LP 4 MVSP 2020.

2021

2. Rata de incidență (IR)

Această rată, de asemenea, numită rata de timp-persoana, reflectă doar rata de apariție a bolii
și indică numărul de cazuri noi de boală înregistrate într-o perioadă de timp specifică. Astfel,
incidenta poate fi o rată de zilnica, lunara, trimestriala sau anuala. Trebuie remarcat faptul că
odată ce animalul este bolnav, nu mai este inclus ca sensibil pe parcursul perioadei de observație
suplimentară.

Rata de incidență = Noi X / Y.

Unde:

NoiX - Numărul de cazuri noi de animale ce manifesta o boală

Y - Numărul de animale sensibile observate într-o perioadă de timp specificata (totalul anilor
animali)

Exemplu: Zece animale au fost observate timp de un an pentru masurarea incidenței mamitei
clinice. Animalele au dezvoltat mamite clinice după cum urmează:
a. Primul - după 3 luni,
b. Al doilea - după 4 luni,
c. Al treilea - după 6 luni,
d. Al patrulea - după 9 luni.

Sa se calculeze rata de incidență.

Răspuns:

A). Anii animali observati = (3/12) + (4/12) + (6/12) + (9/12) + 6 *

* Șase animale din 10 nu au prezentat mamită, prin urmare, au fost observate timp de un an de
fiecare dată

Anii animali de observație= 7,8 ani animali

b). Rata de incidență = .

Rata de incidență = Numărul de animale care manifestă o boală / ani animali totali,

Rata de incidență = 4 / 7,8 = 0.5128 ≃ 0,5 / an animal

Rata de incidență = 0,5 / animal an

În cazul în care numitorul este utilizat pentru a reflecta numărul mediu al populației sensibile
într-o anumită perioadă de timp, rata de incidență se numește rată de incidență adevărată.

Rata de incidență adevarata = Noi X / Y mediu.

Unde:

Noi X - Numărul de cazuri noi de animale ce manifesta o boală

1
Mediu Y - Numărul mediu de animale susceptibile din populație, observate într-o perioadă de
timp stabilita.

3. Rata de prevalență (RP)

Această rată indică numărul de cazuri de boală la un moment dat (punctul de prevalenta).
Astfel, punctul de prevalenta ar include cazuri noi, vechi sau aproape recuperate.
Prevalența este importantă pentru practicienii VPH în scopul dezvoltarii planurilor de
control al bolii și depinde de:
1. incidență, și
2. durata manifestarii bolii.

A. Punctul de prevalenta: Prevalența indică probabilitatea ca un animal sa aibă o boala

anume la un moment dat. În cazul în care numărul de animale bolnave este cunoscut,
rata punctului de prevalența poate fi calculat conform următoarei formule:

Punctul de prevalența (%) = ( ) × 100,

Unde:

X - Numărul curent de cazuri noi ale animalelor ce manifesta o boală (nouă și preexistenta),
intr-un anumit moment
Y - Populația în același moment anume de timp

De exemplu: Un studiu a fost realizat pentru a afla rata de prevalență a salmonelozei la păsări.
Din 500 de păsări evaluate, 25 au fost testate pozitiv pentru Salmonella. Sa se calculeaze rata
de prevalență.

Prevalența (%) = ( ) × 100,

Prevalența (%) = [(Nr păsări pozitive) / (Total păsări testate)] x 100

Prevalența (%) = 25/500 x 100 = 5

Rata de prevalență = 5%

B. Perioada de prevalență: ia in considerare numărul de cazuri vechi și noi, pe o perioadă

determinată, raportat la populația medie sau la mijlocul intervalului.

Perioada de Prevalența (%) = ( X / Y mediu ) × 100,

Unde:

X - Numărul de cazuri curente de animale ce manifesta o boală (nouă și preexistenta), la un

anumit moment
AvgY - Populația medie sau la mijlocul intervalului

În cazul în care incidența și durata unei boli sunt cunoscute, prevalența poate fi calculată cu
ajutorul formulei:

Prevalența = rata de incidență (RI) x durata bolii (D).

2
 Atunci când se realizeaza un studiu pentru bolile subclinice sau sero-pozitive dintr-o
populație, rata obținută se numește prevalența cazurilor subclinice. Pentru a calcula incidența
sero-pozitivă, putem folosi formula de mai sus pentru prevalență, având în vedere faptul că
următoarele informații sunt cunoscute:
✓ Rata de incidență (IR) a sero-pozitivelor dintr-o populație (numărul total al sero-
pozitivelor / numărul total de animale observate într-o perioadă de timp specificata)
✓ Durata bolii (D) - în acest caz este persistența anticorpilor.

Medicul veterinar de sănătate publică trebuie să realizeze scopul și diferențele dintre rata de
prevalență (PR) și ratale de incidență (IR) deoarece acestea sunt interpretate în mod obișnuit
greșit.

• ★Prevalența este estimarea unei boli într-o populație la un anumit moment (punctul de
prevalenta).

De exemplu, O echipa de medici veterinari este interesata de statusul leptospirozei dintr-un

oraș. Echipa colectează probele de ser de la efectivul de animale de peste cinci zile. Această
procedură ar indica numărul de animale pozitive la acel moment și nu reflecta neaparat
profilul bolii în cursul anului, sau alte luni. Punctul de prevalenta nu este o adevărată
estimare a bolii iar exactitatea acesteia depinde de diverși factori, printre care, strategia de
eșantionare utilizată pentru studiu fiind cea mai importantă.

• ★Rata de incidență, cu toate acestea, include o componentă de timp intern (CTI).

Pentru exemplul de mai sus, pentru estimarea incidenței leptospirozei, medicul veterinar va
înregistra toate cazurile de leptospiroza (criterii fiind semnele clinice și cultura pozitiva) intr-
o populatie definita, pe o perioadă de un an, iar apoi va fi calculata rata morbiditatii
(incidența).

În mod similar, în timp ce se studiaza modelul bolii, utilizarea parametrului prevalență

trebuie făcut cu precauție:
• O prevalență ridicată în timpul monitorizării ulterioare a bolii nu poate neapărat reflecta
eșecul strategiei de prevenire a bolilor; ar putea fi din cauza scăderii ratei mortalității din
cauza disponibilității unui medicament bun, care a prelungit acum durata bolii.
• În mod similar, o prevalență mai scăzută nu înseamnă neapărat că boala în populație este
în scădere, este posibil ca boala sa fi devenit virulenta și cauzeaza mai multe decese, astfel
încât numărul animalelor bolnave, la un moment dat este mai mic.

Această rată indică amploarea bolii într-o populație. Deoarece susceptibilitatea bolii variază
foarte mult între diferitele grupe de vârstă a animalelor în cadrul ratelor bazate pe varsta din
practica veterinara, precum, calcularea ratei mortalității neonatala a viteilor. Pentru aceasta,
doar vițeii de până la o anumită vârstă sunt considerati populație sensibila.

4. Rata brută/adevărată a mortalității (RBM)

Această rată este cel mai frecvent utilizata, indicând mortalitatea generală dintr-o populație.

Rata brută a mortalitatii (RBM) = × 100

Unde:

D - toate decesele înregistrate pe parcursul unui an

3
P - populația în mijlocul anului

Un mod mai simplu de a calcula mortalitatea globală într-o populație este de a face referire
la dimensiunea inițială a populației, la începutul perioadei luate în considerare, în locul
populației la mijlocul anului. Acest lucru ar fi numit doar rata de mortalitate.

Rata de mortalitate (MR) = × 100

Unde:

D - toate decesele la un anumit moment considerat

IP - populația inițială, sau mărimea populației de la începutul perioadei luate în considerare

5. Rata de deces cu cauză specifică (RDCS)

Această rată indică importanța relativă a diferitelor boli care contribuie la moartea generală
a populației.

Rata de deces cu cauza specifică (RDCS) = × 100

Unde:

DSd - Decese atribuite unei anumite boli in timpul CTI

P - populația la mijlocul anului

6. Rata de mortalitate a cazurilor (RFC)

Această rată este utilizată în special pentru bolile infecțioase acute. Această rată nu ar trebui
să fie utilizata pentru boli cronice. Rata de fatalitate a cazurilor de boală poate varia în diferite
epidemii.

Rata de mortalitate a cazurilor (RFC) = DSb / Nr. cb. × 100

Unde:

DSb - Decese atribuite specific unei boli in timpul CTI (într-un anumit moment)
Nr. cb. - Numărul de cazuri ale aceleiasi boli în aceeași perioadă.

7. Rata mortalității proporționate (RMP)

Această rată indică proporția de decese ce au avut loc ca urmare a unei cauze specifice.

Rata mortalității proporționate (RMP) = × 100

Unde:

DSd - Decese atribuite specific unei boli in timpul CTI (într-un anumit moment)
No.TD - numărul total de decese la nivelul populației, în aceeași perioadă de timp.

8. Rata de atac (RA) / Proporția incidenței (PI) / Risc

Această rată este utilizată în cazul în care populația este expusa riscului pentru un timp mai
scurt.
De exemplu, în cazul izbucnirilor de toxiinfecție alimentara, persoanele care participa la o
anumita ocazie sunt expusi riscului pentru o perioada anume, la locul unde se servește
mâncarea.

4
 Unele evenimente fiziologice, cum ar fi perioada neonatală, fatarea, sunt prezente pentru o
perioadă limitată de timp.

Rata de atac (RA) / Proporția incidenței (PI) / Risc =

Unde:

NewX - Numărul de cazuri noi decelate pe parcursul intervalului de timp specificat

P0 - populația la începutul intervalului de timp

Acest termen indică proporția de animale care dezvolta boala.

Pentru bolile transmisibile, se calculeaza o altă rată corelată, numită „rata de atac secundar“.
Aceasta indică proporția unei boli care se dezvoltă ca urmare a contactului cu cazul primar.
Această rată se calculează la animale strâns grupate, cum ar fi cele din ferme.

Rata de atac secundar (RAS) =

Unde:

NewX2 - Numărul de cazuri noi în cazul contactelor

No.C - Numărul total de contacte.