Structura apei in cele trei stari de agregare

Starea solida.Datorita polarizarii, moleculele de apa au tendinta de a se ordona in spatiu astfel incat atomul de oxigen al unei molecule sa fie indreptat spre atomii de hydrogen din moleulele vecine, cu care formeaza legaturi de hidrogen.

Fiecare molecula de apa are tendinta de a avea in jurul ei 4 molecule vecine appropriate. Aceasta structura a moleculelor de apa poate fi reprezentata din nou, onform structurii cristalografice, cu ajutorul tetraedrului.De data aceasta, in centrul teraedrului se considera molecula de apa., iar in cele patru varfuri cate o molecula vecina, fiecare fiind legata de molecula din cetru printr-o legatura de hidrogen.Tot cu ajutorul radiatiilor s-a determinat lungimea unei legaturi de hydrogen, de !,""#.

$n ansam%lu, prin legaturide hidrogen, moleculele de apa se asociaza si formeaza retele cu atat mai ordonate cu cat temperature este mai scazuta si deci agitatia termica mai redusa. $n gheata foarte puternic racita toti atomii de hidrogen formeaza legaturi de hidrogen.$n acest fel se genereaza structuri hexagonale, structuri care s-au pus in evidenta cu ajutorul difractiri razelor prin gheata. Datorita acestei structuri cristaline su% forma de retea deschisa cu ochiuri mari, gheata are densitatea mi mica decat a apei. Starea lichida.Daca gheata primeste caldura din exterior, agitatia termica se intensifica, unele legaturi de hidrogen se desfac si moleculele respective devin mo%ile. &entru ruperea unei legaturi de hidrogen este necesara o energie de circa '( de ori mai mica decat pentru o legatura covalenta. $n cazul apei le corespune o energie de )-4,* +cal,mol fata de -( +cal,mol,

cat corespunde legaturilor covalentedin moleculele de apa .a temperatura de (/0 1temperature de topire a ghetii2 numai !*3 din legaturil de hydrogen se desfac si din aceasta cauza apa continua sa pastreze o structura cristalina dar din ce in ce mai mo%ila1structura cvasicristalina2.4tructurile cristaline se desfac si se refac cu atat mai repede cu cat agitatia termica moleculara este mai intensa. .egaturile de hidrogen persista circa !(-- secunde, timp ce coresunde la cateva mii de ciocniri intermoleculare. Apa lichida este formata dintr-un amestec de molecule li%ere1monomeri sau monohidroli2, dimeri1dihidroli2, tetrameri si octomeri, proportia lor fiind in functie de temperature. 0u cat temperature este mai ridicata cu atat predomina formele monomere si dimere.Dintre toate formele cele dimere sunt cele mai sta%ile si persista chiar si in apa in stare de vapori. 5xistenta monomerilor care intra in spatiile introleculare ale retelei cristaline ca molecule interstitiale explica scaderea volumului apei de la (/0 la 4/0 cand volumul devine minim. &este tempertatura de 4/0, datorita intensificari agitatiei termice, monomerii interstitiali reusesc sa iasa din ochiurile retelei, marind astfel vlumul apei. 0atre temperature de 4(/0 se desfac *(3 din legaturile de hydrogen si apa devine mai fluida1aceasta temperature este considerate 6al doilea punct de topire al apei72.$n decrsul evolutiei vietuitoarelor, sta%ilizarea temperaturii homeotermelor intre )*-4!/0 este legata de proprietetile fizice ale apei in aceasta zona de temperature si anume8 proportia de dimeri ester cea mai mare, structura cvasicristalina 1microcristalina2 dispare si apa devine mai reactiva din punct de vedere chimic. $n aceste conditii celulee pot sa construiasca cu usurinta structuri cristaline de apa, de forme diferite. De aceea apa este socotita drept 6matrice7 a vietii. 4tructura cvasicristalina a apei realizata prin legaturile de hidrogen deterina valori mai mari pentru tensiunea superficiala si vascozitatea apei. 9alorile lor descresc odata cu cresterea temperaturii. Starea gazoasa.Aceasta sare se caracterizeaza prin faptul ca se rup toate legaturile de hidrogen, molecule de pa devin li%ere si isolate. :neori in starea gazoasa mai persista unii dimeri. Deci, din punct de vedere structural, apa este structurata inmasa cand se gaseste in stare solida, are regiuni structurate in stare lichida si este nestructurata in stare de vapori.