Experimente distractive de chimie

realizate cu materiale artizanale

Praful de copt in actiune...

1. ntr-o sticl de plastic (de suc) introdu 100ml oet. Pregtete alturi un
balon din cauciuc n care toarn coninutul unui plic de praf de copt.
Fixeaz captul balonului de gtul sticlei i las coninutul balonului s
cad peste oet. De ce balonul se umfl singur?

2. n dou pahare Erlenmeyer punei cte 100 ml oet. n primul adugai o

pictur de cerneal roie iar n al doilea o pictur de cerneal albastr.
Turnai apoi n fiecare coninutul unui plic de praf de copt. Vei obine valuri
de spum colorat!Care este explicatia?

...Intra in actiune OUL

3. Un ou, se scufund pe jumtate n oet sau zeam de lmie. Ce se

observ dup ctva timp? Cum explicati din punct de vedere chimic? Se
poate face o legtur ntre cele observate i apariia cariilor dentare?

4. Alt ou se introduce intr-un pahar cu o solutie diluata de acid clorhidric.

Oul se va scufunda si se va ridica la suprafata, dand impresia ca
inoata...Ce fenomene fizice si chimice au loc?

...Si cateva metale chinuite...

5. ntr-o eprubet cu saramur se introduce un cui nou de oel. Se

observ o transformare?

6. Un obiect de argint (moned, inel) n contact cu sucul de ceap sau cu

tomatele se nnegrete deoarece acestea conin sulf care cu argintul
formeaz o combinaie de culoare neagr. Ce se ntmpl dac se cufund
obiectul de Ag n Coca-Cola sau zeam de lmie ?
 LUMINI IN EPRUBETA

Oxigenul este o substan chimic foarte important. Pe lng faptul

ca ntreine viaa, cea mai important proprietate a lui este aceea c
ntreine arderea.

Se nclzete o eprubet ce conine un amestec de MnO 2 i KClO3.

Cnd se observ degajarea de gaz se arunc cteva pastille de sulf.
Imediat va apare n eprubet o lumin albastr spectaculoas.

Ecuatii chimice:

KClO32 KCl +3 O2

S + O2 SO2

Obs.: Sulful arde cu flacara albastra stralucitoare.

FOC PE APA SAU TRANSFORMAREA APEI IN VIN

ntr-un cristalizor cu ap i cteva picturi de fenolftalein se introduce

o bucic de sodiu sau potasiu metalic aezat pe hrtie de filtru. Se
acoper cristalizorul cu o plnie de sticl.

Sodiu metalic n contact cu aerul se aprinde, iar cu apa formeaz o

substan numit sod caustic care schimb culoarea lichidului din vas.
( Fenolftaleina in mediul bazic se inroseste.)

Ecuatia chimica:

2 Na +2 H2O 2NaOH + H2

CEATA

Ceaa este un fenomen natural, care se formeaz datorit condensrii

vaporilor de ap din atmosfer. n laborator putem produce ceaa folosind
un simplu vas de sticl.
 Un vas de sticl ( de preferint o sticl) n care s-a introdus n
prealabil HCl concentrat, se acoper cu un dop murdar de amoniac.
Imediat n sticl apare un fum alb asemntor ceii.

Cele dou substane cand s-au ntlnit au produs un fum ca ceaa, o

substan nou numit tiinific clorur de amoniu, iar popular - ipirig.

Ecuatia chimica :

HCl + NH3 NH4Cl

FOCUL RECE

O batist poate rmne ntreag chiar dac arde cu flacr.

Cu un clete metalic se prinde de un capt o batist nmuiat n

ap, apoi n alcool, i i se d foc. Batista va arde dar, va rmne ntreag.

Batista a fost muiat n ap, stoars bine, apoi imuiata n alcool.

Cnd i s-a dat foc, cldura degajat a folosit pentru uscarea batistei.

FLACARI SI FUM

ntr-un creuzet se realizeaz un amestec din pri egale de zahr

i KClO3 (1-2g din fiecare). Se pot aduga i pulberi metalice (Mg, Fe). Cu
pipeta se adaug 1-2 picturi de H2SO4 concentrat. Amestecul se aprinde,
arznd cu flacr vie de culoare violet. Efectul este spectaculos.

CERNEALA CARE DISPARE

Semneaza o hartie oarecare cu cerneala rosie, obtinuta din

solutie de amoniac si fenoltaleina. Dupa un timp cerneala dispare,
deoarece amoniacul se evapora si fenolftaleina se decoloreaza.
 ARBORI CHIMICI

Pomul lui Saturn. Intr-un pahar Berzelius mai mare, umplut cu o

solutie de acetat de plumb, foarte diluata, se scufunda o lama de zinc, pe
care sunt fixate cateva fire de cupru. Pe aceste fire se va depune plumbul
dezlocuit din combinatie de zinc, formand lamele stralucitoare cu aspectul
frunzelor de feriga.

Pomul Dianei. Intr-o solutie diluata de azotat de argint se picura o

picatura de mercur. Imediat incepe dezlocuirea argintului din combinatie, el
amalgamandu-se cu restul de mercur, formand ace lungi, stralucitoare.

Ariciul metalic. Intr-un pahar, cu o solutie de clorura stanoasa, se

atarna cu o sarma de fier o mica granula de zinc metalic. Zincul scoate din
combinatie staniul, acesta depunandu-se pe granula sub forma de ace
stralucitoare.

Arborele cu frunze de argint. Pe o placa de sticla se lipeste o hartie

reprezentand un pom. La extremitatea superioara atrunchiului se fixeaza
cu benzi de celofan ,fire de cupru, care sa intruchipeze ramurile. In dreptul
acestor fire se picura azotat de argint, diluat, si se lasa placa orizontal, de
preferinta la intuneric.

A doua zi, se va observa ca ramurile sunt acoperite cu frunze de argint.

NU EXISTA REACTIVI SI TOTUSI SE POT EFECTUA MULTE

EXPERIMENTE CHIMICE

Se pot efectua experimente demonstrative sau frontale cu substante

chimice uzuale care se gasesc in orice casa sau in comert cum ar fi :

METALE NEMETALE
Zinc- baterii de lanterna Sulf- batoane de dezinfectat
butoaie

Cupru- sarma sau pilitura Carbon(grafit)- baterii de

lanterna

Aluminiu- sarma sau pilitura

Fier pilitura din ateliere

OXIZI BAZE

Oxid de calciu var nestins Hidroxid de sodiu soda

caustica

Oxid de crom verde, pigment Hidroxid de calciu var stins

Oxizi de fier pigmenti

Oxid de magneziu folosit de sportivi

ACIZI

Acid sulfuric(vitriol) acumulatori masina

Acid azotic apa tare-tinichigiacid acetic otet-comert

SARURI

Sulfat de cupru(piatra vanata) viticultura

Carbonat de calciu(marmura,calcar, creta)

Carbonat de amoniu(praf de copt)

Clorura de sodiu(sare de bucatarie)

Clorura de amoniu(tipirig) tinichigii

Azotat de argint(piatra iadului) in farmacii

 INDICATORI

O solutie de varza rosie( varza rosie tocata se tine 24 de ore in alcool

rafinat, amestecul obtinut se filtreaza, obtinand o solutie care diluata 50%
se poate folosi ca indicator in mediu acid sau bazic)

Prof.

BIBLIOGRAFIE :