Campanie de conştientizare

asupra efectelor
Schimbărilor Climatice

activități
în
SĂPTĂMÂNA
VERDE
 În cele ce urmează vă prezentăm o activitate practică
asociată tematicii Schimbărilor Climatice.

Recomandăm ca, anterior implementării acestei activităţi, elevii să parcurgă lecţia

introductivă Introducere în Schimbările Climatice. Astfel, ei vor avea informaţiile
necesare pentru a putea aprecia activitatea practică.

Ghidul educaţional se poate găsi aici:

Schimbările Climatice, clasele 0-4

Schimbările Climatice, clasele 5-8
Schimbările Climatice, clasele 9-12

sau pe site-ul Viitor Plus, la secțiunea Educaţionale:

https://www.viitorplus.ro/educationale/

Campanie de conştientizare
asupra efectelor
Schimbărilor Climatice

1. Campanie Social Media................................................................4

2. Acţiune în comunitate - Flashmob...............................................9

Material realizat de:

Arhire Alexandru

2
Campanie de conştientizare
asupra efectelor
Schimbărilor Climatice
Obiective:
1. Dezvoltarea spiritului civic al participanţilor
2. Dezvoltarea competenţelor de project management ale participanţilor
3. Dezvoltarea competenţelor de lucru în echipă
4. Dezvoltarea cunoştinţelor privind schimbările climatice

Tip activitate: activitate practică

Număr participanţi: 10-30
Clasele: 5-12

Durată:
De implementare - 4 ore
De pregătire - 4 ore
Planificare în avans – 2 săptămâni
(în funcţie de instituţiile locale, obținerea autorizaţiilor poate dura mai mult sau
mai puţin)

Logistică:

1. Campanie Social media:

Tabletă/Laptop/Telefon mobil – câte unul pentru fiecare echipă
Cont Canva gratuit https://www.canva.com/
Acces la internet

2. Flashmob
Autorizaţie autorităţi locale
Documente necesare desfăşurării unei activităţi în afara spaţiului şcolii
Materiale necesare în funcţie de specificul activităţii
(afişe, pancarte, flyere, boxa etc)
Cameră foto/video(opţional)

Scopul Activităţii:
Activitatea îşi propune conştientizarea publicului larg asupra efectelor nocive ale
schimbărilor climatice.

Pentru a ne atinge scopul, vom folosi două metode, una care își propune sa ajungă la
publicul online, iar alta care se va desfăşura în comunitate.

3
1. Campanie Social Media

Înainte de startul pregătirii acestei campanii, recomandăm parcurgerea unei lecţii

teoretice despre importanţa schimbărilor climatice.

Durata:
De pregătire a postărilor 2-3 ore
De publicare - 1 oră
Durata campaniei - minim 1-7 zile
Evaluarea rezultatelor - 1 oră

Desfăşurarea activităţii:

Împărţirea în echipe:

Pentru această activitate recomandăm împărţirea grupului în echipe de câte 5 elevi.

Ţineţi cont de competenţele digitale ale participanţilor şi de logistică (laptop/tabletă/
telefon, acces la internet), pentru a vă asigura că fiecare echipă va putea desfăşura
activitatea.

Pregătirea materialelor pentru postare:

Pentru o postare eficientă avem nevoie de conţinut care poate fi de mai multe feluri:
imagine, video, text.
Cele mai bune rezultate vin când abordăm toate aceste tipuri de conţinut într-o
campanie dar nu toate într-o postare. Într-o postare putem folosi imagine + text
(varianta mai usoara) sau clip video + text (varianta mai complexă).

Crearea conținutului:

Fiecare echipa va avea de creat conţinutul pentru o postare privind consecinţele

efectelor schimbărilor climatice.

Recomandăm ca plecând de la scopul general,

fiecare echipă să îşi stabilească un obiectiv specific.

4
Exemplul 1: Conştientizarea amprentei de carbon personale.

Obiectiv:
Minimum 1.000 de utilizatori ai platformelor de social media vor vedea postarea şi
vor putea conştientiza mai bine impactul pe care îl au asupra mediului, fiind mai
dispuşi să îşi modifice anumite comportamente cu impact negativ asupra mediului.

Exemplul 2: Importanţa suprafeţelor împădurite.

Obiectiv:
Minimum 1.000 de utilizatori ai platformelor de social media vor vedea postarea şi
vor putea înţelege mai bine importanţa pădurilor pentru mediu, fiind mai dispuşi să
acţioneze pentru a proteja sau a creşte suprafeţele împădurite.

Structura conținutului:

Pentru a da o formă eficientă mesajului nostru, putem folosi structura

AIDA (Atenție, Interes, Dorință și Acțiune):

Atenţie:
Avem câteva secunde să convingem privitorul să dea o şansă postării
noastre. Cele mai eficiente metode includ un vizual interesant şi un text
foarte scurt sub forma unei afirmaţii sau întrebări care intrigă:
Ştiaţi că…?
Aţi observat că…?
Cât de mult…?

Exemplu:
August 2022 - cea mai călduroasă lună august
înregistrată vreodată în Europa

Interes:
Odată atrasă atenţia, vom încerca să oferim informaţii de interes pentru
privitorul nostru. Acestea vin să susțină sau să descrie afirmaţia iniţială cu
ajutorul unor informaţii de ordin general.

Exemplu:
Temperatura maximă a fost…
Faţă de anii precedenți…
Iată harta Europei unde se pot observa cele mai ridicate temperaturi…

5
 Dorinţă:
Trecerea de la interes la dorinţă o facem trecând de la general la
particular. Informaţiile oferite se focusează mai mult pe beneficiile sau
costurile resimţite de cititorul nostru la nivel de individ.

Exemplu:
În România temperatura maximă a fost…
Urmările acesteia se pot vedea în agricultură, preţurile la diverse produse
fiind afectate…
Seceta a afectat biodiversitatea, multe specii fiind în pericol…

Acţiune:
Dacă mesajul nostru a fost clar şi convingător, este momentul să
canalizăm energia privitorului către acţiune, oferindu-i cel puţin o
modalitate accesibilă de a acţiona.

Exemplu:
Informează-te! Abonează-te la newsletterul nostru pentru a înţelege mai
bine schimbările climatice şi ce poţi face pentru a limita efectele acestora.

1. Brainstorming

Fiecare echipă va avea 15 minute să genereze idei de postări, conform obiectivelor

specifice definite.

Pentru un brainstorming eficient se recomandă respectarea câtorva reguli:

a. Toate ideile sunt valide şi vor fi încurajate.
b. Toţi membrii echipei sunt încurajaţi să se exprime.
c. Nu se vor emite judecăți de valoare asupra ideilor (e o idee bună, nu e o idee
bună)
d. Se vor genera idei respectând timpul alocat, toate ideile notându-se fără
discriminare.

2. Alegerea celei mai bune idei - 10 minute

Se va alege cea mai potrivită idee, considerând obiectivul stabilit, competenţa echipei şi
timpul disponibil.

6
3. Crearea vizualului - 1 oră

Fiecare echipă va crea 1-3 postere(afişe) care să susţină mesajul postării. Puteţi folosi
orice soft de editare a imaginilor (recomandăm varianta gratuită Canva: https://www.
canva.com).
Opţional, echipele pot crea şi conţinut video.

4. Crearea textului - 1 oră

Fiecare postare va conţine un text care vine să detalieze mesajul postării.

Textul poate conţine informaţii suplimentare care să susţină mesajul: statistici, studii
de caz, trimiteri către alte surse de informare, dar, mai ales, un -call to action- o acţiune
concretă pe care ne dorim ca cei care văd postarea să o facă.

Publicarea postărilor – 1 oră

Fiecare echipă va publica postarea pe minim 2 platforme de social media, în funcţie de

tipul de conţinut. Recomandăm Facebook, Instagram, LinkedIn și/sau TikTok.

Pentru un reach mai bun, puteţi opta să susţineţi postările financiar.

Reach-ul poate fi îmbunătățit dacă elevii share-uiesc şi comentează postarea.

Evaluarea rezultatelor

După 1-7 zile, reach-ul organic devine nesemnificativ, ceea ce înseamnă că putem
evalua rezultatele postării.

Fiecare platformă de social media, permite celui care a postat să vizualizeze impactul
postării.

Este momentul de a ne felicita şi a discuta despre experienţa avută.

7
Debriefing

Pentru a finaliza procesul de învăţare, vom avea o discuţie cu elevii bazată pe câteva
întrebări ajutătoare:

1. Cum v-aţi simţit lucrând la campania de social media?

Invităm fiecare elev să numească un sentiment sau emoţie.

2. Ce s-a întâmplat şi cum aţi gestionat provocările în echipa voastră?

Rememorăm principalele momente ale activităţilor şi invităm fiecare echipă să
împărtaşească din experienţa lor. Întrebări complementare:
Cum aţi ales tema postării?
Cum aţi delegat rolurile, sarcinile?
Aţi avut un lider?
Cum aţi găsit informaţia, cum aţi creat grafica?
Care a fost mesajul pe care l-aţi ales şi de ce?

3. Ce aţi învăţat din această activitate?

Încercăm, cu ajutorul întrebărilor deschise să conducem discuţia pentru a verifica
dacă ne-am atins obiectivele de învăţare ale activităţii:
Posibile răspunsuri:
Schimbări Climatice
Managementul unui proiect
Lucrul în echipă
Implicare socială
Crearea unui vizual pentru o postare
Crearea unui text pentru o postare

4. Cum veţi folosi ce aţi învăţat în viaţa de zi cu zi?

Invităm elevii să noteze o acţiune concretă pe care o vor face săptămâna aceasta, luna
aceasta, anul acesta, ca urmare a celor învăţate.
Invităm elevii să împărtaşească ideile lor, dacă doresc să o facă (împărtășirea poate
ajuta şi alţi elevi cu idei noi, dar vom respecta decizia fiecărui elev de a împărtăşi sau nu
ideile notate)

8
2. Acţiune în comunitate - Flashmob
Protestul este o expresie de opoziție prin cuvinte sau prin acțiuni, la anumite
evenimente, politici sau situații.

Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfășurarea adunărilor publice garantează

libertatea cetățenilor de a-şi exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură, de a
organiza mitinguri, demonstrații, manifestații, procesiuni şi orice alte întruniri, precum
şi de a participa la acestea, cu condiţia ca adunările publice în cauză să fie paşnice.
Adunările publice ce au loc în pieţe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber trebuie
să fie declarate în prealabil autorităţilor relevante şi nu este permis ca acestea să
împiedice folosirea normală a drumurilor publice, a transportului în comun, cu excepția
celor autorizate, funcționarea instituțiilor publice sau private, a celor de învățământ,
cultură şi sănătate sau a unităților economice.

Există mai multe forme de protest, precum: mitingul, marșul de protest, petiţia, greva,
boicotul etc. În cele ce urmează vom descrie organizarea unei acţiuni de protest tip
Flashmob.

Flashmob - este o adunare foarte scurtă într-un loc public, participanții efectuând o
anumită acțiune neobișnuită pentru o durată scurtă de timp (de obicei câteva minute),
după care grupul se împrăștie.

Obiective:
• Atragerea atenţiei publicului larg asupra efectelor schimbărilor climatice
• Dezvoltarea cetăţeniei active a elevilor
• Dezvoltarea competenţelor de lucru în echipă şi de organizare a unui
eveniment

Necesare:
• Autorizaţie de desfăşurare
• Logistică (în funcţie de tipul acţiunii)
• Scenariu

Număr participanţi: 25-100

(în funcţie de scenariu şi de spaţiu, un număr mai mare de participanţi va crea un efect
mai puternic, dar va fi mai greu de pregătit şi gestionat)

Durata:
Pregătire: minim 4 ore (în funcţie de scenariu)
Desfăşurare: 1 oră (inclusiv deplasarea)

9
Reguli pentru un Flashmob:

• Acțiunea trebuie sa fie spontană și concomitentă. Este interzisă atragerea

atenției de către participanți înainte de acțiune.
• Trebuie să se formeze impresia că participanții nu se cunosc și înainte de
acțiune să nu afișeze că se pregătesc să facă ceva neobișnuit.
• Toate acțiunile trebuie efectuate după scenariu.
• Fără încălcarea legii sau afișare a intereselor politice.
• După Flashmob nu trebuie să rămână urme.
• Toate acțiunile trebuie să fie efectuate cu toată seriozitatea.
• După finalizare toți participanții trebuie să părăsească imediat locul acțiunii
fără a mai arăta că s-a întâmplat ceva deosebit.

Scenariul:

Scenariul ideal trebuie să fie absurd, misterios, nu foarte vizibil și, în niciun caz, să nu
provoace râsul. Nu va încălca prevederile legale şi nici normele morale.
Scenariul va atrage atenţia, va fi interesant şi va face trecătorii să caute sensul acţiunii,
provocându-i să se gândească.

Exemple de scenarii:

Freeze:
Într-un anumit loc, la o oră fixă, participanți “îngheață” de parcă timpul s-a oprit. În
poziția aceasta ei stau timp de câteva minute, după care toți concomitent pleacă în
diferite direcții.
Exemplu: https://www.youtube.com/watch?v=8GfrfDmXDb0&ab_
channel=CharlesNou%C3%BFrit

Dans sincron:
Participanţii execută un dans sincron într-un spaţiu comun după care pleacă în direcţii
diferite ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Exemplu: https://youtu.be/6-3kkqXX85c

Hero:
Se crează un context în care un trecător este tratat ca un erou în momentul în care
acesta întreprinde o acţiune anume.
Exemplu: https://www.youtube.com/watch?v=GYnd5JRu86E&ab_
channel=Oliverlastiku

Orice scenariu poate fi adaptat să promoveze un anumit mesaj, introducând elemente

vizuale specifice proiectului: tricouri cu mesaj, postere, flyere, versuri relevante, măști,
costume etc.

10
Etapele activităţii:

1. Prezentarea informaţiilor despre proteste și despre Flashmob,

vizionarea exemplelor.

2. Stabilirea obiectivelor Flashmobului

3. Identificarea spaţiului şi stabilirea numărului de participanţi şi a rolurilor.

4. Brainstorming
(în echipe, elevii vor cauta idei şi exemple de flashmob care să răspundă
obiectivelor propuse, spaţiului şi numărului de participanţi.

5. Selectarea celei mai potrivite idei

6. Stabilirea datei şi orei acţiunii

7. Obţinerea autorizaţiei
(dacă acţiunea se va desfăşura într-un spaţiu public sau privat)

8. Repetiţii
(în funcţie de scenariu, veţi avea nevoie de suficient timp şi de spaţiu pentru
repetiţii)

9. Desemnarea responsabililor foto, video.

Recomandăm contactarea autorităţilor în avans pentru a afla timpul aproximativ de

emitere a autorizaţiei.

Debriefing

Pentru a finaliza procesul de învăţare, vom avea o discuţie cu elevii bazată pe câteva
întrebări ajutătoare:

1. Cum v-aţi simţit în timpul acestei activităţi?

Invităm fiecare elev să numească un sentiment sau emoţie.

2. Ce s-a întâmplat şi cum aţi gestionat provocările?

Rememorăm principalele momente ale activităţilor şi invităm participanţii să
împărtăşească din experienţa lor dacă vor.
Întrebări complementare:
Cum a fost să vă implicaţi în organizarea unui Flashmob?
Cum aţi delegat rolurile, sarcinile?
Aţi avut un lider?
Cum aţi găsit scenariul?
Care a fost mesajul pe care l-aţi ales şi de ce?

11
3. Ce aţi învăţat din această activitate?
Încercăm, cu ajutorul întrebărilor deschise să conducem discuţia pentru a verifica dacă
ne-am atins obiectivele de învăţare ale activităţii.
Posibile răspunsuri:
Conştientizarea efectelor Schimbărilor Climatice
Managementul unui proiect
Lucrul în echipă
Implicare socială
Conştientizarea responsabilităţii fiecăruia de a se implica activ în comunitate.
Conştientizarea diferitelor moduri de implicare socială şi a tipurilor de protest
paşnic şi democratic.

4. Cum veţi folosi ce aţi învăţat în viaţa de zi cu zi?

Invităm elevii să noteze o acţiune concretă pe care o vor face săptămâna aceasta, luna
aceasta, anul acesta, ca urmare a celor învăţate.
Invităm elevii să împărtaşească ideile lor, dacă doresc să o facă (împărtășirea poate
ajuta şi alţi elevi cu idei noi, dar vom respecta decizia fiecărui elev de a împărtăşi sau nu
ideile notate).

?
Cum vi s-a părut experiența predării acestui ghid?
Vă rugăm să completați acest formular
cu fotografii și informații de la clasă.
Vă mulțumim pentru feedback-ul dumneavoastră!

12
 Susține Viitor Plus!
Viitor Plus nu ar exista fără susținătorii săi: voluntari, parteneri, donatori, sponsori. Aceștia
ne-au fost alături întotdeauna pentru a participa la un progres sustenabil, pentru crește
beneficiile pe care le aducem mediului și oamenilor prin programele derulate.

Dacă vrei și tu să fii alături de noi, iată CUM TE POȚI IMPLICA:

• Înscrie-te în Eco Provocarea, programul de educație de mediu ce se desfășoară pe
întreg anul școlar,
• Adoptă un Copac și oferă-l cadou dragi cu ocazia unui eveniment special. Participă
împreună cu colegii la sesiunile de plantare de arbori, organizate toamna sau
primăvara.
• Contribuie la Harta Reciclării, adăugând puncte de colectare apropiate de casă,
• Folosește sacoșele reutilizabile create într-o întreprindere socială - Atelierul de Pânză,
• Colectează pentru reciclare, în București, cu cel mai eco transportator - Recicleta,
• Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit pentru asociația Viitor Plus, din ianuarie
până în mai ale fiecărui an,
• Donează pentru Viitor Plus,
• Companiile pot susține proiectele noastre de dezvoltare durabilă prin direcționarea a
20% din impozitul pe profit,
• Participă voluntar în activitățile de birou sau de teren din cadrul programelor noastre.

Viitor Plus - asociaţia pentru dezvoltare durabilă

CIF: RO18654032
Punct de lucru: Str. Ispravnicului nr. 33-35, București, Sector 2
Sediu social: Str. Ronda nr. 24, mansardă, București, Sector 2
viitorplus@viitorplus.ro | www.viitorplus.ro

ViitorPlus Viitor Plus

www.adoptauncopac.ro | www.atelieruldepanza.ro
www.recicleta.ro | www.ecoprovocarea.ro | www.hartareciclarii.ro

Cont Lei: RO68INGB 0000 9999 0238 0164

ING - Sucursala Ștefan cel Mare - Polonă
Cont Euro: RO44INGB 0000 9999 0463 2742
ING - Sucursala Ștefan cel Mare - Polonă