Evolutia activitatii economice in timp si spatiu a impus oamenilor nevoia de a o cunoaste,studia si influenta in acord cu interesele lor,cristalizindu-se treptat stiinta

economica,avind fundamente corespunzatoare domeniului sau de studiu.Stiinta economica studiaza economia ca o unitate intreaga,ca un domeniu vital al intregii societati,dispunind de un sistem notional adecvat,cu caracter dinamic,precum si de un ansamblu de metode,procedee,regularitati etc., atit specific,cit si generale,universale.(1)

1.Introducere in economie. Economia lumii contemporane constituie un domeniu principal al realitatii,un subsistem important al societatii,un component al progresului umanitatii. Trasatura definitorie a societatii este prezenta omului ca fiinta constienta si activa. Omul este atat parte a naturii cat si a societatii. Existenta si dezvoltarea sa se bazeaza pe schimbul permanent de substante cu natura si cu mediul social in care traieste, schimb ce se realizeaza in si prin practica sociala. Problema raportului natura-om-societate a constituit totdeauna un subiect de preocupare pentru gandirea social-filosofica si economica. Acest raport releva interactiunea, intrepatrunderea si unitatea dinamica dintre elementele sale, unitate in care omul, ca sinteza intre componenta naturala si cea sociala, actioneaza asupra naturii, o modeleaza si o adapteaza scopurilor si nevoilor sale. Punctul de pornire, impulsul si motivatia oricarei activitati umane sunt nevoile sau trebuintele. Ca cerinte obiective ale existentei umane, nevoile reflecta raporturile oamenilor cu mediul natural si cel social si ii determina sa actioneze asupra lumii exterioare pentru a crea bunurile si serviciile necesare intretinerii si asigurarii progresului vietii lor. Acum, la inceputul epocii moderne, devine tot mai evidenta deosebirea dintre nevoile nelimitate si resurse limitate, rare si unele pe cale de epuizare. Indivizii, firmele, guvernele, societatea in intregul ei constientizeaza ca nu pot avea totul, iar pentru a produce ceva trebuie sa renunte la altceva. Neexistind destul din toate, s-a impus o alegere rationala a lucrurilor ce urmeaza a fi produse si consummate,iar ntrebari precum Ce? Ct? Cum? si Cine? sa produca au devenit obsedante,iar Economia trebuia sa dea un raspuns prompt si cert, impunndu-se ca

o stiinta socio-umana a optiunii, a alegerii resurselor insuficiente pentru satisfacerea cerintelor individuale si sociale n continua crestere si diversificare.

2.Ce este economia? Cimpul de studiu conventional al economiei contine efectiv toate problemele referitoare la determinarea preturilor,cu analize ale activitatilor ce implica costuri si care produc beneficii masurabile in bani,la productia si distributia bunurilor si serviciilor pentru satisfacerea necesitatilor umane. Cu o fraza scurta,profesorul Lionnel Robbins a transformat intr-un lucru de scara gigantica cimpul de studiu al economiei.Cunoscuta sa definitie spune ca Economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare n scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.Obiectivele fiintelor umane sunt numeroase si in continua expansiune.Mijloacele de a le obtine sunt si vor fi mereu insuficiente.Astfel dupa parerea mea economia este stiinta care recomanda alegeri corecte,abordeaza in mod obiectiv si explica consecintele anumitor optiuni.

3.Stiinta economica. Stiinta economica reprezinta o componenta deosebit de importanta a sistemului de stiinte contemporane. Orice activitate economica presupune promovarea criteriului de rationalitate,calcule stiintifice,o anumita tehnica de gindire economica,un anumit comportament in gestionarea resurselor si in adoptarea deciziilor. Definitia stiintei economice si a rolului ei in pregatirea profesionala are drept punct de plecare studierea nevoilor si resurselor,a activitatii,a fenomenelor si proceselor economice. In calitate de disciplina stiintifica,economia are un obiect propriu de cercetare si o metoda adecvata analizei acestuia.In legatura cu obiectul si continutul stiintei economice,cu metoda folosita de acesta exista puncte de vedere diferite,formulate in decursul timpului.Acestea se datoresc complexitatii fenomenelor si proceselor economice,dificultati de a separa activitatea economica de restul activitatilor umane pentru a o studia distinct ca si faptului ca actele si comportamentele

economice sunt proprii oamenilor si tot ei sunt solicitati sa le cerceteze si aprecieze. Cunoasterea acestora reprezinta o conditie esentiala pentru intelegerea originii si caracterului stiintei economice,a metodelor si instrumentelor de investigatie folosite ca si pentru realizarea judecatii de valoare in stiinta economica si stabilirea locului si rolului acesteia in ansamblul stiintei despre natura,om si societate. Ansamblul si dezvoltarea stiintei economice,in general,a economiei politice,in special,a reprezentat un process complex si indelungat,avind la baza dezvoltarea economica cit si amplificarea proceselor si fenomenelor economice.Obiectul de studiu al economiei politice s-a conturat intr-un proces indelungat de cunoastere, incepind din antichitate.Evolutia cercetarii stintifice a aratat ca nu poate exista o metoda stiintifica universala.Chiar daca cercetarea stiintifica are principiile ei generale,metoda trebuie adoptata si conceputa in functie de specificul si natura fiecarei stiinte. Stiinta economica analizeaza si descrie aspectul material al vietii,iar obiectivul sau principal este de a face sa se inteleaga cum functioneaza economia. Raritatea bunurilor si a resurselor economice impune luarea unor decizii care implica intotdeauna alegerea unei alternative in detrimentul altora.In acest context, economia poate fi definita ca fiind stiinta care se ocupa cu administrarea resurselor rare cu utilitati alternative, in vederea satisfacerii unor nevoi care sunt practic nelimitate. Economia,ca teorie economica generala,s-a cristalizat treptat drept stiinta,in diverse etape,dezvoltindu-si si perfectionindu-si continuu obiectul si metoda sa de studiu.Ea cerceteaza economia in mod unitar,unele aspecte fiind tratate din perspectiva microeconomica, altele din unghiul macroeconomic sau din cel al interdependentelor economiilor nationale in cadrul economiei mondiale(mondoeconomia).

3.Piata Dintre trasaturile economiei de schimb contemporane, piata are istoria cea mai indelungata.In mecanismul de functionare a economiei,piata ocupa un loc esential, determinind intr-o proportie insemnata deciziile si comportamentul agentilor economici. Satisfacerea nevoilor umane s-a realizat, de-a lungul timpului, pe doua distincte: - fie din productia proprie prin autoconsum; - fie prin intermediul schimbului, cednd bunurile proprii n favoarea altor bunuri obtinute de alti producatori. In acceptiunea cea mai frecventa piata desemneaza un ansamblu coerent,un sistem sau o retea de relatii de vinzare-cumparare de bunuri si servicii intre parti contractante care,pe de o parte sunt unite prin legaturi de afaceri si pe de alta parte se afla in raporturi de forta. Economia de schimb constituie baza aparitiei, existentei si functionarii pietei care a avut o evolutie continua.Functionarea corecta a pietei nu se poate realiza dect n economia concurentiala, care permite agentilor economici sa se confrunte liber pe piata, deciziile lor sa interactioneze, ea devenind institutia care mediaza aceste legaturi. Notiunea de piata reflecta o realitate foarte complexa si nuantata n timp si spatiu, neexistnd o definitie acceptat a acesteia. Piata poate fi definita ca fiind: - locul de ntlnire a ofertei vnzatorilor cu cererea cumparatorilor asociate cu capacitatea de cumparare a marfurilor oferite si convenabile pentru ei; - gama de actiuni prin care cumparatorii si vnzatorii intra n contact si schimba bunuri si servicii, indiferent de locul unde se desfasoara. cai

5.Rolul stiintei economice in economia de piata. Economia de piata se defineste ca fiind acea forma moderna de organizare si functionare a economiei de schimb n care ntreprinzatorii si desfasoara activitatea economica n mod liber, autonom si rational, corespunzator cerintelor pietei n scopul satisfacerii unor nevoi existentiale tot mai sporite, cu resurse economice limitate. Piata este privita ca un mecanism care cuprinde concurenta,cererea si oferta,preturile si profitul etc., mecanism care in acceptiunea clasica reprezinta mina invizibila ce reglementeaza activitatea economica, acea forta impersonala care actioneaza dincolo de capacitatea de interventie a particnipantilor la diviziunea muncii si la schimburile de activitati. Importanta pietei intr-un asemenea mecanism economic deriva din functiile pe care le indeplineste in economie. Piata este cea care realizeaza contractul permanent dintre productie,respectiv producatorii de bunuri si servicii,pe de o parte si consum,respectiv consumatorii, cu nevoile acestora,pe de alta parte.Prin acest fapt piata asigura alocarea si utilizarea eficienta a resurselor economice,materiale umane si financiare,determinid deciziile agentilor economici cu privire la productie, repartitie,schimb si consum.In felul acesta economia se autoregleaza,isi stabileste independent proportiile, echilibrele necesare propriei reproductii. Piata asigura echilibrul economic pe termen lung, adica in esenta echilibrul dintre oferta si cerere, realizind ceea ce preconizau economistii clasici transformarea intereselor proprii ale indivizilor in cea mai buna optiune pentru societate cu privire la natura productiei.

Rezumat Concluzia 1: Economia lumii contemporane constituie un domeniu principal al realitatii,un subsistem important al societatii,un component al progresului umanitatii. Concluzia 2: Economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare n scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. Concluzia 3: Stiinta economica reprezinta o componenta deosebit de importanta a sistemului de stiinte contemporane. Ea analizeaza si descrie aspectul material al vietii,iar obiectivul sau principal este de a face sa se inteleaga cum functioneaza economia. Concluzia 4: Dintre tresaturile economiei de schimb contemporane, piata are istoria cea mai indelungata.In mecanismul de functionare a economiei,piata ocupa un loc esential,determinind intr-o proportie insemnata deciziile si comportamentul agentilor economici. Concluzia 5: Piata este cea care realizeaza contractul permanent dintre productie. Prin acest fapt piata asigura alocarea si utilizarea eficienta a resurselor economice,materiale umane si financiare,determinid deciziile agentilor economici cu privire la productie, repartitie,schimb si consum.

Bibliografie

1)Manual Universitar de Economie.Partea I.Bazele Economiei. Auotri: D.Ciucur,I.Gavrila,C.Popescu. 2)Economie Politica si Polotici Economice de Stanciu Marieta. 3)Introducere in Economia Politica Moderna. Autori: Philip Hardwick, John Langmead , Bahadur Khan.