Afaceri si consumatori.

Etica in afaceri

Afacerile au nevoie de consumatori. Afacerile si consumatorii sau

clientii coexista intr-o relatie simbiotica : publicul depinde de oferta de
bunuri si servicii necesare traiului, cu care firmele de tot felul alimenteaya
piata; la randul lor, intreprinzatorii depind de cererea neintrerupta de bunuri
si servicii a consumatorilor, pentru ca firmele lor sa supravietuiasca si sa se
dezvolte.
Intre afaceri si consumatori exista o relatie dialectica. Pe de alta parte,
productia genereaza nevoile consumatorilor. Pe de alta parte, nevoile
consumatorilor stimuleaza dezvoltarea continua a afacerilor pe care le
alimenteaza cu banii necesari pentru investitii, crearea de noi produse si
servicii. Producatorii si consumatorii sunt doua categorii sau specii distincte
de oameni; specializat intr-un anumit tip de activitate economica, un
producator este in acelasi timp si un consumator, atat in viata profesionala
cat si in cea privata.
In teorie, interesele intreprinzatorilor si consumatorilor sunt pe deplin
convergente. In conditi ideale, economia de piata ofera unor consumatori
perfecti informatii asupra tuturor ofertelor de bunuri si servicii si
posibilitatea de a cumpara produsele cele mai convenabile pentru ei, evitand
sa isi cheltuie banii pe niste oferte nesatisfacatoare. Iata de ce este in
interesul fiecarui intreprinzator sa dea cat mai deplina satisfactie
consumatorilor, spre a-i atrage sa ii cumpere produsele si spre a se asigura
de fidelitatea lor. Realitatea economica nu este niciodata atat de rationala pe
cat apare in teorie, iar interesele producatorilor si cele ale consumatorilor nu
se armonizeaza niciodata pe deplin. Rolul pietei este insa determinant in

1
stabilirea unor relatii echilibrate sau, dimpotriva, profund inegale intre
producatori si comercianti, pe de o parte, si consumatori, pe cealalta parte.
Relatiile dintre producatori si consumatori sunt complicate in
economia de piata, bazata pe raportul dintre cerere si oferta. Pe piata libera,
producatorii se concureaza acerb unii pe altii spre a-i atrage pe consumatori,
oferindu-le bunuri si servicii de cat mai buna calitate, la preturi cat mai
cinvenabile. Libertatea de a alege produsele si serviciile pe care le cumpara,
confera consumatorului o pozitie mult mai puternica, intrucat el nu se obliga
sa cumpere ceea ce comerciantii si producatorii ii impun, in conditiile
impuse de ei; dimpotriva, consumatorul poate sa intoarca spatele produselor
care nu ii convin, astfel incat producatorii si comerciantii au de ales intre a-si
multumi clientii sau a da faliment.
Pe de alta parte, pe o piata sofisticata, care ofera produse si sericii de
mare complexitate, consumatorul are nevoie de o mare cantitate de
informatii credibile pentru a putea face o alegere cat mai rationala din
punctul sau de vedere; in absenta acestor informatii sau a capacitatii sale de
a le recepta si prelucra, consumatorul risca sa fie tras pe soara de catre un
ofertant mult mai versat si mai bine documentat.
Prin urmare, in economia de piata, consumatorul este suveran, caci el
decide care producatori si comercianti raman pe piata si care dau faliment,
dar foarte adesea, el nu ia deciziile corecte, datorita lipsei de competenta. Cu
alte cuvinte, desi detine o pozitie mai tare pe piata, consumatorul poate fi de
multe ori pus in inferioritate de inabilitatea de a percepe si de a contracara
subtilele tactici de manipulare la care recurg producatorii si comerciantii, al
caror plus de pricepere si dibacie le confera un net avantaj.
Majoritatea problemelor etice privind relatia dintre afaceri si
consumatori se refera la principalele instrumente ale politicii de marketing,

2
cunoscute sub denumirea de marketing mix – politicile privind produsele,
comunicarea publicitara, preturile si practicile de distributie.
In problema producator-consumator, producatorul va fi intotdeauna
cel avantajat, el putand profita de consumatorii vulnerabili, astfel obtinand
profit pe cai mai putin acceptate in conceptiile etice.

3
Bibliografie:
Dan Craciun, Etica in afaceri, Editura economica, 2005-12-15