Cap.

1 Introducere

Ca

rezultat

al

progreselor

din

industrie,

agricultura

si

tehnologie, se creeaza cantitati tot mai mari de noi deseuri. Gazele, lichidele, deseurile solide, deseurile menajere si apele reziduale polueaza mediul si in unele locuri nivelele de poluare sunt periculos de ridicate. Intr-un mediu ecologic echilibrat, deseurile putrezesc producand ingrasamant eliminand din materiale natural nou in noi care aer utile: frunzele cazute solul; creeaza un imbogateste i in sol excrementele importante

animalelor sunt descompuse de insecte si organisme mai mici, elementele !n asemenea mediu, in care prospera multe forme de viata, ar trebui sa fie un model pentru viata moderna.

"ac# vrem sa traim intr-o lume sanatoasa, trebuie s# minimaliz#m efectele reziduurilor produse de societate. "aca reziduurilor li se permite sa domine mediul, echilibrul natural este pierdut si acest dezechilibru poate avea efecte dezastruase $ asupra animalelor, vegetatiei si chiar a vremii.%oluarea are diferite cauze si efecte $ pe uscat, in rauri si mari, si in atmosfera. Chiar si zgomotul este un tip de poluare care ar trebui limitat. &tudiul si impiedicarea poluarii a devenit o ramura importanta a stiintei'().

CAP2.Stare natural In natura, apa se gaseste din abundenta, in toate starile de agregare: in stare lichid# *forma in care acopera +,- din suprafata pamantului; sub forma de mari, oceane, rauri, fluvii, ape subterane.; in stare solid# *formeaza calote glaciare.;

in

stare

gazoas#

*atmosfera

contine

cantitate

considerabila de apa, sub forma de vapori de apa, invizibili.. /pa urmeaza un circuit in natura. Caldura soarelui determina evaporarea apei de suprafata. 0aporii rezultati se ridica in atmosfera. "ac# 1n atmosfera saturata cu vapori de apa apare o scadere a temperaturii, parte din vaporii condensati iau forma de nori, ceata, ploaie, zapada sau grindina.'-) 2n anotimpurile calde, dar cu nopti racoroase se depune roua, iar daca temperatura solului este sub 3 C, se depune bruma. /pele ajunse la nivelul solului sau cele ce rezulta din topirea zapezilor, in parte umplu din nou lacurile, raurile, fluviile, marile si oceanele. /lta parte strabate straturile de pamant, la diferite adancimi, formand apele freatice. /pa subterana poate reaparea la suprafata, fie prin izvoare, fie extrasa prin fantani, puturi sau sonde. Chiar apa de ploaie, care ar trebui sa fie cea mai curata apa naturala *devenita astfel printr-o distilare naturala. poate prezenta dizolvate anumite impuritati de tipul: C4+, 56- sau chiar 6+&, &4+ca urmare a contactului prelungit cu aerul.'7) Cea mai variata compozitie dintre toate apele naturale o au apele subterane. 8le contin cantitati mari de substante solide sau gazoase. /junse la suprafata, aceste ape, formeaza izvoare de ape minerale. /pele din rauri au o compozitie variabila. &unt in general slab mineralizate. Contin Ca+9 si 6C4-- si mai rar &47+- si Cl-.:otalitatea apei pe pamant este de aproximativ (,7; miliarde <m- din care => in oceane si mari, + in calote glaciare si ( in rauri, lacuri, panze subterane.'?)

Cap.3.Apa si sanatatea

&uprafata pamintului este acoperita in proportie de >@A de apa, inclusiv 7A de catre ghetari. 5u toata apa de pe suprafata :errei este potabila, rezervele de apa potabila sunt localizate in ghetari-+7 mln <m -,lacuri -+-3 mln. <m - si atmosfera - (7 mln.<m - . "in punct de vedere calitativ din ansamblul hidrosferei =>A este apa sarata, restul il formeaza ghetarii - +,7=A, si apa lacurilor si fluviilor, apele din subteran si din atmosfera. /pa este indispensabila existentei umane. "aca se incearca o comparatie intre continutul chimic al apei din mari si oceane *@=A cloruri, (3A sulfati, 3,+A carbonati, etcB. si cel al lichidului fiziologic uman, se ajunge la constatarea ca proportiile elementelor naturale sunt aproape aceleasi. '=) Coletivitatile umane sau constituit si dezvoltat de-a lungul riurulor si marilor lacuri. /pa potabila pe :erra se distribuie inegal, astfel in &!/ consumul zilnic este de circa (333 l de apa pe cap locuitor, iar in tarile din lumea a treia trei persoane din cinci nu au acces la apa potabila, iar trei din partu nu beneficieaza de conditii sanitarigienice. Caladiile cauzate de consumul de apa decimeaza anual circa (? milioane de copii sub ? ani, iar jumatate din paturile de spital de pe planeta in (=@3 erau ocupate de bolnavii suferind de boli provocate de apa. '(3) /pa dulce disponibila sufera an de an procese de pierdere a calitatilor naturale prin intense procese de poluare. %entru consumul potabil, menajer, industrial, agricol producerea energiei se scot anual din circuit circa + +33 miliarde tone de apa, din care circa ?3A se intorc in circuit ca ape uzate, nocive, pentru a caror neutralizare sunt necesre aceiasi cantitate de ape curate. Ce se va intimpla cu rezervele existente in perspectiva extinderii proceselor de poluareD

Cantitatea minima de apa necesara organismului uman este de ? l in +7 ore, din care circa + l o reprezinta apa consumata ca atare. Cantitatea de apa cosumata creste in conditiile unui mediu cald sau al unei activitati fizice mai intense.'(() /pa nu este utilizata doar ca neceasr strict fiziologic ci si pentru alte scopuri necesare activitatii zilnice. /stfel pentru curatenia corprala omul foloseste zilnic circa 73 l de apa, la care se adauga apa necesara pregatirii alimentelor, a intretienri hainelor, locuintei, etcB. Conform datelor 4rganizatiei Condiale a &anatatii pentru acoperirea nevoilor directe ale populatiei sunt necesare minimum (33 l de apa pe zi pentru fiecare locuitor. "ar aici nu este inclusa apa utilizata pentru nevoile industriale, fie ca materie prima fie la intretinerea diverselor aparate, fie ca transportator al unor produse, fie ca apa de racire. /stfel pentru producerea unei tone de fonta sunt necesare circa (? 333 l de apa, al unei tone de hirtie +?3 333 l, a unei tone de carne de circa (3 333 l, al unei tone de zahar de (33 333 l de apa, pentru producerea unui litru de bere se pierd -3 de litri de apa. /pa este utilizata si pentru nevoi agrozootehnice, pentru ingrijirea animalelor si adaposturilor acestora. &a nu uitam si de folosirea bazinelor de apa pentru odihna, sport precum si pentru formatea microclimatului. '(+) &tatisticile 4C& arata cresterea incontinua a necesitatilor de apa, fapt ce duce la resimtirea acuta a lipsei de apa de catre zone intregi ale pamintului. /pele utilizate de om indiferent pentru care scopuri se incarca cu diferite elemente chimice si fizice sau biologice care modifica compozitia naturala a apei in asa masura incit aceasta nu poate fi folosita decit in scopuri industriale. Eenomenul respectiv este numit poluare, si favorizeaza nemijlocit lipsa de apa potabila a omenirii. '(-)

CAP 4.Apa pentru vieuitoare i pentru om 4.1 Apa pentru vieuitoare /pa este un component indispensabil vietii. !n om consuma in medie - l apa,zi, iar corpul sau are un continut de ;3->3 A apa. !n om evapora aproximativ +33 l apa,zi. In organismele vii, apa este continuta in forma: intracelulara *?3A., interstitiala *(?A. si circulanta *?A.. :esutul adipos si oasele contin --A apa, muschii >>A , plamanii si rinichii @3A , substanta cenusie @?A , iar lichidele biologice: plasma =3A , saliva ==,?A . !n om adult, cantarind >3 <g contine apa intr-un procent de ;?->3A din greutatea sa, adica pana la ?3 <g apa. Eiintele vii nu pot supravietui in absenta apei, toleranta la deshidratare depinzand de specia respectiva. /pa este nu numai un constituent al organismelor vii dar joaca si un rol extrem de important ca cel de regulator termic sau de irigator al tesuturilor vii. '(7) 4.2.Apa pentru om /pa este un factor indispensabil organismului uman. Inca din cele mai vechi timpuri asezarile umane au fost de-a lungul raurilor

sau pe malul marilor.5ecesarul zilnic de apa al omului este aproximativ de (.?-+ litri consumata ca atare ,dar pentru curatenia corporala omul foloseste zilnic aproximativ 73litri de apa. 4rganizatia Condiala a &anatatii considera ca optim pentru acoperirea acestor nevoi ,o cantitate de (33 litri in +7 ore. /pa folosita de om trebuie sa intruneasca anumite proprietati organoleptice fizice si chimice./ceste proprietati pot fi determinate cu ajutorul analizei fizico-chimice a apei.In acest sens , unele determinari organoleptice se fac la locul de recoltare,astfel:determinarile temperaturii, fixarea *gust,miros .,determinarea

oxigenului dizolvat si a hidrogenuluisulfurat ,determinarea clorului rezidual,a bioxidului de carbon liber si agresiv,determinarea de %h.determinarea azot,determinarea turbiditatii, fierului, a a suspensiilor,determinarea temporare ,a reziduului,determinarea fosfatilor a oxidabilitatii a formelor de durabilitatii si manganului."eterminarea alcalinitatii aciditatii,determinarea

duritatii totale a calciului si magneziului,determinarea fluorului. %roprietatile organoleptice ale apei sunt reprezentate de acele caracteristici care impresioneaza organele noastre de simt.,adica gustul si mirosul apei.'(?) CAP 5.Scurt istoric Culte secole apa a fost considerata ca un element. In (>@(, fizicianul englez 6. Cavendish a aratat ca apa se formeaza prin explozia unui amestec de hidrogen si oxigen, cu ajutorul scanteii electrice. In (>@-, Favoisier a repetat experienta, realizand pentru prima oara sinteza cantitativa a apei. &-a stabilit atunci ca +g de hidrogen se combina cu (;g oxigen pentru a da (@g apa.'(;) In (@3?, 6umboldt si GaG-Fussac au aratat ca apa este formata din doua volume de hidrogen si un volum de oxigen. /pa naturala consta in amestecul speciilor de izotopi ai oxigenului: (;4, (>4, (@4, cu cei trei izotopi ai hidrogenului: (6, +6, -6. Combinarea acestora genereaza (@ specii de molecule de apa.

/pa pura este intotdeauna un amestec de apa usoara *6+4. si de cantitati extrem de mici de apa grea *"+4. si apa hipergrea *:+4.. '(>)

CAP. 6

ipuri de poluare

.Cele mai des intalnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului *atmosferica.. /ceste elemente de baza vietii omenesti se pare ca sunt si cele mai afectate de actiunile iresponsabile ale fiintei omenesti.&olul, ca si aerul si apa este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. "e calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata cat mai ales a celei subterane. '(@) /pa este un factor de mediu indispensabil vietii. 8a

indeplineste in organism multiple functii, fara apa toate reactiile biologice devenind imposibile. Fipsa de apa sau consumul de apa poluata are multiple consecinte negative asupra omului si sanatatii sale. %oluarea reprezinta modificarea componentelor naturale prin

prezenta unor componente straine, numite poluanti, ca urmare a activitatii omului, si care provoaca prin natura lor, prin concentratia in care se gasesc si prin timpul cat actioneaza, efecte nocive asupra sanatatii, creeaza disconfort sau impiedica folosirea unor componente ale mediului esentiale vietii. *Conferinta Condiala a 4.5.!., &toc<holm, (=>+.'(=)

CAP !.Poluarea apei /pa este un factor important 1n echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o problema actuala cu consecinte mai mult sau mai putin grave asupra populatiei. %rin poluarea apei, se 1ntelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice si biologice ale apei, produsa direct sau indirect de activitatile umane si care face ca apele sa devina improprii utilizarii normale 1n scopurile 1n care aceasta utilizare era posibila 1nainte de a interveni alterarea. 8fectele poluarii resurselor de apa sunt complexe si variate, 1n functie de natura si concentratia substantelor impurificatoare. Hezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei se realizeaza prin tratare, prin care se asigura conditiile necesare pentru consum. %oluarea apelor poate fi naturala sau artificiala. %oluarea naturala se datoreaza surselor de poluare naturale si se produce 1n urma interactiei apei cu atmosfera, cInd are loc o dizolvare a gazelor existente 1n aceasta, cu litosfera, cInd se produce dizolvarea rocilor solubile si cu organismele vii din apa. %oluarea artificiala se datoreaza surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, namolurilor, reziduurilor, navigatiei etc. &e poate vorbi si despre poluare controlata si necontrolata. %oluarea controlata *organizata. se refera la poluarea datorata apelor uzate transportate prin reteaua de canalizare si evacuate 1n anumite puncte stabilite prin proiecte. %oluarea necontrolata *neorganizata. provine din surse de poluare care ajung 1n emisari pe cale naturala, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie. %oluarea normala si accidentala reprezinta categorii de impurificare folosite pentru a defini grupuri de surse de ape uzate. %oluarea normala provine din surse de poluare cunoscute, colectate si transportate prin reteaua de canalizare la statia de epurare sau direct 1n receptor. %oluarea accidentala apare, de exemplu, ca urmare a dereglarii unor procese industriale, cInd cantitati mari *anormale. de substante nocive ajung 1n reteaua de canalizare sau,

ca urmare a defectarii unor obiective din statia de preepurare sau epurare. &e mai poate vorbi si despre poluare primara si secundara. %oluarea primara apare, de exemplu, 1n urma depunerii substantelor 1n suspensie din apele uzate, evacuate 1ntr-un receptor, pe patul acesteia. %oluarea secundara apare, de exemplu, imediat ce gazele rezultate 1n urma fermentarii materiilor organice depuse din substantele 1n suspensie antreneaza restul de suspensii si le aduce la suprafata apei, de unde sunt apoi transportate 1n aval de curentul de apa.'+7) !.1.Principalele materii poluante si e"ectele acestora &ubstantele poluante introduse 1n ape din surse naturale si artificiale sunt numeroase, producInd un impact important asupra apelor de suprafata si subterane. %rejudiciile aduse mediului de substantele poluante pot fi grupate 1n doua mari categorii: prejudicii asupra sanatatii publice si prejudicii aduse unor folosinte *industriale, piscicole, navigatie, etc... &ubstantele poluante pot fi clasificate, dupa natura lor si dupa prejudiciile aduse, 1n urmatoarele categorii: - substantele organice, de origine naturala sau artificiala, reprezinta pentru apa poluantul principal. &ubstantele organice de origine naturala *vegetala si animala. consuma oxigenul din apa atIt pentru dezvoltare, cIt si dupa moarte. Cateriile organice consuma oxigenul din apa, 1n timpul descompunerii lor, 1ntr-o masura mai mare sau mai mica, 1n functie de cantitatea de substanta organica evacuata, provocInd distrugerea fondului piscicol si 1n general a tuturor organismelor acvatice. 2n acelasi timp oxigenul mai este necesar si proceselor aerobe de autoepurare, respectiv bacteriilor aerobe care oxideaza substantele organice si care, 1n final, conduc la autoepurarea apei. Concentratia de oxigen dizolvat normata, variaza 1ntre 7 - ; mg,dm-, 1n functie de categoria de folosinta, coborIrea sub aceasta limita avInd ca efect oprirea proceselor aerobe, cu consecinte foarte grave. Cele mai importante

substante organice de origine naturala sunt titeiul, taninul, lignina, hidratii de carbon, biotoxinele marine s.a. &ubstantele organice $ poluanti artificiali, provin din prelucrarea diferitelor substante 1n cadrul rafinariilor *benzina, motorina, uleiuri, solventi organici s.a., industriei chimice organice si industriei petrochimice *hidrocarburi, hidrocarburi halogenate, detergenti s.a... - substantele anorganice, 1n suspensie sau dizolvate sunt mai frecvent 1ntIlnite 1n apele uzate industriale. "intre acestea se mentioneaza, 1n primul rInd, metalele grele * %b, Cu , Jn , Cr ., clorurile, sulfatii etc. &arurile anorganice conduc la marirea salinitatii apelor, iar unele dintre ele pot provoca cresterea duritatii. Clorurile 1n cantitati mari fac apa improprie alimentarilor cu apa potabila si industriala, irigatiilor etc . %rin bioacumulare metalele grele au efecte toxice asupra organismelor acvatice, inhibInd 1n acelasi timp si procesele de autoepurare. &arurile de azot si fosfor produc dezvoltarea rapida a algelor la suprafata apelor. /pele cu duritate mare produc depuneri pe conducte, marindu-le rugozitatea si micsorIndu-le capacitatea de transport si de transfer a caldurii. - materialele 1n suspensie, organice sau anorganice, se depun pe patul emisarului formInd bancuri care pot 1mpiedica navigatia, consuma oxigenul din apa daca materiile sunt de origine organica, determina formarea unor gaze urIt mirositoare. &ubstantele 1n suspensie plutitoare, cum ar fi titeiul, produsele petrolifere, uleiul, spuma datorata detergentilor, produc prejudicii emisarului. /stfel, ele dau apei un gust si miros neplacut, 1mpiedica absorbtia oxigenului la suprafata apei si deci autoepurarea, se depun pe diferite instalatii, colmateaza filtrele, sunt toxice pentru fauna si flora acvatica, fac inutilizabila apa pentru alimentarea instalatiilor de racire, irigatii, agrement etc. - substantele toxice, nu pot fi retinute de instalatiile de tratare a apelor si o parte din ele pot ajunge 1n organismul uman, provocInd 1mbolnaviri. /ceste materii organice sau anorganice,

cIteodata chiar 1n concentratii foarte mici, pot distruge 1n scurt timp flora si fauna receptorului. - substantele radioactive, radionuclizii, radioizotopii si izotopii radioactivi sunt unele dintre cele mai periculoase substante toxice.8vacuarea apelor uzate radioactive 1n apele de suprafata si subterane prezinta pericole deosebite, datorita actiunii radiatiilor asupra organismelor vii.8fectele substantelor radioactive asupra organismelor depind atIt de concentratiile radionuclizilor, cIt si de modul cum acestea actioneaza, din exteriorul sau din interiorul organismului, sursele interne fiind cele mai periculoase. substantele cu aciditate sau alcalinitate pronuntata, evacuate cu apele uzate, conduc la distrugerea florei si faunei acvatice, la degradarea constructiilor hidrotehnice, a vaselor si instalatiilor necesare navigatiei, 1mpiedica folosirea apei 1n agrement, irigatii, alimentari cu apa etc. "e exemplu, toxicitatea acidului sulfuric pentru fauna depinde de valoarea p6-ului, pestii murind la un p6 K 7,?. 6idroxidul de sodiu, folosit 1n numeroase procese industriale, este foarte solubil 1n apa si mareste rapid p6-ul, respectiv alcalinitatea apei, producInd numeroase prejudicii diferitelor folosinte ale apelor. /stfel, apele receptorilor care contin peste +? mg,l 5a46, distrug fauna piscicola. - colorantii, proveniti 1ndeosebi de la fabricile de textile, hIrtie, tabacarii etc, 1mpiedica absorbtia oxigenului apelor si desfasurarea de la normala a fenomenelor de autoepurare si a celor de fotosinteza . energia calorica,caracteristica calde termocentrale si de la unele industrii, aduce numeroase prejudicii 1n alimentarea cu apa potabila si industriala si 1mpiedica dezvoltarea florei si faunei acvatice. "atorita cresterii temperaturii apelor scade concentratia de oxigen dizolvat, viata organismelor acvatice devenind dificila. - microorganismele de orice fel, ajunse 1n apa receptorilor, fie ca se dezvolta necorespunzator, fie ca deregleaza dezvoltarea altor microorganisme sau chiar a organismelor vii. Cicroorganismele

provenite de la tabacarii, abatoare, industria de prelucrare a unor produse vegetale, sunt puternic vatamatoare, producInd infectarea emisarului pe care 1l fac de neutilizat. !.2.Principalele surse de poluare &ursele de poluare sunt 1n general aceleasi pentru cele doua mari categorii de receptori: apele de suprafata *fluvii, rIuri, lacuri etc.. si apele subterane *straturi acvifere, izvoare etc. . . Impurificarea apelor de suprafata sau subterane este favorizata de urmatoarele caracteristici ale apei : - starea lichida a apei la variatii mari de temperatura, ceea ce face ca ea sa antreneze 1n curgerea sa diferite substante impurificatoare ; - apa e un mediu propice pentru realizarea a numeroase reactii fizico-chimice *ca de exemplu dizolvarea unor substante naturale sau artificiale, sedimentarea suspensiilor etc. . ; - faptul ca 1n natura apa se gaseste sub forme diferite * inclusiv gaze si vapori . 1i mareste sensibil domeniul de aplicare ; - apa este unul din factorii indispensabili vietii pe pamInt . &ursele de poluare se pot 1mparti 1n doua categorii distincte:- surse organizate, care produc murdarirea 1n urma evacuarii unor substante 1n ape prin intermediul unor instalatii destinate acestui scop, cum ar fi canalizari, evacuari de la industrii sau crescatorii de animale etc.; - surse neorganizate, care produc murdarirea prin patrunderea necontrolata a unor substante 1n ape. "upa actiunea lor 1n timp, sursele de poluare pot fi : - surse de poluare permanente; - surse de poluare nepermanente; - surse de poluare accidentale. "upa modul de generare a poluarii, sursele de poluare pot fi 1mpartite 1n: - surse de poluare naturale;

- surse de poluare artificiale, datorate activitatii omului, care, la rIndul lor, pot fi subdivizate 1n ape uzate si depozite de deseuri. Heferitor la apele subterane, sursele de impurificare provin din: - impurificari cu ape saline, gaze sau hidrocarburi, produse ca urmare a unor lucrari miniere sau foraje; - impurificari produse de infiltratiile de la suprafata solului a tuturor categoriilor de ape care produc 1n acelasi timp si impurificarea surselor de suprafata; - impurificari produse 1n sectiunea de captare, din cauza nerespectarii zonei de protectie sanitara sau a conditiilor de executie. C/% >.-.&urse de poluare naturale &ursele naturale de poluare a apelor sunt, 1n cea mai mare parte a lor, surse cu caracter permanent. 8le provoaca adesea modificari importante ale caracteristicilor calitative ale apelor, influentInd negativ folosirea lor. Cu toate ca, 1n legatura cu aceste surse, termenul de poluare este oarecum impropriu, el trebuie considerat 1n sensul patrunderii 1n apele naturale a unor cantitati de substante straine, care fac apele respective improprii folosirii. %rincipalele conditii 1n care se produce poluarea naturala a apelor sunt : - trecerea apelor prin zone cu roci solubile *zacaminte de sare, de sulfati. constituie principala cauza de patrundere a unor saruri, 1n cantitati mari, 1n apele de suprafata sau 1n straturile acvifere. !n caz deosebit 1l reprezinta rocile radioactive, care pot duce la contaminarea unor ape de suprafata sau subterane; - trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca impurificari prin particulele solide antrenate, 1n special daca solurile sunt compuse din particule fine, cum sunt cele din marne si argila, care se mentin mult timp 1n suspensie;

- vegetatia acvatica, fixa sau flotanta, 1n special 1n apele cu viteza mica de scurgere si 1n lacuri, conduce la fenomene de impurificare variabile 1n timp, 1n functie de perioadele de vegetatie; - vegetatia de pe maluri produce si ea o impurificare, atIt prin caderea frunzelor, cIt si prin caderea plantelor 1ntregi. 8lementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si descompunere, care conduce la o impurificare a apelor, 1n special 1n perioade de ape mici sau sub pod de gheata. &ursele de poluare accidentala naturale sunt 1n general rare, ele datorIndu-se 1n special unor fenomene cu caracter geologic. "intre impurificarile de acest tip se poate cita patrunderea unor ape puternic mineralizate 1n straturile subterane sau 1n apele de suprafata, 1n urma unor eruptii sau altor activitati vulcanice, a deschiderii unor carsturi, a deschiderii unor noi cai de circulatie a apei subterane prin spalarea unor falii etc. C/% >.7.&urse de poluare artificiala /. /pe uzate %rincipala sursa de poluare permanenta o constituie apele uzate reintroduse 1n receptori dupa utilizarea apei 1n diverse domenii. "upa provenienta lor, exista urmatoarele categorii de ape uzate: - ape uzate orasenesti, care reprezinta un amestec de ape menajere si industriale, provenite si din socialsatisfacerea nevoilor ale gospodaresti de apa ale centrelor populate, precum si a nevoilor gospodaresti, igienico-sanitare administrative diferitelor unitati industriale mici. - ape uzate industriale, rezultate din apele folosite 1n procesul tehnologic industrial, ele fiind de cele mai multe ori tratate separat 1n statii de epurare proprii industriilor respective. 5umarul de poluanti pentru o anumita industrie este de obicei restrIns, o apa industriala uzata avInd 1n principiu, caracteristici asemanatoare substantelor chimice sau fizice utilizate 1n procesul tehnologic. "e

exemplu, apele uzate provenite de la minele de carbuni au drept caracteristica principala continutul 1n substante 1n suspensie, 1n timp ce apele uzate rezultate de la fabricile de zahar contin atIt substante 1n suspensie, cIt si substante organice. - ape uzate de la ferme de animale si pasari care, au 1n general caracteristicile apelor uzate orasenesti, poluantii principali fiind substantele organice 1n cantitate mare si materialele 1n suspensie. - ape uzate meteorice, care 1nainte de a ajunge pe sol, spala din atmosfera poluantii existenti 1n aceasta. /ceste ape de precipitatii care vin 1n contact cu terenul unor zone sau incinte amenajate, sau al unor centre populate, 1n procesul scurgerii, antreneaza atIt ape uzate de diferte tipuri, cIt si deseuri, 1ngrasaminte chimice, pesticide, astfel 1ncIt 1n momentul ajungerii 1n receptor pot contine un numar mare de poluanti . - ape uzate radioactive, care contin ca poluant principal substantele radioactive rezultate de la prelucrarea, transportul si utilizarea acestora. Indiferent de provenienta lor substantele radioactive pot ajunge 1n apa, aer si sol pe multiple cai, prejudiciind 1ntreg mediul 1nconjurator. - ape uzate calde, care contin de obicei un singur poluant, energia calorica, a carei provenienta a fost mentionata anterior. - ape uzate provenite de la zone de agrement, campinguri, terenuri de sport, care sunt asemanatoare cu apele uzate orasenesti. ape uzate provenite de la navele maritime sau fluviale, contin impuritati deosebit de nocive cum ar fi: reziduuri lichide si solide, pierderi de combustibil, lubrifianti etc.'+?)

CAP #. $epo%ite de deseuri sau re%iduuri solide 4 sursa importanta de impurificare a apelor o constituie depozitele de deseuri sau de diferite reziduuri solide, asezate pe sol, sub cerul liber, 1n halde nerational amplasate si organizate. Impurificarea provenita de la aceste depozite poate fi produsa prin antrenarea directa a reziduurilor 1n apele curgatoare de catre precipitatii sau de catre apele care se scurg, prin infiltratie, 1n sol. "eosebit de grave pot fi cazurile de impurificare provocata de haldele de deseuri amplasate 1n albiile majore ale cursurilor de apa si antrenate de viiturile acestora. Cele mai raspIndite depozite de acest fel sunt cele de gunoaie orasenesti si de deseuri solide industriale, 1n special cenusa de la termocentralele care ard carbuni, diverse zguri metalurgice, steril de la preparatiile miniere, rumegus si deseuri lemnoase de la fabricile de cherestea etc. "e asemenea, pot fi 1ncadrate 1n aceeasi categorie de surse de impurificare depozitele de namoluri provenite de la fabricile de zahar, de produse clorosodice sau de la alte industrii chimice, precum si cele de la statiile de epurare a apelor uzate. Cai pot fi amintite si surse de poluare accidentala, dar ele sunt 1n marea lor majoritate legate de probleme de risc industrial. '+;) #.1. Clasi"icarea apelor dupa utili%ari FuIndu-se 1n considerare toate utilizarile , clasificarea apelor de suprafata se face 1n mai multe categorii : - categoria I - ape care servesc 1n mod organizat la alimentarea cu apa a populatiei, ape care sunt utilizate 1n industria alimentara care necesita apa potabila , sau ape care servesc ca locuri de 1mbaiere si stranduri organizate; categoria II ape care servesc pentru salubrizarea localitatilor, ape utilizate pentru sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement, odihna, recreere , reconfortarea organismului uman ;

- categoria III - ape utilizate pentru nevoi industriale, altele decIt cele alimentare aratate mai sus, sau folosite 1n agricultura pentru irigatii . %entru fiecare din aceste categorii sunt stabilite o serie de norme pe care apa trebuie sa le 1ndeplineasca la locul de utilizare .Line1nteles ca aceste norme sunt cu atIt mai pretentioase cu cIt categoria de utilizare este mai mica . Conform &:/& 7>3;-@@, pentru fiecare din categorii se dau indicatori de calitate fizici, chimici, microbiologici si de eutrofizare, care trebuie 1ndepliniti de apele de suprafata, 1n functie de categoria de calitate *tabelul (.((.. si valori pentru apa de mare *tabelul (.(+. Fa noi 1n tara, din circa (=>?3 <m de ape curgatoare *rIuri si fluviul "unarea., >(?3 <m corespund din punct de vedere calitativ categoriei I de calitate, ;?@3 <m categoriei II, +>33 <m categoriei III, restul de -;+3 <m sunt considerati ca degradati, necorespunzInd nici uneia din cele trei categorii de calitate, dupa cum se vede din figura (.'+>)

2n cele ce urmeaz# sunt prezentate sursele principale de poluare pe unele din bazinele hidrografice importante: - &a%inul 'idro(ra"ic )lt: fabrica de celuloz# i hIrtie J#rne ti, fabrica Colorom Codlea, Combinatul chimic E#g#ra , Combinatul chimic 0ictoria, 4F:C6IC Hm.0Ilcea, !zinele sodice Govora; - &a%inul 'idro(ra"ic *ure: Comb. chimic :g.Cure , Comb. de produse sodice 4cna Cure , Comb. de produse chimice /rad; - &a%inul 'idro(ra"ic +iu: preparaMiile de c#rbuni din 0alea Niului; - &a%inul 'idro(ra"ic Siret : %latforma chimic# %iatra 5eamM, %latforma industrial# &#vine ti Hoznov, Combinatul chimic Lac#u, fabrica Fetea Lac#u; - r,ul rotu : %latforma chimic# Lorze ti. 2n cele ce urmeaz# sunt ar#tate substanMele poluante, pe unele rIuri, unde concentraMiile acestora dep# esc sau sunt sub limitele admisibile, conform &:/& 7>3;- @@: - pe rIul Cure , 1n secMiunea /iud, clorurile; - pe rIul 4lt, 1n secMiunea Govora i &latina, clorurile;

pe rIul IalomiMa, 1n secMiunea CosImbe ti, oxigenul dizolvat *sub limita minim#.; reziduul fix, clorurile i amoniul; pe rIul ListriMa, 1n secMiunea Hoznov, substanMele organice; pe rIul &iret, 1n secMiunea Galbeni, substanMele organice; pe rIul LIrlad, 1n secMiunea aval 0aslui, oxigenul dizolvat *sub limita minim#. i substanMele organice; - pe rIul &#sar, 1n secMiunea Laia Care, cuprul, manganul i zincul; - pe rIul Cri ul Hepede, 1n secMiunea :arian, zincul; - - pe rIul :Irnava Care, zinc, cadmiu i plumb.

pe rIul &trei, 1n secMiunea %etreni, cianurile; pe rIul Lega, 1n secMiunea LIrzava, oxigenul *sub limita minim#.;

CAP -. Surse de poluare a apei

%oluarea apei poate fi 1mpartita dupa mai multe criterii ' (; Hobescu, "., Hobescu, "iana, :ehnologii si echipamente pentru epurarea apei, !%L, Lucuresti, (==?.): (.dupa perioada de timp cIt actioneaza agentul impurificator: a.permanenta sau sistematica; b.periodica; c.accidentala. +.dupa concentratia si compozitia apei: a.impurificare K reducerea capacitatii de utilizare; b.murdarire K modificarea compozitiei si a aspectului fizic al apei; c.degradare K poluarea geava, ceea ce o face improprie folosirii; d.otravire K poluare grava cu substante toxice. -.dupa modul de producere a poluarii: a.naturala; b.artificiala *antropica.. %oluarea artificiala cuprinde: poluarea urbana, industriala, agricola, radioactiva si termica. 7.dupa natura substantelor impurificatoare: a.poluare fizica *poluarea datorata apelor termice.; b.poluarea chimica *poluarea cu reziduuri petroliere, fenoli, detergenti, pesticide, substante cancerigene, substante chimice specifice diverselor industrii .; c.poluarea biologica *poluarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene, viermii paraziti, enterovirusurile, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustaceii etc..; d.poluarea radioactiva. %oluarea apei este un fenomen prin care se produc modificari calitative negative ale proprietatilor naturale. %oluarea apei poate fi naturla a si artificiala. %oluarea artificiala este cauzata de introducerea prin activitati umane a unor substante poluante direct, ca urmare a deversarii apelor din reteaua de canlizare, industriilor, etc.. %oluarea naturala consta in patrunderea in apa a unor substante straine naturale, precum sarurile solubile, particule solide, vegetatie subacvatica, etcB

%oluarea se produce ca urmare a activitatti umane, desi paralel se utilizeaza inca si notiunea de autopoluare. Eactorii care duc la poluarea apei sunt variabiti si numerosi, totusi ei pot fi grupati in factori demografici, urbanistici, industriali, etcB %oluarea desi considerata ca fenomen general poate fi diferentiata in mai multe tipuri: biologica, chimica, menajera, etcB Influenta apei asupra sanatatii populatiei. /pa influenteaza sanatatea populatiei in mod direct prin calitatile sale biologice, chimice si fizice, sau indirect. /stfel cantitatea insuficienta de apa duce la mentinerea unei stari insalubre, a deficientelor de igiena corporala, a locuintei si a localitatilor, cea ce duce la raspindirea unor afectiuni digestive *dezinteria si hepatita endemica. a unor boli de piele, etcB Lolile umane produse ca urmare directa a calitatii apei, pot fi clasificate in: boli cauzate de infectii raspindite prin consum de apa infectata *diarea, febra tifoida, hepatita /, salmoneloza, etcB. boli cauzate de infectii transmise prin animale acvatice precum bilharioza. boli cauzate de infectii raspindite prin insecte cu stagii acvatice *malarie, onchocercariasis..'+@) Eenomenele de poluare a apei pot avea loc: -la suprafata *ex. poluare cu produse petroliere.; -1n volum *apare la agenti poluanti miscibili sau 1n suspensie.. "eoarece poluantii solizi, lichizi sau gazosi ajung 1n apele naturale direct, dar mai ales prin intermediul apelor uzate, sursele de poluare a apei sunt multiple ').

CAP 1.. Poluarea apelor

%oluarea apelor apare atunci cand reziduurile din industrie sau agricultura sa integreaza in circuitul natural al apei. %oluarea apei curgatoare este de obicei invizibila deoarece reziduurile sunt dizolvate de apa. 8xista insa si poluanti care se vad cum ar fi detergentul care face spuma si combustibilii care plutesc la suprafata apei. %oluantii ajung in apa prin mai multe cai $ cea mai importanta este agricultura. /gricultorii imprastie ingrasaminte pe recolte iar acestea ajung odata cu apa de ploaie in sol la panza freatica. "easemenea industria produce o mare parte de factori poluanti care infesteaza apa. Culte fabrici deverseaza reziduuri toxice in raurile curgatoare din apropiere.'+=) %oluarea apelor are ca efect distrugerea vietuitoarelor, mai ales a pestilor. "easemenea folosirea de catre pescari a plumbului pentru pescuit si aruncarea lui in apa are o urmare tragica asupra lebedelor deoarece acestea in timp ce se hranesc cu alge pot inghiti plumbul care se dizolva in pipota pasarii, ucigand-o. /pele curgatoare infestate cu reziduuri toxice se varsa in mari si oceane si astfel se polueaza si acestea. :otusi principalii poluatori ai marilor si oceanelor sunt titeiul precum si alte substante

petrochimice dar si apele uzate provenite din canalele de scurgere din marile orase.'-3)

CAP 11.C)*/A 010A P)23A1II

In zilele noastre tot mai multi oameni isi indreapta atentia asupra problemelor de mediu si trai deoarece %amantul este un depozit foarte bogat de resurse naturale care fac posibila existenta vietii. In intreaga lume se fac demonstratii in care oamenii cer sa nu se mai foloseasca substante care distrug mediul. /ctiunile pentru reducerea poluarii sunt foarte importante daca vrem ca viata pe %amant sa continue. 5oi toti trebuie sa contribuim la supravituirea omenirii prin combaterea poluarii.

CAP 12.Poluarea cu 'idrocar&uri si produse c'imice4 noi solutii economice propuse de 50S S.A. Intr-o economie globala aflata in recesiune, nu-i usor de conciliat budgetul cu problemele create mediului. Iar atunci cand e vorba de costuri operationale, se efectueaza doar strictul necesar, atat. In acest context, societatea elvetiana Global 8nvironmental &ervice &./. *G8/ &./.. ofera noi solutii de curatare a poluarii datorata produselor petrochimice. /cestea permit o neta ameliorare din punct de vedere ecologic, coroborat cu semnificative economii in exploatare.'-() /stfel, G8& ofera o solutie organica performanta pentru absorbtia scurgerilor de ulei si a altor substante potential nefaste mediului. 5ature&orbO este un absorbant de hidrocarburi fabricat din muschiul de balta numit Coada-mItei-de-balta *&phagnum., o turba deshidratata a carei proprietati absorbante se datoreaza structurii sale celulare ce asigura o considerabila capilaritate si retentie a substantelor non-apoase. "in momentul in care hidrocarburile sunt incapsulate in celule, biodegradarea lor este accelerata datorita acidului organic ce constituie humusul *acid humic. aflat in turba. In plus, datorita retinerii produsului odata ingerat, costurile de curatare $ asanare devin interesante. /stfel, in calculul pretului real al curatarii, nu trebuie inclus doar pretul sacului de produs, ci si procentul de absorbtie, costurile legate de manopera si de eliminarea produsului. In acest sens, un <ilogram de 5ature&orb absoarbe pana la @ litri de ulei, iar puterea de curatate echivaleaza cu(? <ilograme de argila. /lte folosinte ale acestui produs : remedierea solurilor poluate, filtrarea apei, ionizarea metalelor grele, eliminarea tuturor derivatelor de hidrocarburi sau de produse chimice inclusiv a solventilor si a altor substante volatile, impiedica scurgerile de vapori. "in punct de vedere al sanatatii, nu contine siliciu, este neutru si nu provoaca interactiuni periculoase cu alte produse chimice. Eiind un produs hidrofob, 5ature&orb poate fi utilizat la suprafata apei sau cand ploua, fiind un foarte bun produs de curatare a scurgerilor accidentale *in jurul platformelor petroliere, in caz de accident rutier, etc..'-+)