Cand se cere o definitie a Economiei, profanii care au de-a face pentru prima data cu

aceasta materie obisnuiesc sa dea concepte care se refera la bani, la valoarea

lucrurilor sau la bogatia persoanelor, tarilor. Daca intrebam o persoana de pe strada
ce opinie are despre problemele economice, raspunsul sau se va referi cu siguranta
la somaj, cresterea preturilor sau la situatia Bursei.

Campul de studiu conventional al Economiei contine efectiv toate problemele

referitoare la determinarea preturilor, cu analize ale activitatilor, ce implica costuri si
care produc beneficii masurabile in bani, la productia si distributia bunurilor si
serviciilor pentru satisfacerea necesitatilor umane.

Dar banii nu sunt totul. De aceea este posibil sa se rezolve foarte multe probleme
economice, fara insa sa se utilizeze banii. A existat un timp in care fiintele umane
traiau fara bani. Mai recent, in 1976, guvernul cambodgian al Kmerilor Rosii a abolit
toate formele de bani si a mentinut in tara o economie demonetizata mai mult de trei
ani. Rezultatele au fost foarte negative cu scaderea grava a productiei si se
calculeaza ca in campurile de munca fortata au murit 3 milioane de persoane, dar in
orice caz s-a demonstrat ca era posibila realizarea acestui lucru.

Pe de alta parte, pretul multor

lucruri nu este exprimat in unitati
monetare; delincventul care este
inchis, de exemplu, isi plateste
dauna societatii pe timpul
incarcerarii. Aceeasi metoda,
pentru calcularea efectului asupra
consumului de ulei de masline la o
crestere a pretului sau, este
Bancnota cambodgiana din 1973, ultima serie emisa inainte de abolirea banilor de utilizata de asemeni de unii
catre Kmerii Rosii
teoreticieni ai economiei dreptului,
pentru a estima efectul, pe care l-ar avea o crestere a pedepselor asupra activitatii
delincventilor.

Cu o fraza scurta, profesorul Lionnel Robbins a transformat intr-un lucru de scara

gigantica campul de studiu al economiei, cunoscuta sa definitie spune ca "Economia
este o stiinta care studiaza relatiile dintre scopuri si mijloace reduse, susceptibile de
uzante alternative". Obiectivele fiintelor umane sunt numeroase si in continua
expansiune: pornesc de la satisfacerea celor mai elementare necesitati biologice
pana la cele mai elevate gusturi culturale sau spirituale. Cum nerabdarea satisfacerii
acestor necesitati este insatiabila, mijloacele pentru a le obtine - timpul dedicat
muncii, fabricile, minele sau puturile de petrol, de exemplu - sunt si vor fi mereu
insuficiente. Aceste mijloace pot fi dedicate producerii diferitelor bunuri si produsele
sale pot fi destinate diferitor persoane. Fiinta umana trebuie sa aleaga intre aceste
foloase alternative, ia in continuu decizii de acest tip. Criteriile
pentru aceasta alegere, metodele pentru valorarea diferitelor
alternative si efectele deciziilor adoptate vor constitui obiectul
cursului nostru.

Dar aceasta definitie a economiei este mult mai ampla, decat

a dorit chiar propriul ei autor. Poate include teme in care banii

Apa, contrar celor ce s-ar putea

spune, este o sursa foarte rara si
susceptibila de foloase alternative.
sau bogatia persoanelor si tarilor intervin numai intr-o forma indirecta sau intr-un
sens general. Sa vedem un exemplu. Echipele de fotbal sunt formate din 11 jucatori;
cand trebuie sa infrunte un adversar de temut, antrenorul doreste sa puna sapte sau
opt jucatori in atac si noua sau zece in aparare; la sfarsit: castiga; mijloacele:
jucatorii, putini si polivalenti.

Sa vedem alt exemplu, o problema economica. Una din dorintele membrilor societatii
noastre este sa se termine, sau cel putin sa se reduca, furturile armate. Pentru ei pot
fi utile urmatoarele metode: munca politiei, judecatorii si functionarii inchisorilor,
cladirile inchisorilor, etc., dar de asemeni sunt folositori in masa mare si invatatorii,
profesorii si scolile. Daca alocam fiecarui somer in parte un grup de persoane -
asistente sociale, psihologi, maistri - ce studiaza si cauta solutii la problemele
personale de incultura, lipsa motivarii si lipsa formarii profesionale, fara indoiala ca
problema delincventei se va reduce in mare parte sau inclusiv va dispare. Dar aceste
mijloace sunt reduse. Numarul politistilor, asistentelor sociale, profesorilor din tara
este limitat. Si trebuie sa se dedice de asemeni si altor lucruri. De aceea, trebuie sa
se aleaga. Finantam sistemul politie-penitenciare sau sistemul educativ?

Definitia Economiei a lui L. Robbins este foarte

larga in ceea ce priveste numarul de teme
abordat, dar de asemeni este larga si in ceea ce
priveste subiectele deciziilor economice. Lipsa
resurselor si necesitatea de a alege intre
alternativele folosite este o problema comuna a
tuturor fiintelor umane. Astfel, s-au realizat studii
asupra comportamentului furajer ale multor specii
de animale si s-a dovedit ca deciziile luate
Celula dintr-o inchisoare din Sao Paolo in 1999. 160 de urmeaza aceleasi criterii prevazute de teoria
interni ocupa un spatiu prevazut pentru 36.
economica pentru oameni. Efortul destinat gasirii
alimentelor sau distantele parcurse se pot deduce prin intermediul unor formule
matematice, aceleasi care descriu tendinta cheltuielilor si consumului oamenilor.
Fenomenele de specializare, competenta si echilibru ale sistemului nostru economic
pot fi de asemenea observate la animale. Exista concepte folosite de biologi si
economisti, care par sa fie destinate aceluiasi tip de fenomene: evolutia si progresul,
mutatia si inovatia, reciprocitatea si interschimbul.

M.T. Ghiselin, un biolog, este cel care a propus ca studiul efectelor lipsurilor intre
toate fiintele vii sa se numeasca Economie Naturala, rezervand expresia Economie
Politica studiului comportamentelor, care pentru a fi incadrate intr-o ordine juridica,
apartin exclusiv fiintelor umane.

Doua tipuri de argumente se pot opune acestei clasificari. Unul, ca

animalele sunt de asemeni incadrate intr-o anumita ordine cvasi-juridica;
celalalt, ca deciziile economice ale fiintelor umane se pot adapta mereu
eludand legea (a se vedea epigraful Originea Biologica a Societatii).