LP 3 MVSP 2021.

2022

Aplicații practice: metode epidemiologice in VPH. Considerații generale. Conceptul de

populație

Considerații generale.
Veterinarul clinician abordează animalul în mod individual, în timp ce pentru
epidemiologi interesul este centrat pe grupuri de animale sau populații aflate în arealul lor natural.
De asemenea, epidemiologul urmărește și factorii ce țin de gazdă și de mediu, care pot influența
în mod direct sau indirect sănătatea oamenilor și animalelor. Astfel, preocuparea majoră constă în
elucidarea prezenței și impactului diferiților factori asupra populațiilor de oameni si a celor de
animale.

Practicienii veterinari, în general, și cei din domeniul sănătății publice în special, trebuie
să aibă cunoștiințe aprofundate de epidemiologie.

O diferență esențială între clinician și epidemiolog derivă din modul de abordare, metodele
și tehnicile utilizate pentru diagnostic.

Clinicienii utilizează pentru diagnostic diferite analize de laborator (teste de funcție

hepatică, teste sangvine, examene microbiologice) și imagistice (radiografii, CT, scintigrafii etc).

Veterinarul din sistemul de sănătate publică trebuie să analizeze datele culese din zona respectivă
precum și rezultatele experimentelor.

Activitatea de diagnostic a clinicianului este mai ușoară datorită accesibilității la

laboratoarele de patologie clinică, fără să fie familiarizați cu metodologia testărilor de laborator.

Pe de altă parte, veterinarul din sistemul de sănătate publică trebuie să știe cum să planifice
și să colecteze datele semnificative din teren sau experimentale și ulterior să le analizeze astfel
încât să permită o interpretare adecvată. Astfel, responsabilitățile veterinarului din domeniul
sănătății publice sunt mai diverse și mai complexe fată de ale clinicianului.
Un medic veterinar din sistemul de sănătate publică trebuie să îndeplinească următoarele
funcții:
1. Să studieze frecvența bolilor a evenimentelor naturale și a pattern-urilor unor afecțiuni
2. Să stabileasă asocierea diferitelor cauze și factori asociați cu anumite evoluții (boli, focare,
performanțe și producție) și să descrie modele cauzale adecvate.
3. Să studieze dinamica populațiilor și modificările demografice, în contextul distribuției
bolilor

4. Să planifice strategii de management al bolilor (control și prevenție) viabile din punct de

vedere economic, și să facă recomandări adecvate despre raportul cost-beneficii a
diferitelor strategii.

Acest seminar descrie succint metodele epidemiologice necesare. Totuși, veterinarul din
sistemul de sănătate publică trebuie să înțeleagă că, de multe ori, problemele care apar necesită
calcule complexe și ajustări ale datelor obținute, fiind necesare programe computerizate. Detalii
asupra acestor tehnici analitice pot fi obținute din cărți de epidemiologie și biostatistică. Scopul
acestui seminar este de a familiariza studenții și medicii veterinari din sistemul de sănătate publică
cu câteva metode de analiză epidemiologică utilizate de rutină.

A. DINAMICA POPULAȚIILOR

Veterinarii din serviciul de sănătate publică lucrează cu populații de animale fiind necesară
realizarea unor pattern-uri de creștere a acestora. Acestea depind de numeroși factori incluzând
politicile guvernamentale, rata generală de mortalitate, rata de consum (sacrificare a animalelor),
focarele de boli ce afectează fertilitatea animalelor etc.
O abordare simplă o reprezintă calcularea ratelor de creștere a populațiilor după formula:

A = P (1+ R/100)n
În care:
A, populația la sfârsitul anului;
P, populația inițială;
R, rata de creștere la 100 de animale;
n = numărul de ani

Această formula poate fi utilizată și pentru a prevedea numărul de animale afectate de o

boală, în cazul în care sunt cunoscute prevalența bolii și rata de creștere respectiva populație.

Exemplu: Dacă populația de câini fără stapân în anul 2019 a fost de 80.000, la o rată de
creștere de 5% pe an, care va fi populația de câini fără stapân în anul 2034?

‘ Deci: n = 15, P = 80,000, R = 5,

A = P ( 1+ R/100 )n A = 80000 ( 1 + 5/100)15

Log A = Log 80,000 + 15 log 1.05 = 4.9031 +15 x 0.0212 = 5.2211 A = Antilog 5.2211 = 105.22
= 166,300

Populația de câini fără stăpân în anul 2034 ar fi de 166,300

B. EVALUAREA DIMENSIUNILOR UNEI POPULAȚII

În practica veterinară, estimarea dimensiunilor unei populații poate fi utilă întrucât pentru
anumite categorii de animale, recensământul poate fi foarte greu de efectuat.
Un expert în probleme de sănătate publică poate fi solicitat să estimeze dimensiunile unei
populații de câini fară stapân sau a vulpilor dintr-un oraș, ori a animalelor salbatice dintr-o pădure.
O metodă ușoară și utilizată frecvent este reprezentată de metoda captură-eliberare-
recaptură. Prin acestă metodă sunt capturate câteva animale din arealul evaluat care sunt marcate
pentru identificarea ulterioară și eliberate în aceeași zonă. După ce aceste animale se amestecă cu
cele din populația din zonă, este capturat din nou un număr de animale fiind notat numărul de
animale marcate dintre acestea.
Acest tip de estimare se bazează pe câteva presupuneri: animalele sunt capturate
randomizat iar după eliberare animalele se distribuie în cadrul populației fără a exista fenomene
migratorii.
 N = a x n/r
Unde,
N, dimensiunile estimate ale populației;
a, numărul de animale marcate inițial;
n, numărul de animale capturate la a doua evaluare;
r, numărul animalelor marcate la recapturare.
'Exemplu: Pentru a estima dimensiunile unei populații de câini fără stăpân dintr-un
oraș, au fost capturați 100 de câini care au fost marcați printr-un tatuaj și eliberați în aceași
zonă. După o lună au fost capturați randomizat 120 de câini din care 12 erau marcați. Se
cere o estimare a populației de câini fără stăpân din acea zonă.

N = (100 x 120) / 12 = 1000

Populația de câini fără stapâni în aria respective este de 1000.
Metode epidemiologice in VPH.
Rata de mortalitate

Întrebări elementare, dar importante, adresate unui epidemiolog pot fi:

1. Câte animale dintr-o populație sunt bolnave? sau
2. Cât de multe cazuri ale unei anumite boli au apărut în ultimul an?
Pentru o strategie proactivă de gestionare a bolilor, este esențial să se cunoască statusul unei
boli într-o populație.
Este un instrument indispensabil pentru monitorizarea progresului strategiilor de prevenție.
Un medic veterinar de sănătate publică trebuie să cunoască semnificația și domeniul de aplicare
al diferitelor rate și rapoarte care măsoară frecvența bolii într-o populație definită. O serie de
indici se calculează pentru a reflecta animalele expuse riscului într-o anumită populație:
 Ratele morbiditatii:
Numărul de animale expuse riscului (NAR/NMR)
Rata de incidență (RI)
Rata de prevalență (RP)
 Ratele mortalitatii:
Rata brută de deces (RBD)
Rata de deces cu cauză specifică (RDCS)
Rata de fatalitate a cazurilor (RFC)
Rata mortalității proporționale (RMP)
Rata de atac (RA)

1. Numărul mediu de animale expuse riscului (NAR)

Este importantă înțelegerea ratelor de măsurare a bolii raportate la un interval de timp, aceste
rate avand, prin urmare, o componentă de timp intern (CTI). CTI poate varia de la o săptămână
(în cazul unei epidemii) la o lună, un an sau pe parcursul alăptării sau sarcinii etc.
Al doilea aspect este faptul că populația umană sau animala este în mod natural dinamică, în
perioada de studiu, animalele putand fi sacrificate, muri din cauze naturale, vândute sau
achiziționate. Populația de studiu se va schimba, fie ca număr sau profil. Atunci când o populație
mare este obiectivul de studiu este dificil să țină evidența animalelor individuale. O metodă mai
practică, care servește scopului, este să ia în considerare populația medie de studiu. Problema
dinamicii populației poate fi depășită prin:
2. Cuantificarea relatiei anilor animali observati pe parcursul CTI sau prin
3. Calcularea populației medii.
În cazul în care se observă un animal timp de un an, acest fapt va reprezenta un an animal de
studiu; în cazul în care sunt observate patru animale timp de șase luni, acest fapt va reprezenta doi
ani animali de studiu. Se presupune, în general, că în cazul în care un animal a suferit de boala,
aceasta nu mai este considerat sensibil pentru respectiva patologie pe parcursul perioadei de
studiu.

De exemplu: Pe parcursul estimarii incidenței pe an a avortului asociat cu Toxoplasma într-un

efectiv format din 4 animale (care au fost observate în consecință, pentru o perioadă de 1 an):
 • un animal a suferit avort asociat cu Toxoplasma după o lună,
• un alt animal a suferit după 4 luni.
Anii animali observați vor fi calculați după cum urmeaza:
3. Primul animal a fost observat pentru 0,08 ani animali (1/12),
4. Al doilea animal pentru 0,33 ani animali (4/12),
5. Al treilea animal pentru un an animal, și
6. Al patrulea animal pentru un an animal.
Astfel, totalul anilor animali observati = 0,08 + 0,33 +1 +1 = 2.41 ani animali.

Calculul anilor animali este dificil în cazul în care întreaga populație a unui sat sau oras este
studiata. În aceste cazuri, poate fi calculat numărul mediu de animale expuse riscului (NMR).
Pentru populația umană, componenta internă uzuală de timp (CIT) pentru măsurarea morbitati
/ mortalitatii este de un an, prin urmare, la jumătatea anului populația este considerată populație
medie.
Pentru efectivele de animale, numărul mediu de animale expuse riscului (media NMR) se
calculează cu ajutorul formulei:

Media NAR = .

Unde:
a - Numărul de animale la începutul studiului
b - Numărul de animale la finalul studiului

Ratele calculate mai sus cu aproximatie sunt denumite rate de risc.

2. Rata de incidență (IR)

Această rată, de asemenea, numită rata de timp-persoana, reflectă doar rata de apariție a bolii
și indică numărul de cazuri noi de boală înregistrate într-o perioadă de timp specifică. Astfel,
incidenta poate fi o rată de zilnica, lunara, trimestriala sau anuala. Trebuie remarcat faptul că odată
ce animalul este bolnav, nu mai este inclus ca sensibil pe parcursul perioadei de observație
suplimentară.

Rata de incidență = Noi X / Y.

Unde:

Noi X - Numărul de cazuri noi de animale ce manifesta o boală

Y - Numărul de animale sensibile observate într-o perioadă de timp specificata (totalul anilor
animali)

Exemplu: Zece animale au fost observate timp de un an pentru masurarea incidenței mamitei
clinice. Animalele au dezvoltat mamite clinice după cum urmează: a. Primul - după 3 luni,
b. Al doilea - după 4 luni,
 c. Al treilea - după 6 luni,
d. Al patrulea - după 9 luni.
Sa se calculeze rata de incidență.

Răspuns:

A). Anii animali observati = (3/12) + (4/12) + (6/12) + (9/12) + 6 *

* Șase animale din 10 nu au prezentat mamită, prin urmare, au fost observate timp de un an de
fiecare dată

Anii animali de observație= 7,8 ani animali

b). Rata de incidență = .

Rata de incidență = Numărul de animale care manifestă o boală / ani animali totali,

Rata de incidență = 4 / 7,8 = 0.5128 0,5 / an animal

Rata de incidență = 0,5 / animal an

În cazul în care numitorul este utilizat pentru a reflecta numărul mediu al populației
sensibile într-o anumită perioadă de timp, rata de incidență se numește rată de incidență
adevărată.

Rata de incidență adevarata = Noi X / Y mediu.

Unde:

Noi X - Numărul de cazuri noi de animale ce manifesta o boală

Mediu Y - Numărul mediu de animale susceptibile din populație, observate într-o perioadă de timp
stabilita.

3. Rata de prevalență (RP)

Această rată indică numărul de cazuri de boală la un moment dat (punctul de prevalenta). Astfel,
punctul de prevalenta ar include cazuri noi, vechi sau aproape recuperate.
Prevalența este importantă pentru practicienii VPH în scopul dezvoltarii planurilor de control
al bolii și depinde de:
1. incidență, și
2. durata manifestarii bolii.
 A. Punctul de prevalenta: Prevalența indică probabilitatea ca un animal sa aibă o boala anume
la un moment dat. În cazul în care numărul de animale bolnave este cunoscut, rata punctului
de prevalența poate fi calculat conform următoarei formule:

Punctul de prevalența (%) = ( ) × 100,

Unde:

X - Numărul curent de cazuri noi ale animalelor ce manifesta o boală (nouă și preexistenta),
intr-un anumit moment
Y - Populația în același moment anume de timp

De exemplu: Un studiu a fost realizat pentru a afla rata de prevalență a salmonelozei la păsări. Din
500 de păsări evaluate, 25 au fost testate pozitiv pentru Salmonella. Sa se calculeaze rata de
prevalență.

Prevalența (%) = ( ) × 100,

Prevalența (%) = [(Nr păsări pozitive) / (Total păsări testate)] x 100

Prevalența (%) = 25/500 x 100 = 5

Rata de prevalență = 5%

B. Perioada de prevalență: ia in considerare numărul de cazuri vechi și noi, pe o perioadă

determinată, raportat la populația medie sau la mijlocul intervalului.

Perioada de Prevalența (%) = ( X / Y mediu ) × 100,

Unde:

X - Numărul de cazuri curente de animale ce manifesta o boală (nouă și preexistenta), la un anumit

moment
AvgY - Populația medie sau la mijlocul intervalului

În cazul în care incidența și durata unei boli sunt cunoscute, prevalența poate fi calculată cu
ajutorul formulei:

Prevalența = rata de incidență (RI) x durata bolii (D).

Atunci când se realizeaza un studiu pentru bolile subclinice sau sero-pozitive dintr-o populație,
rata obținută se numește prevalența cazurilor subclinice. Pentru a calcula incidența sero-pozitivă,
putem folosi formula de mai sus pentru prevalență, având în vedere faptul că următoarele
informații sunt cunoscute:
✓ Rata de incidență (IR) a sero-pozitivelor dintr-o populație (numărul total al seropozitivelor /
numărul total de animale observate într-o perioadă de timp specificata) ✓ Durata bolii (D) - în
acest caz este persistența anticorpilor.

Medicul veterinar de sănătate publică trebuie să realizeze scopul și diferențele dintre rata de
prevalență (PR) și ratale de incidență (IR) deoarece acestea sunt interpretate în mod obișnuit
greșit.

★Prevalența este estimarea unei boli într-o populație la un anumit moment (punctul de
prevalenta).

De exemplu, O echipa de medici veterinari este interesata de statusul leptospirozei dintr-un

oraș. Echipa colectează probele de ser de la efectivul de animale de peste cinci zile. Această
procedură ar indica numărul de animale pozitive la acel moment și nu reflecta neaparat profilul
bolii în cursul anului, sau alte luni. Punctul de prevalenta nu este o adevărată estimare a bolii
iar exactitatea acesteia depinde de diverși factori, printre care, strategia de eșantionare utilizată
pentru studiu fiind cea mai importantă.

★Rata de incidență, cu toate acestea, include o componentă de timp intern (CTI).

Pentru exemplul de mai sus, pentru estimarea incidenței leptospirozei, medicul veterinar va
înregistra toate cazurile de leptospiroza (criterii fiind semnele clinice și cultura pozitiva) intr-
o populatie definita, pe o perioadă de un an, iar apoi va fi calculata rata morbiditatii (incidența).

În mod similar, în timp ce se studiaza modelul bolii, utilizarea parametrului prevalență trebuie
făcut cu precauție:
• O prevalență ridicată în timpul monitorizării ulterioare a bolii nu poate neapărat reflecta
eșecul strategiei de prevenire a bolilor; ar putea fi din cauza scăderii ratei mortalității din cauza
disponibilității unui medicament bun, care a prelungit acum durata bolii.
• În mod similar, o prevalență mai scăzută nu înseamnă neapărat că boala în populație este
în scădere, este posibil ca boala sa fi devenit virulenta și cauzeaza mai multe decese, astfel încât
numărul animalelor bolnave, la un moment dat este mai mic.

Această rată indică amploarea bolii într-o populație. Deoarece susceptibilitatea bolii variază
foarte mult între diferitele grupe de vârstă a animalelor în cadrul ratelor bazate pe varsta din
practica veterinara, precum, calcularea ratei mortalității neonatala a viteilor. Pentru aceasta, doar
vițeii de până la o anumită vârstă sunt considerati populație sensibila.
4. Rata brută/adevărată a mortalității (RBM)
Această rată este cel mai frecvent utilizata, indicând mortalitatea generală dintr-o populație.

Rata brută a mortalitatii (RBM) = × 100

Unde:

D - toate decesele înregistrate pe parcursul unui an

P - populația în mijlocul anului

Un mod mai simplu de a calcula mortalitatea globală într-o populație este de a face referire la
dimensiunea inițială a populației, la începutul perioadei luate în considerare, în locul populației la
mijlocul anului. Acest lucru ar fi numit doar rata de mortalitate.

Rata de mortalitate (MR) = × 100

Unde:

D - toate decesele la un anumit moment considerat

IP - populația inițială, sau mărimea populației de la începutul perioadei luate în considerare

5. Rata de deces cu cauză specifică (RDCS)

Această rată indică importanța relativă a diferitelor boli care contribuie la moartea generală a
populației.

Rata de deces cu cauza specifică (RDCS) = × 100

Unde:

DSd - Decese atribuite unei anumite boli in timpul CTI

P - populația la mijlocul anului

6. Rata de mortalitate a cazurilor (RFC)

Această rată este utilizată în special pentru bolile infecțioase acute. Această rată nu ar trebui să
fie utilizata pentru boli cronice. Rata de fatalitate a cazurilor de boală poate varia în diferite
epidemii.

Rata de mortalitate a cazurilor (RFC) = DSb / Nr. cb. × 100

Unde:

DSb - Decese atribuite specific unei boli in timpul CTI (într-un anumit moment) Nr. cb.
- Numărul de cazuri ale aceleiasi boli în aceeași perioadă.
7. Rata mortalității proporționate (RMP)
Această rată indică proporția de decese ce au avut loc ca urmare a unei cauze specifice.

Rata mortalității proporționate (RMP) = × 100

Unde:

DSd - Decese atribuite specific unei boli in timpul CTI (într-un anumit moment) No.TD-
numărul total de decese la nivelul populației, în aceeași perioadă de timp.

8. Rata de atac (RA) / Proporția incidenței (PI) / Risc

Această rată este utilizată în cazul în care populația este expusa riscului pentru un timp mai
scurt.
De exemplu, în cazul izbucnirilor de toxiinfecție alimentara, persoanele care participa la o
anumita ocazie sunt expusi riscului pentru o perioada anume, la locul unde se servește mâncarea.
Unele evenimente fiziologice, cum ar fi perioada neonatală, fatarea, sunt prezente pentru o
perioadă limitată de timp.

Rata de atac (RA) / Proporția incidenței (PI) / Risc =

Unde:

NewX - Numărul de cazuri noi decelate pe parcursul intervalului de timp specificat P0 -

populația la începutul intervalului de timp

Acest termen indică proporția de animale care dezvolta boala.

Pentru bolile transmisibile, se calculeaza o altă rată corelată, numită „rata de atac secundar“.
Aceasta indică proporția unei boli care se dezvoltă ca urmare a contactului cu cazul primar.
Această rată se calculează la animale strâns grupate, cum ar fi cele din ferme.

Rata de atac secundar (RAS) =

Unde:

NewX2 - Numărul de cazuri noi în cazul contactelor

No.C - Numărul total de contacte.
 Aplicație

Informațiile de mai jos descriu datele obținute în urma unui focar de boala dintr-o fermă formată
din 125 de vaci.
Ziua vizitei 1 2 3 4 5
Cazuri noi 5 15 8 7 1
Nr. de animalele
5 20 20 22 20
bolnave
Nr. animalelor
0 8 5 3 1
decedate
Balanta totala la
125 117 112 109 108
nivelul fermei
Procentul calculat
4 17.1 17,8 20.2 18.5
al prevalentei
1. Se calculează prevalența în fiecare zi (în fiecare zi = un punct prevalență)

Prevalența (%) = ( ) × 100,

Unde:
X - Numărul de animale se manifesta o boală
Y - Numărul de animale susceptibile

Prevalența% Ziua 1 = 5/125 x100 = 0,4 x 100 = 4%

Prevalența% Ziua 2 = 20/117 x100 = 0.1709 x 100 = 17,1%
Prevalența% Ziua 3 = 20/112 x100 = 0.1785 x 100 = 17,85%
Prevalența% Ziua 4 = 22/109 x100 = 0.2018 x 100 = 20,2%
Prevalența% Ziua 5 = 20/108 x100 = 0.1851 x 100 = 18,5%

2. Se calculează incidența

Rata de incidență = .
Unde:
X - Numărul de animale ce manifesta o boală
Y - Numărul de animale sensibile observate pe parcursul unei perioade de timp specificate
(totalul anilor animali)

Incidența in 5 zile de la izbucnirea focarului = (numărul de animale noi manifestând o boala) /

(numărul de animale suspecte observate în periaoda data) = 5 zile
Incidența in 5 zile de la izbucnirea focarului = (5 + 15 + 8 + 7 + 1) / 125 = 36/125 = 28,8 / 5 zile
Incidența = 28,8 / 5 zile

3. Se calculează rata mortalității

Rata mortalitatii (RM) = × 100

Unde:
D - toate decesele pe parcursul unui anumit moment considerat
IP - populația inițială, sau mărimea populației la începutul perioadei luate în considerare
Rata mortalității in exemplul de mai sus = numărul total de decese / numărul inițial al animalelor
din fermă

Rata mortalității = 17/125 = 13,6%

4. Se calculează rata fatalitatii cazurilor (RFC)

Rata fatalitatii cazurilor (RFC) = × 100

Unde:
DSd - Decese atribuite specific unei boala in timpul CTI (într-un anumit moment)
No.sd - Numărul de cazuri de boală specifică în aceeași perioadă.

RFC pentru exemplul dat = [(Numărul de decese cauzate de boala intr-un timp specific de 5 zile)
/ (Numărul cazurilor de boală în aceeași perioadă)] x 100
Rata fatalitatii cazurilor = 17/36 = 47,2%

Ratele reale pentru exemplul de mai sus:

5. Se calculează incidența reala

Rata de incidență reala = .

Unde:
Xnoi - Numărul de animale noi ce manifesta o boală
Ymediu - Numărul mediu de animale sensibile dintr-o populație observata pe parcursul unei
perioade de timp anume

Incidența in 5 zile de la izbucnirea focarului = (numărul de animale noi ce manifesta boala) /

(numărul de animale susceptibile observate în timpul perioadei specificate = 5 zile), sau

Rata de incidență = (numărul de cazuri noi, în intervalul de timp de 5 zile) / numărul mediu al
populației de vaci în timpul intervalului de 5 zile.

Din moment ce în fiecare zi un anumit număr de vaci au murit, numărul mediu de animale
susceptibile in perioada de 5 zile, ar trebui să fie calculată ca numărul mediu dintre prima și ultima
zi de observație:

Ymediu = numărul mediu al populației de vaci în timpul intervalului de 5 zile

Ymediu = (125 + 108) / 2 = 116.5

Rata de incidență reala = 36 / 116.5

Rata de incidență reala = 30,9 5 zile

6. Se calculează mortalitatea reala = rata mortalității brute (RMB)

Rata de mortalitate bruta (RBM) = × 100

Unde:
D - toate decesele din timpul unui an calendaristic
P - populația în mijlocul anului

Rata reala a mortalității % pentru exemplul de mai sus = RRM

Rata reala a mortalității% = (numărul de decese în intervalul de 5 zile) / numărul mediu al
populației de vaci în timpul intervalului de 5 zile.
Rata mortalității = 17 / [(125 + 108) / 2]
Rata mortalității = 17 / 116.5
Rata mortalității = 14,6%