EXPERIMENTE PENTRU CERCURILE DE CHIMIE I.

Separarea clorofilei din frunze verzi Necesar de reactivi si ustensile: -oxid de aluminui; -praf de creta; -zahar pudra; -frunze verzi; -nisip; -un dizolvant (alcool, benzen, benzina etc.); -tub din sticla; -dop de cauciuc prevazut cu tubulet din sticla in partea inferioara; -hartie de filtru; -palnie de filtrare; -bagheta; -pahare Berzelius; -suport; -spatula. Mod de lucru Tubului din sticla I se ataseaza in partea inferioara un dop de cauciuc cu tubulet. Pe fundul tubului asternem, cam de 2 centimetri, praf de oxid de aluminiu. Peste el, cam tot atat, praf de creta. In sfarsit, deasupra punem zahar pudra (toate substantele trebuie sa fie sub forma de praf foarte fin). Luati cateva frunze verzi si frecati-le bine intr-un mojar cu cateva graunte de nisip (are rol mecanic distrugand tesuturile frunzelor astfel incat sa se elibereze colorantii) si o cantitate mica dintr-un dizolvant. Dupa 5 10 minute de frecare, filtram solutia printr-o hartie de filtru obisnuita, obtinand o solutie verde. Turnam aceasta solutie deasupra substantelor din tub si asteptam. Dupa un timp solutia va trece toata prin substante. Observatii Cel mai deasupra gasim un strat verde deschis care reprezinta clorofila B. Dedesubt, un strat de culoare verde mai inchis care este clorofila de tip A. Mai departe, o fasie galbena unde a fost retinuta xantofila, substanta galbena din frunze si cel mai jos este un strat galben brun, datorat carotinei, ultimul pigment. II. Analiza laptelui Necesar de reactivi si ustensile: -lapte; -tinctura de iod; -acid clorhidric; -sursa de caldura;

-eprubete; -capsula; -pipeta.

Mod de lucru a) Determinare prezentei fainei adaugata pentru ingrosarea laptelui. Intr-o eprubeta punem cativa cm3 de lapte si-i adaugam o picatura de tinctura de iod. Daca laptele capata o culoare albastra (specifica amidonului) care prin incalzire dispare si prin racier reapare, laptele contine amidon deci a fost subtiat cu apa si ingrosat cu faina. b) Determinarea prezentei bicarbonatului de sodium sau a cretei. Evaporam o parte din laptele suspect, pana la perfecta uscare. Ardem ramasita ce ramane, ca sa obtinem cenusa. Dupa ce cenusa s-a racit, ii adaugam cateva picaturi de acid clorhidric si daca in cenusa se produce efervescenta, inseamna ca ea contine bicarbonat de sodiu ori creta pisata. Laptarii pun aceste substante pentru a neutraliza acreala laptelui descompus partial, atunci cand s-a format acid lactic.

III.

Analiza tesaturilor Necesar de reactivi si ustensile -fire de lana naturala si celulozica; -solutie de NaOH; -solutie de acid sulfuric; -hartie albastra de turnesol; -sursa de caldura; -eprubete; -clesti din lemn. Mod de lucru a) Lana naturala Tinuta 5 10 minute intr-o eprubeta cu o solutie de hidrixid de sodiu pe foc, se dizolva complet, iar lichidul ia o culoare inchisa, datorita continutului de sulf. Tinuta 2 3 minute in acid sulfuric ( rece concentrat) lana este putin atacata. Daca fierbem acidul, lana se dizolva formandu-se un precipitat negru. In flacara formeaza o cenusa neagra. Gazele de ardere miros a par ars sau a unghii arse si coloreaza hartia rosie de turnesol in albastru, deci este alcalina, datorita amoniacului. b) Lana celulozica Tinuta 5 10 minute in solutie de hidroxid de sodium pe foc, se umfla, dar nu se dizolva. Tinuta 2 5 minute in acid sulfuric (rece, concentrat) se dizolva complet.

In flacara arde lasand putine ramasite; gazale de ardere miros a hartie arsa si coloreaza hartia albastra de turnesol in rosu.

IV.

Identificarea metalelor din oxizi cu ajutorul perlelor de borax Necesar de reactivi si ustensile -borax (se gaseste la farmacie); -oxizi de metale; -sarma de nichelina; -sursa de caldura; Mod de lucru Firul de nichelina se indoieste la unul din capete astfel incat sa capete forma unui inel. Il incalzim apoi in flacara pana se inroseste, si in momentul acela il inmuiem in borax pulverizat. Boraxul adera la inel, din cauza unui inceput de topire; incalzim atunci din nou si obtinem o perla incolora. Pentru a analiza un oxid, il atingem cu o perla de borax incolora, cata vreme aceasta mai este calda (nu se pune prea mult oxid intr-o perla, pentru ca se coloreaza prea tare si pare neagra). Se continua apoi incalzirea la flacara oxidanta (in varful flacarii) si se observa coloratia care ne va da de stire despre ce oxid este vorba. Se observa culoarea si in cazul in care perla s-a racit. Apoi, incalzim perla si la flacara reducatoare (in partea de jos a flacarii ) si observam daca se petrec schimbari de culoare. Iata ce culori putem obtine: Denumirea substantei Flacara oxidanta Perla calda oxid de nichel rosu-bruna oxid de cobalt albastra oxid de crom rosie oxid de mangan violeta oxid de cupru verde Flacara oxidanta Perla rece rosu-bruna albastra rosie violeta albastra Flacara reducatoare Perla calda cenusie verde verde violeta rosie Flacara reducatoare Perla rece cenusie verde verde violeta rosie

vezi cum ard diferite metale: K arde cu flacara violet, Cu cu flacara verde, Ca are un alb intens foarte fain ) Mai poti sa si barbotezi CO2. Imi placea sa fac asta dar ma

dureau obrajii pana terminam acolo ) Poti sa pui iar bucati de coaja de ou intr'o solutie acida. Coaja de ou contine carbonat de calciu si o sa vezi o efervescenta frumoasa. Stiu ca facusem mai demult un vulcan chimic foarte fain iar...dar astea nu se pot face decat in laborator si sub supraveghere. Foloseai si ceva micromat de potasiu, zahar, si mai multe chestii. La final vedeai cum ieseau scantei asa si cenusa "vulcanica". Tot in laborator poti sa pui o bucata de Na in apa cu o picatura de fenolftaleina. Apoi acoperi cu o palnie si aprinzi un chibrit la gura palniei. Va face un zgomot acolo ) Dar asta cred ca deja vi l-a aratat profesoara. Mai era iar fain un experiment ... dar nu mai tin minte ce foloseai. ideea e k bagai mereu chibrite neaprinse apoi in eprubeta si se aprindeau singure. Am mai gasit acum ceva fain pe net ce poti face si acasa: Batista se nmoaie n ap, se stoarce bine, apoi se nmoaie n alcool. Cnd ii dm foc, cldura degajat va fi folosit pentru uscarea batistei. Stiu ca mai facusem tot asa un experiment fain cu o gradina chimica. La fel nu mai tin minte ce substante am folosit dar la sfarsit asteptai si cresteau diverse formatiuni verzi intr'un vas de sticla. Sper ca ti-am putut fi cat de cat de ajutor ) 1)Daca ai acces la creta ameste-co cu otet si lasa praful sa se decanteze.Scurge otetul si amesteca praful si otetul ramas cu acteona.Nu te grabi si o sa vezi cum se formeaza un! 2)Separa un ou si amesteca albusul cu hidroxid de sodiu(NaOH-soda caustica) o sa ti se para ca albusul a...1 3)Hidroxid de sodiu(NaOH) cu apa si folie de aluminiu! 4)Daca dispui de argint care trebuie curatat fierbe niste Bicarbonat de sodiu cu otet si toarna-l peste o folie de aluminiu peste care aseaza argintul.Din cauza ca argintul cedeaza electroni usor argintul se va curata. 5)Acelasi ca 4) doar ca folosesti o foaie de cupru legata la o baterie.Principiul Daniel(borna neg. la argint cea pozitiva la cupru) 6)160g. piatra vanata cu 90 g apa. O bucata de cupru pur si una impur(sau o cheie/metal difertit) aranjata dupa principiul Daniel(mai sus) si scufundate in baia de CuSO4. Sper sa te tina ocupat P.S. soda o poti cumpara de la maginul de chmicale si piatra vanata de la un magazin cu otravuri.

Dispersarea lichidelor

Dispersarea lichidelor, tensiunea superficiala

Avem nevoie de:

1 pahar mare de lapte, coloran alimentar de diferite culori detergent de vase un vas adnc

Dispersarea lichidelor. Experimente de chimie pentru elevi. Turnai paharul de lapte n vas. Adugai n lapte cteva picturi de colorant i apoi punei i o linguri de detergent de vase. Ce se ntmpl? Majoritatea alimentelor au n compoziia lor substane care se dizolv n ap i care se dizolv n ulei. Apa i uleiul sunt dou substane care nu sunt compatibile, adic nu se dizolv unul n altul, dar pot fi dispersate. Vei observa un fel de "piele", care se formeaz n loc de ap. Aceasta este cunoscut ca tensiunea superficial. n acest experiment, detergentul de vase sparge tensiunea superficial n unele locuri, dar acesta rmne puternic n restul vasului. Aa se explic de ce disperseaz lichidele

Care dintre cele dou ou este fiert?

Experimente pentru elevi

Avem nevoie de:

1 ou fiert, 1 ou crud.

Lum oul crud, l fierbem i l inem o or n frigider. Dup ce s-a rcit, l aezm pe mas, lng oul nefiert. Rotim oule. Care dintre cele dou ou nu se va opri brusc? Oul crud este cel care nu se oprete, deoarece n timp ce se rotete, albuul i glbenuul din coaj se mic n zig-zag. Datorit acestei micri se schimb centrul gravitaional al oului crud. Acest lucru se datoreaz ineriei. Acest tip de for simii atunci cnd se oprete brusc maina n care v aflai, corpul vostru vrea s se mute ntr-un fel, n timp ce maina vrea s fac ceva diferit. Ineria face ca oul crud s se roteasc.