Psihologia

educației
CARACTERISTICILE PSIHICE ALE ELEVILOR METODELE

DE CUNOA Ș TERE A ELEVILOR

Cuprins

• Caracteristicile psihice ale elevilor

•Principalele metode de cunoaștere
psihopedagogică • Observația științifică
• Convorbirea
• Ancheta
• Analiza produselor activității
 • Experimentul
• Psihometria

Domenii de investigat în realizarea caracterizării

psihopedagogice Bibliografie

Caracteristicile
psihice ale elevilor
Cunoașterea caracteristicillor psihice și comportamentale ale elevilor este absolut necesară pentru a se asigura un
act instructiv-educativ eficient, centrat pe elevi, adaptat nevoilor educaționale ale acestora.

Cunoașterea trebuie să fie cât mai obiectivă, să se bazeze pe informații colectate în mod științific și să urmărească
nivelul de dezvoltare a caracteristicilor psihice așa cum se manifestă acestea în perioada de timp monitorizată.

Caracterizarea psihopedagogică și fișa psihopedagogică ale unui elev se realizează după o cunoaștere aprofundată a
acestuia, utilizându-se modalități și tehnici variate și adaptate, precum observația, interviul, chestionarul, analiza
produselor activității. Sunt descrise procesele și mecanismele psihice, nivelul lor de dezvoltare și felul în care
acestea se manifestă în cadrul procesului instructiv educativ.
Atenție! Cadrele didactice nu sunt formate sau avizate pentru a realiza evaluări psihologice sau pentru a diagnostica
psihologic.
Cadrele didactice observă manifestările comportamentale ale elevilor, iar în cazul în care aceștia prezintă indicii de
dezadaptare sau nevoi educaționale speciale, comunică părinților/tutorilor (în cazul în care aceștia nu sunt informați)
necesitatea de a investiga dacă este cazul să se adopte măsuri educaționale sau terapeutice suplimentare, în
interesul superior al copilului.

Principalele metode de cunoaștere

psihopedagogică Observaţia ştiinţifică
Urmărirea intenţionată şi înregistrarea exactă şi sistematică a diferitelor manifestări comportamentale şi a
contextului în care acestea se produc, în scopul sesizării unor aspecte esenţiale.
Forme:
În funcţie de direcţie: auto-observaţia, observaţia propriu-zisă
În funcţie de existenţa intenţiei
 ◦ Ştiinţifică/sistematică – dirijată de un suport teoretic anterior, planificată
◦ Spontană/Empirică –nepremeditată, ocazională

În funcţie de prezenţa observatorului:

◦ Directă/indirectă (mediată – film/audio)

În funcţie de implicarea observatorului

◦ Pasivă
◦ Participativă

Convorbirea
O discuţie angajată, faţă în faţă.
Permite obţinerea multor informaţii.
Poate fi corelată cu alte metode.
Până la 4 ani nu se solicită răspunsuri ci indicări sau acţiuni.
Se desfăşoară în condiţii de relaxare, încredere.
Se notează răspunsurile şi caracteristicile acestuia: fermitate, ezitare, nesiguranţă, întrebare etc.
 Forme:
◦ Standardizată, structurată: aceleaşi întrebări, în aceeaşi ordine
◦ Semi-standardizată: pot fi incluse întrebări suplimentare, schimbată
ordinea ◦ Liberă, spontană: în funcţie de particularităţile situaţiei

Avantaje: informaţii multe, direct de la sursă, timp scurt

Dezavantaje: subiectivitate mare, posibilitate de direcţionare, lipsa de implicare a subiectului.

Ancheta
Recoltarea sistematică a unor informaţii şi interpretarea lor în vederea desprinderii unor
semnificaţii. Forme:

Ancheta pe bază de chestionar

Ancheta pe bază de interviu - similară conversaţiei
Chestionarul – succesiune logică de întrebări scrise sau de imagini grafice care determină un comportament scris.
Întrebările:
◦ Concrete, uşor de înţeles
◦ Să nu sugereze răspunsurile sau o anumită atitudine
◦ Se evită întrebările cu sens dublu sau cu dublă negaţie
 ◦ Se pretestează

Avantaj – racolarea unei cantităţi mari de informaţii (de ex. părinţii)

Dezavantaj – imposibilitatea adaptării întrebărilor pe parcurs, sinceritatea

◦ Tipuri de întrebări: introductive/de motivaţie/ de control

◦ Tipuri de răspunsuri: dihotomice/la alegere/libere

Analiza produselor activităţilor

Desene, compuneri, stilul scrisului, poveşti, obiectele realizate – modelaje, colaje, modul de
rezolvare a problemelor etc.
Se analizează: conţinutul, tematica, aspectul

Se evidenţiază: interese, preocupări, trăsături temperamentale, deprinderi, nivel intelectual, imaginaţie,

emoţii, atenţie, răbdare, concentrare, meticulozitate
Presupune exerciţiu şi experienţă, utilizarea unor grile de decodificare care să evidenţieze relaţiile
dintre elementele produsului şi diferite structuri psihice – criterii cantitative (număr, frecvenţă) şi
calitative (originalitate, valoare utilitară).
 Experimentul

Presupune provocarea unui fenomen în vederea investigării lui.

depinde de instrumentele şi tehnicile de măsurare, dar şi de relaţia dintre experimentator şi subiect
componente: variabile independente – introduse deliberat; variabile dependente – care se modifică
sub influenţa variabilelor independente
Tipuri de experimente:
• de laborator: ambianţă artificială, posibilitate de monitorizare şi de control al variabilelor ◦ avantaje:
grad mare de precizie, mai multe informaţii cantitative şi calitative, stabileşte bine relaţiile cauzale dintre
variabile
◦ dezavantaje: condiţiile artificiale pot afecta reacţiile subiecţilor, unele concluzii nu pot fi generalizate la viaţa reală

• experimentul natural: provocarea situaţiei în cadrul de viaţă a subiectului

◦ experimentul psihopedagogic – constatativ/formativ

Psihometria
Administrarea de teste psihologice de către psihologi acreditați – probe relativ scurte care permit obţinerea unor
informaţii obiective, de determinare a nivelului de dezvoltare a unui fenomen

Condiţii:
•standardizare – se aplică în condiţii similare pentru toţi
•etalonare – există o unitate de măsură a rezultatelor şi o raportare la media populaţiei
•fidelitate – permite obţinerea unor rezultate similare la o nouă aplicare aceleiaşi persoane
•validitate – măsoară exact ceea ce îşi propune

Tipuri:
de aptitudini, de personalitate, de inteligenţă, de atenţie, de memorie

Domenii de investigat în realizarea

 caracterizării psihopedagogice
Aria senzorială:
- dezvoltarea senzorială: integritatea sau afectarea senzorială, integritatea organelor de
simț - prezența unor deficiențe verificate

- centrarea preponderentă pe o modalitate vizuală (vizuală, auditivă, kinestezică)

- dezvoltarea motricității fine – posibilitatea realizării cu precizie a gesturilor fine și precise precum:
apucarea, culesul, eliberarea, aruncatul, ajungerea la un obiect, manipularea unilaterală sau bilaterală,
lateralitatea dominantă
- dezvoltarea motricității grosiere – probleme de echilibru, deficiențe de statică și mers, dificultăți
de coordonare, dificultăți de deplasare
- dezvoltarea abilității de a reda schematic obiecte (reprezentări)

Domenii de investigat în realizarea

 caracterizării psihopedagogice
Aria informațională:

• Gândirea (raportată la vârsta cronologică):

• Stadiul operațional
• Nivelul actual (ce știe să facă, ce poate să facă):
• Recunoaște /denumește/indică obiecte
• Grupează/clasifică obiecte în funcție de criterii
• Recunoaște simboluri
• Operează cu noțiuni: simple/complexe, empirice/abstracte
• Înțelege relațiile cauză efect
• Rezolvă probleme simple/complexe
• Realizează raționamente inductive/deductive
• Înțelege metafora/analogia
• Realizează raționamente ipotetice

Domenii de investigat în realizarea

 caracterizării psihopedagogice
Aria informațională:

•Memoria:
• Volum memorie: de scurtă durată/de lungă durată
• Memorare preponderent vizuală/auditivă
• Utilizează conștient strategii mnezice, repetiția elaborativă, organizarea materialului
etc. • Strategii de reactualizare a informațiilor
• Eficiența învățării

•Imaginația:
• Face diferența între imaginar și real
• Imaginație reproductivă
• Imaginație creatoare
• Vis de perspectivă
Domenii de investigat în realizarea caracterizării psihopedagogice
 Procese psihice de energizare:

•Motivația:
• preponderentă: intrinsecă/extrinsecă, negativă/pozitivă, cognitivă/afectivă
• motivația pentru: activitatea școlară, performanță, relaționare socializată, activități recreative și extrașcolare,
hobby-uri și pasiuni

• Afectivitatea:
• Starea emoțională preponderentă
• Manifestările emoționale/comunicarea emoțiilor
• Modalitățile de auto-reglare emoțională
• Stabilitate emoțională
Domenii de investigat în realizarea caracterizării psihopedagogice
 Procese psihice reglatoare:

• Atenția:
• Concentrarea - intensitatea racordării la stimuli și rezistența la factori perturbatori
• Volumul - cantitatea de stimuli căreia i se poate acorda atenție
• Mobilitatea – ușurința comutării atenției de la un stimul la altul
• Distributivitatea – capacitatea de a concentra simultan atenția pe mai mulți stimuli
diferiți Voința:
◦ Puterea voinței – mobilizarea și menținerea efortului voluntar
◦ Perseverența – rezistența la eșec
◦ Independența – asumarea deciziilor
Domenii de investigat în realizarea caracterizării psihopedagogice
 Limbajul și comunicarea:

•Înțelege mesaje simple/complexe, rostit și/sau scris

•Vocabular: redus/mediu/bogat

•Comunicare orală: greoaie/incorectă gramatical/clară, corectă

•Deficiențe/tulburări ale limbajului observabile, verificate, care afectează stabilirea relațiilor cu

mediul (întârzieri în dezvoltarea limbajului, dificultăți de pronunție

•Modul în care comunică sau se exprimă

Domenii de investigat în realizarea caracterizării psihopedagogice

Funcții executive:
• Controlul impulsurilor – abilitatea de a se opri înainte de a acționa

•Controlul emoțional – abilitatea de a gestiona emoțiile prin gândirea asupra obiectivelor

•Planificare/prioritizare – abilitatea de a crea pași pentru a atinge un obiectiv și a lua decizii

•Flexibilitate – abilitatea de a schimba strategii sau de a corecta planurile atunci când se schimbă

condițiile •Memoria de lucru – abilitatea de a organiza informațiile în minte și de a utiliza pentru a

finaliza o sarcină

•Inițierea sarcinilor – abilitatea de a recunoaște momentul în care este timpul să începi o acțiune fără
să o amâni

•Organizarea – abilitatea de a crea și menține sisteme pentru a ține evidența informațiilor.

Domenii de investigat în realizarea caracterizării psihopedagogice

Personalitate:
•Temperament: introvert/extravert

•Aptitudini: muzicale, sportive, grafice etc., disciplinele preferate, disciplinele cu notele cele mai mari

•Caracter: trăsături pozitive/negative, valori, atitudini

• Atitudini față de sine: optimism/încredere în sine/modestie/demnitate/admirație față de propriul
eu etc.
• Atitudini față de societate:
sinceritate/altruism/deschidere/toleranță/bunătate/corectitudine/cinste etc.
• Atitudini față de activitatea școlară:
conștiinciozitate/exigență/responsabilitate/inițiativă/asumare etc.
Domenii de investigat în realizarea
caracterizării psihopedagogice

Relații interpersonale:
- de prietenie/colaborare/competiție/conflict/încredere/suspiciune
etc. - de atașament/afecțiune/iubire

- manifestare de comportamente prosociale

- apartenența la alte grupuri sociale
- rol în grup
- strategii de inițiere/construire/menținere/întrerupere a relațiilor
- relațiile cu frații (dacă există)
- relații cu cadrele didactice

Bibliografie
Aniţei, M. (2010). Fundamentele psihologiei, Editura Universitară, Bucureşti

Diamond, A. (2013). Executive Functions, Annual Review of Psychology, vol.64:

135- 168. doi:10.1146/annurev-psych-113011-143750.

Zlate, M. (2000). Fundamentele psihologiei, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti