funcţie
sunt luate în calcul toate de faptul dacă situl este cumpărat sau nu. Dacă situl nu a fost achiziţionat încă, întreaga ecuaţie
speciile de interes odată va fi înmulţită cu 0, asa că rezultatul în D50 va fi 0. Pentru că am introdus 0 în celulele B50–B53,
cu probabilitatea de valorile iniţiale în celulele D50–D53 vor fi 0. Termenul lung din paranteză oferă scorurile de
dezvoltare a siturilor. favorabilitate pentru situl 1 și speciile analizate, înmulţite cu scorul de prioritizare a speciei
respective. Când aceste valori sunt însumate ne oferă valoarea totală conservativă a unui sit.
3. În celula D55, Introduceţi formula =SUM(D50:D53) în celula D55.
introduceţi o formulă Valoarea conservativă a “portofoliului de habitate”, sau valoarea combinată a siturilor ce sunt
pentru a însuma efectiv cumpărate, va reprezenta suma celulelor D50–D53. Aceasta este valoarea pe care vrem să
valoarea siturilor ce sunt o examinăm pentru a ne folosi maxim fondurile limitate pentru conservare.
cumpărate. Astfel, prin introducerea unei varietăţi de combinaţii de 1 și 0 în celulele B50–B53 putem arăta
repede cum diferite achiziţii vor contribui la scopurile de conservare.
4. În celulele F50–F53, Introduceţi formula =B50*E42 în celula F50. Copiaţi formula până în celula F53.
introduceţi o formulă ce Formula din F50–F53 ne indică câţi bani au fost cheltuiţi pentru a cumpăra siturile. Daca variabila
să calculeze câţi bani au indica valoarea 0, situl nu a fost cumpărat, astfel că nu au fost cheltuite fonduri.
fost cheltuiţi pentru
cumpararea siturilor.
5. Deschideţi Solver. Acum, suntem gata să folosim Solver, așa cum a fost descris mai sus, pentru a rezolva matematic
problema optimizării. Mergeţi la Tools | Solver și selectaţi Solver. Va apărea căsuţa de dialog din
Figura 8 (Dacă acesta nu apare în meniu, mergeţi la Tools | Add-ins și selectaţi add-inul Solver).

6. Folosiţi Solver pentru În căsuţa de dialog Solver, când sunteţi întrebaţi să Set Target Cell, aceasta în exerciţiul nostru
a modifica variabilele în este reprezentată de celula $D$55. Dorim să maximizăm această valoare, permiţând Solver să
a maximiza portofoliul modifice valorile din celulele $B$50:$B$53 între 0 și 1, depinzând de condiţiile iniţiale.
de habitate Apoi selectaţi Add în căsuţa de Subject to the Constraints și introduceţi constrângerile:
achiziţionate, având în • Prima constrângere este ca celula $B$50:$B$53 = binary (“bin”), ceea ce înseamnă că datele
vedere că variabilele sunt fie 0 fie 1. Asiguraţi-vă că folosiţi semnul dolar când introduceţi aceste constrângeri.
sunt binare (0 sau 1) și • A doua constrângere este ca $F$55<=$B$47 (cheltuielile totale trebuie sa fie mai mici sau egale
că aveţi o constrângere decât bugetul).
legată de buget. Când sunteţi mulţumiţi cu intrările de date, selectaţi Solve și programul va găsi combinaţia optimă
de habitat care se încadrează în constrângerile bugetare. Soluţia va apărea în mod automat pe
foaia de lucru.
În acest caz, având în vedere scorurile de prioritizare și favorabilitate, soluţia optimă este
cumpărarea siturilor 2 și 3. Puteţi păstra soluţia oferită sau reface valorile iniţiale din foaia de
lucru. Programul poate genera de asemenea rapoarte ce oferă mai multe detalii despre model.
Daca apăsam pe Answer (Figura 9), programul va genera un raport ca o nouă foaie în registrul de
lucru.
ÎNTREBĂRI
1. Interpretaţi rezultatele modelului economic și care sunt speciile ce pot beneficia din
achiziţionarea siturilor selectate.
2. Cât de “sensibil” este modelul vostru la scorurile acordate în celulele C6-G8? Presupuneţi că
aceste celule iau valori diferite și rulaţi Solver din nou. Cum afectează aceste schimbări rezultatele
modelului?
3. Situl 4 pare pare a fi favorabil pentru pentru câteva din specii dar are o probabilitate redusă de
dezvoltare. Redaţi celulelor C6-G8 valorile lor iniţiale. Creșteţi probabilitatea de dezvoltare a
sitului 4, cu câte 0.1 unităţi, rulând Solver după fiecare creștere. La ce probabilitate de dezvoltare
devine situl 4 recomandat pentru cumpărare?
4. Au fost folosite multe criterii pentru a determina “favorabilitatea” unui habitat, inclusiv
densitatea, prezenţa sau absenţa unei specii și succesul reproducerii. Densităţile, de exemplu,
sunt deseori folosite ca un indicator al calităţii habitatului: Cu cât într-o regiune există mai mulţi
indivizi, cu atât ea este mai favorabilă. Este cu adevărat atât de simplu? Uneori, habitatele cu o
calitate slabă au densităţi mari, și habitatele cu calitate bună au densităţi mici, totul datorită
comportamentului teritorial. Mai puteţi găsi alte elemente ce să fie indicatoare ale calităţii
habitatului?
5. În elaborarea scorurilor de favorabilitate, am presupus că monitorizările au avut loc într-un
singur an. De asemenea nu am luat în calcul aranjamentul spaţial al siturilor, și dacă anumite situri
sunt oarecum izolate de alte situri protejate. Care sunt beneficiile și deserviciile dezvoltării unor
scoruri de favorabilitate pe baza unei singure perioade de prelevare? Ce alte informaţii ar fi utile
în privinţa poziţionării spaţiale a siturilor în peisaj?
*6. (Avansati) In dezvoltarea modelului de favorabilitate s-a observat că siturile variază atât în
altitudine, cât și în dimensiune. Cum aţi putea afla care din acești factori, sau alţi factori
necuantificaţi, influenţează decisiv distribuţia unei specii?
*7. (Avansati) In model, costul achiziţionării unui site este exprimat monetar. Totuși, mulţi
economiști sunt de părere că banii nu exprimă întotdeauna valoarea adevărată a ecosistemelor
(ex. Costanza 1991, Hall et al. 2000). Discutaţi cum achiziţionarea terenului ar putea fi modificată
în viitor pentru a optimiza eforturile de conservare.

Bibliografie
Costanza, R. (ed.). 1991. Ecological Economics: The Science and Management of Sustainability.
Columbia University Press, New York.
Hall, C., P. W. Jones, T. M. Donovan, and J. P. Gibbs. 2000. Wildlife Society Bulletin 28:16-25.
Hunter, M. L. 1996. Fundamentals of Conservation Biology. Blackwell Science, Cambridge, MA.
Hunter, M. L. and A. Hutchinson. 1994. The virtues and shortcomings of parochialism: Conserving
species that are locally rare, but globally common. Conservation Biology 8: 1163–1165.