NUME:

PRENUME:
Grupa:

Realizarea practicii de specialitate în sistem individual

Ca urmare a situației create de pandemia COVID-19 si a respectării măsurilor de

distanțare socială pentru anul universitar 2019-2020, practica de specialitate și aplicația
practică vor fi realizate în regim individual așa cum s-a stabilit în Consiliul Facultății din data
de 29 mai 2020.
Obiective generale:
Consolidarea practică a cunoștințelor teoretice dobândite la orele de curs în cadrul
disciplinelor generale și de specialitate. Prin aceasta se urmărește identificarea unor procese,
fenomene sau particularități de mediu din arealul studiat.
Obiective particulare Geomorfologiei:
1. Realizarea unui mic traseu itinerant pe baza aplicației Google Earth sau Google Maps
cu localizarea punctelor de observații. Traseul trebuie să fie unul tematic și să
surprindă complexitatea și particularitatea elementelor de mediu din areal
Inserați aici un print screen cu taseul si o descriere succinta a acestuia

Traseul ales pleacă de la cabana Babele şi ajunge la vârful Omu. Deşi ne doream ca şi urcarea
la cabana Babele să fie ”cu piciorul”, lipsa de experienţă pe munte , un traseu pe Jepi destul
de dificil precum şi situaţia provocată de pandemie cae ne-a făcut să evităm cazarea, motiv
pentru care am avut la dispoziţie doar cîteva ore pentru realizarea traseului ne-a făcut deci, sa
lăsăm urcarea până la cabana Babele în seama telecabinei din Buşteni.Un traseu relativ uşor,
în care sub impulsul entuziasmului ne doream să putem vedea cît mai multe mărturii ale
prezenţei gheţarilor în această zonă, principalele obiective fiind văile glaciare Mălăieşti şi
Ţigăneşti, dar speram ca pe parcurs, să putem observa şi alte elemente caracteristice reliefului
glaciar. Foarte curând mi-am dat seama că deşi mi-am însuşit destul de bine (zic eu ) partea
teoretică, în teren, recunoaşterea microformelor de relief nu este la fel de uşoară iar traseul,
deşi unul uşor este destul de obositor iar recunoaşterea puţinelor elemente biogeografice
prezente pe platou fiind foarte dificilă.Totuşi entuziasmul a fost la cote înalte, motiv pentru
care an continuat drumul cu încredere. Să vedem ce a ieşit....
2. Identificarea unor forme și microforme de relief din orizontul local prin valorificarea
cunoștințelor teoretice dobândite la orele de curs și lucrări practice. Identificarea și
descrierea proceselor geomorfologice inclusiv surprinderea dinamicii acestora.
Stabilirea condițiilor locale care au permis manifestarea acestora și a cauzelor.
Enumerarea măsurilor antropice care au fost luate pentru limitarea efectelor sau
diminuarea pagubelor. Aceste descrieri trebuie să fie autentice bazate pe observații
proprii folosind cuvinte uzuale nu fraze sau noțiuni preluate din literatura de
specialitate.
Pentru a fi mai convingători este recomandabil să faceți fotografii științifice care să
argumenteze cele afirmate de Dv.

Ziua de „practică” a început foarte devreme, trenul având plecarea la ora 07:00, în plus
noaptea a fost una complicată, cam ca înaintea unui examen important dar de data
aceasta nu emoţiile sau teama îmi cauzau această stare de nelinişte ci entuziasmul,
circurile glaciare, văile glaciare, morenele invadându-mi cumva mintea involuntar.
Mai vizitasem şi înainte Babele şi Sfinxul dar pe atunci mi-au părut doar nişte „pietre
mai speciale” aşa că abia aşteptam să pot privi aceste creaţii ale naturii după 2 ani de
geografie. Deşi ştiam că urmează o zi întreagă în care trebuie să întrepindem un mic
demers ştiinţific, nu era o simplă călătorie, am fost surprins să constat că am reuşit să
îmi confirm o mică teorie ştiintifică, chiar dacă neavând legătură cu geografia.
Entuziasmat de cerul senin al unei zi de vară, eram pregătit să plec fără haine groase şi
fără bocanci dar colega mea mi-a atras atenţia imediat că pe munte vremea este
schimbătoare şi mai răcoroasă decât în mijlocul Bucureştiului, lucru evident de altfel,
dar se confirmă astfel teoria că sexul feminin este în majoritatea timpului mai
prevăzător şi mai atent. Desigur nu prea am vrut să mă las înduplecat să încalţ
bocancii în mijlocul verii dar, o simplă replică „ mai bine iei bocancii că poate urcăm
pe jos dacă e aglomerat la telecabină” m-a făcut să accept rapid situaţia, demonstrând
o altă teorie, anume că sexul masculin este mai uşor de manipulat, dar asta încă nu
sunt pregătit să recunosc.
Aşadar ziua începuse destul de bine, urma drumul cu trenul până la Buşteni, un drum
de aproximativ 1,5 ore, dintre care aproximativ 30 de minute ocupate cu fotografii
realizate prin geamul trenului, surprinzând diverse formaţiuni vegetale despre care la
acel moment nu ştiam nimic dar nu părea a fi o problemă asta.
La 08:30 am ajuns la Buşteni şi foarte rapid şi la telecabină, înainte ca aceasta să se
deschidă, cu gândul că o să fie liber şi nu vom avea de stat la coadă. Surpriza, destul
de neplăcută a fost că erau cîteva zeci de persoane deja la coadă. Ne-am aşezat la
coadă şi am încercat să facem cîteva fotografii la ce puteam vedea în departare,
apăruseră şi câţiva nori în depărtare care mă făceau să mă îngrijorez puţin dar totuşi,
prezenţa altor oameni în şlapi mă făcea să zâmbesc ( pe sub mască, sunt totuşi bune şi
măştile la ceva totuşi ). Începuse să îmi fie cald şi eram oarecum invidios pe cei din
 faşa mea care erau în şlapi şi pantaloni scurţi dar îmi repetam în minte că temperatura
scade în funcţie de gradientul termic vertical, cu aproximativ 0.7 grade la 100 de metri
şi parcă merita să îmi fie cald la coadă dar sa nu tremur de frig sus. Cât timp mă
gândeam la aceste lucruri, fix în faţa mea, un cuplu în şlapi predau o „importantă lecţie
ştiinţifică” încercând să-şi convingă cei doi copii să lase la maşină jachetele pentru că
„ urmează să urcăm pe munte, suntem mai aproape de Soare şi o sa fie mai cald”. A
trecut timpul destul de rapid din acest moment şi după o călătorie cu telecabina am
ajuns sus şi am revăzut Babele şi Sfinxul, de data asta cu ochii celui care a făcut 2 ani
de geografie şi ştie că este opera naturii prin eroziune eoliana diferenţiate, nu opera
unui sculptor netalentat şi nici opera extraterestrilor. Am stat ceva timp admirând
Babele dar pentru că timpul nu ne permitea să fim „furaţi” de peisaj ne-am pus rapid
în mişcare. Primele semne ale reliefului glaciar au fost reprezentate de rocile mutonate
(fig 1) care puteau fi zărite destul de des, roci mai dure care au rezistat eroziunii
provocate de gheţar în deplasare. Drumul destul de lin, fără urcuşuri serioase, presărat
din când în când cu mici „tufe” cu flori colorate pe care le-am fotografiat. Din când în
când, şanţuri de şiroire âin să ne amintească că procesele geomorfologice sunt încă
active, modelarea reliefului fiind continuă. O uşoară pantă ne întâmpină pe traseu şi ne
solicită puţin, dar la final suntem răsplătiţi cu o privelişte foarte frumoasă a unor creste
uşor ascuţite despre care aveam mai târziu să aflu că sunt Colţii Morarului(fig 3). Tot
aici am admirat şi Valea Morarului(fig4), vale de origine glaciară ce separă Vf
Morarului de Bucşoiu

3. Observații asupra elementelor biogeografice și de mediu. Includ descrierea

formațiunilor vegetale din arealul analizat, a speciilor de arbori și erbacee care le
conțin. Dacă există zone protejate se va menționa caracterul acestora, speciile de floră
și faună care sunt conservate. De asemenea dacă există specii rare sau elemente
endemice. Este de dorit ca descrierile să fie însoțite de fotografii exemplificative.