UNIVERSITATEA PETROL – GAZE PLOIEŞTI

FACULTATEA DE LITERE ŞI ŞTIINŢE

SPECIALIZAREA TEHNOLOGII AVANSATE PENTRU PRELUCRAREA INFORMAŢIEI

Proiect: Modelul pradă-prădător pentru populaţia de iepuri

din România

Profesori coordonatori:
Zoran CONSTANTINESCU
Zoltan BORSOS
Studenţi:

-Ploieşti, 2013-
 Cuprins

1. Definirea sistemului care va fi modelat

2. Descrierea ipotezelor propuse şi a limitelor de modelare a sistemului
3. Descrierea legăturilor existente între variabile
4. Modelul propus. Diagramă.
5. Simularea modelului. Grafice în timp. Diagrame de fază.
6. Concluzii.
7. Bibliografie.

2
 1. Descrierea sistemului care va fi modelat.

În proiectul de faţă, am descris modelul pradă-prădător pentru populaţia de iepuri dintr-o

rezervaţie din România. În modelul de faţă, am prezentat cum iepurii sunt prăzile, iar prădătorii sunt
vulturii, lupii, râşii şi vulpile. Să ne gândim la sistem ca şi cum ar fi o piesă de teatru, iar animalele (in
cazul nostru) sunt actorii care intră în joc în piesa noastră de teatru. Să o vedem ca pe o piesă de
teatru. Avem numărul total de animale în număr de 1658. Şi protagoniştii se împart în mai multe
categorii în funcţie de rasa animalelor. Aceştia sunt:

- 1500 de iepuri care sunt prăzile urmărite de prădătorii noştri

- 40 de vulpi care urmăresc iepurii pentru a se alimenta
- 50 de lupi care urmăresc iepurii pentru a se alimenta
- 43 de râşi care urmăresc iepurii pentru a se alimenta
- 25 de vulturi care urmăresc iepurii pentru a se alimenta

Ce este un model mental? Un model mental este un model care este construit şi simulat într-o minte
conştientă. A fi „conştient” înseamnă a fi conştient de lumea din jurul său şi a te raporta la ea. Să ne
gândim la un exemplu mai clar din viaţa reală. Să ne imaginăm că suntem afară şi ne uităm la un
copac. Ce se întâmplă? Se concentrează fotoni de lumină pe retină. Celulele fotosensibile din retină
răspund la trimiterea de impulsuri nervoase la creier. Creierul uman procesează aceste semnale şi
formează o imagine a copacului în mintea noastră.

Deci, la acest pas, avem numai mecanismele prin care percep acest copac. Nu s-a abordat
înţelegerea a ceea ce un copac este considerat. Avem de-a face doar cu informaţii vizuale. Nu spune
ceea ce un copac este de fapt. Ceea ce vedem ca un copac în mintea noastră, face ca să existe un
copac real chiar în faţa noastră. Copacul este un concept care există în realitatea fizică. Conceptul de
copac este un model. Deci iată că ne-am dat seama ce este un model. Înţelegerea conceptului
necesită mai multe informaţii decât este disponibil prin experienţa senzorială. Este construit pe
experienţele şi cunoştinţele din trecut.

Un arbore este o plantă. Este un lucru viu care creşte şi îşi schimbă aspectul în timp, de
multe ori cu anotimpurile. Copacii au sisteme de rădăcină. Folosesc frunzele pentru fotosinteză.
Lemnul vine de la ei. Putem afirma aceste lucruri cu încredere pentru că avem amintiri şi cunoştinţe
cu copaci cuprinse în modelele noastre mentale. Modelele mentale conţin cunoştinţe şi ne ajută să
creăm noi cunoştinţe.

În cazul aplicaţiei noastre, modelul mental poate fi reprezentat de scena unde se desfăşoară
totul şi anume rezervaţia naturală din România. Aici avem protagoniştii noştri şi anume prada –
iepurii- şi prădătorii –lupii, vulpile, râşii şi vulturii- . Problema pentru care dorim să realzăm
modelarea este una destul de simplă. Dorim să aflăm cum evoluează iepurii în rezervaţie înainte să
fie vânaţi de animalele prădătoare şi cât trăiesc prăzile înainte să fie devorate de animalele de pradă.

3
 Scopul acestei lucrări este de a realiza modelarea unui sistem pentru rezervaţia naturală din
România. Mai exact, ce se întâmplă şi cât trăiesc animalele de pradă ca iepurii într-o rezervaţie unde
sunt expuşi pericolului de a fi hrană pentru jivinele de pradă precum vulpi, lupi, râşi, vulturi etc.

Sistemul după care noi ne-am bazat în realizarea aplicaţiei este Lotka – Volterra Model.
Ecuaţiile sunt în primul rând o pereche neliniară, ecuaţii diferenţiale care descriu dinamica
sistemului biologic în care două specii interacţionează. Formează baza mai multor modele folosite
astăzi în analiza dinamicii populaţiei.

2. Descrierea ipotezelor propuse şi a limitelor de modelare a sistemului.

Modelul mental al procesului de învăţare este o reprezentare vizuală de tip cauză – efect de
relaţii. Aceste relaţii dintre cauză şi efect trebuie să fie modelate operaţional cu ajutorul stocurilor şi
fluxurilor. Pentru asta noi am folosit software-ul Powersim Studio 7 Express Edition.

O variabilă de stoc este o acumulare într-un sistem. Să ne gândim la ea ca la o cadă de baie. Ca o

cadă de baie, stocurile trebuie completate şi drenate. În Powersim stocurile sunt indicate prin
triunghi. Variabilele de stoc pot fi ceva care acumulează apă, bani, oameni, furie, etc. Toate sunt
exemple de stocuri.

În cazul exemplului nostru, variabilele de stoc sunt:

- Iepuri: reprezintă numărul total de iepuri din rezervaţia noastră.

- Vulpe: reprezintă numărul total de vulpi din rezervaţia noastră.
- Lupi: reprezintă numărul total de lupi din rezervaţia noastră.
- Vultur: reprezintă numărul total de vulturi din rezervaţia noastră.
- Râs: reprezintă numărul total de râşi din rezervaţia noastră.

Pentru aplicaţia noastră avem un număr total de 1658 de animale dintre care 1500 sunt iepuri,
adică prăzile, şi prădătorii sunt reprezentaţi de 40 de vulpi, 50 de lupi, 43 de râşi şi 25 de vulturi.

Variabila de flux poate adăuga la stoc sau poate extrage din stoc. Să ne gândim la ea ca la un
robinet cu apă curentă. Apa curge şi umple cada. Stocul este acumularea de apă în cadă şi debitul
este rata la cara apa curge.

În exemplul nostru avem ca variabile de flux următoarele:

- naştere_vulpe şi deces_vulpe pentru că fluxul de naştere a vulpilor adaugă vulpi în sistem,

iar fluxul de deces_vulpe scade vulpi din sistem. Ele pot muri doar de cauze naturale. Pentru
că nu sunt vânate de nimeni. Doar ele sunt cele care vânează pentru a se alimenta.
- naştere_râs şi deces_râs pentru că fluxul de naştere al râşilor adaugă râşi în sistem, iar fluxul
de deces_râşi scade râşi din sistem. Ei pot muri doar de cauze naturale. Nu sunt vânaţi de
nimeni. Doar ei sunt cei care vânează pentru a se alimenta.
- naştere_lupi şi deces_lupi pentru că fluxul de naştere al lupilor adaugă lupi în sistem, iar
fluxul de deces_lupi scade lupi din sistem. Ei pot muri doar de cauze naturale. Nu sunt vânaţi
de nimeni. Doar ei sunt cei care vânează pentru a se alimenta.

4
 - naştere_vulturi şi deces_vulturi pentru că fluxul de naştere al vulturilor adaugă vulturi în
sistem, iar fluxul de deces_vulturi scade vulturi din sistem. Ei pot muri doar de cauze
naturale. Nu sunt vânaţi de nimeni. Doar ei sunt cei care vânează pentru a se alimenta.

O variabilă este o valoare utilizată în diagramă. Aceasta poate fi o ecuaţie care depinde de alte
variabile sau poate fi o constantă. O legatură este o valoare dintr-o parte a diagramei disponibilă în
altă parte. Transmite un număr dintr-o variabilă sau un stoc într-un stoc sau un flux. În cazul
aplicaţiei noastre avem ca variabile constante următoarele:

- rată_creştere_vulpe, rată_deces_vulpe, init_rel_vul, init_vulpe, rată_vânare_vulpe.

- rată_naştere_râşi, init_râs, rată_deces_râs, init_rel_râs, rată_captură.
- rată_creştere_lup, pop_init_lup, init_rel_lup, rată_deces_lup.
- rată_naştere_vultur, rată_vânare_vultur, init_rel_vultur, init_vultur, rată_deces_vultur.
- rată_naştere, init_rel_iepuri, pop_init_iepuri, rată_vânare.

Feedbackul este ceea ce-i permite sistemului să ruleze. Este greu de simulat mental, dar uşor de
construit cu ajutorul stocurilor şi fluxurilor. Un conector indică o dependenţă între două părţi ale
unui sistem. În modelul nostru, fluxul de naşteri pentru fiecare jivină este dependent de numărul
fiecărui tip de jivine şi natalitatea acestora.

Rata natalităţii este reprezentată cu ajutorul unui convertor. Convertoarele pot obţine expresii
sau constante care pot fi folosite pentru a modifica alte părţi ale modelului. După cum putem vedea,
fluxul de naşteri este definit ca numărul fiecărui tip de jivină în parte înmulţit cu natalitatea fiecărui
tip de jivină. Prin plasarea ratei natalităţii într-un convertor, putem vedea că fluxul de naşteri este o
funcţie atât a numărului total din fiecare tip de jivină şi rata natalităţii.

3. Descrierea legăturilor existente între variabile

Relaţia dintre mărimea populaţiei şi a ratei de deces formează o buclă de echilibrare. Rata de
deces se schimbă în funcţie de mărimea numărului total din fiecare tip de animale şi, prin urmare,
limitează creşterea populaţiei. Dacă populaţia creşte prea dens, decesele au o rată mai mare.

O primă legătură se realizează între rata creşterii vulpilor şi variabila de stoc iepuri precum şi
constanta pop_init_iepuri adică populaţia de iniţializare a iepurilor, mai pe româneşte spus numărul
total de iepuri din sistem. Ne dăm seama şi din formulă că rata creşterii iepurilor se calculează după
formula rata_crestere_vulpe*(iepuri/pop_init_iepuri). Este şi normal pentru că creşterea vulpilor
depinde doar dacă au să se alimenteze sau nu din iepuri. Dacă mănâncă iepuri pot creşte, dacă nu,
mor de foame şi dispar din sistem prin rata decesului.

În ceea ce priveşte feedbackul, pentru naşterea vulpilor avem feedback pozitiv, iar pentru
moartea lor avem feedback negativ. Este normal pentru că la naştere ne intră vulpi în sistem, iar la
moarte ies vulpile din sistem. Vulpile mor numai de cauze naturale. Pe când iepurii mor vânaţi şi de
vulpi, dar şi de alte jivine pe care le vom vedea mai jos.

În captura de mai jos vedem doar diagrama pentru vulpi. Putem vedea variabila de flux
rată_creştere_vulpi care face legătura cu variabila de stoc iepuri şi cu constanta reprezentată de

5
populaţia iniţială a iepurilor. De asemenea, putem vedea şi feedbackul atât cel pozitiv cât şi cel
negativ. Semnele de întrebare cu roşu apar pentru că am separat diagrama de flux mare pentru a
vedea mai bine sistemul vulpilor şi mai jos vom vedea sistemul fiecărui animal.

Fig.1 Feedback vulpe

În cazul naşterii vulpilor, avem feedback pozitiv. În sistem intră vulpi. În cazul decesului vulpilor,
avem feedback negativ. Din sistem ies vulpi.

O a doua legătură se realizează între rata naşterii râşilor şi iepurii cu populaţia lor iniţială. De fapt
toate animalele au legătură cu iepurii şi populaţia lor iniţială pentru că iepurii sunt vânaţi de către
fiecare animal în parte. Rata naşterii râşilor se calculează după formula
rata_nastere_rasi*(iepuri/pop_init_iepuri). Este şi normal pentru că creşterea râşilor depinde de
faptul că ei se alimentează sau nu cu iepuri. Dacă prind iepuri, se alimentează şi populaţia râşilor
creşte. Dacă nu vânează iepuri, mor de foame şi populaţia lor scade prin decesul râşilor.

Feedbackul este atât pozitiv cât şi negativ. Când avem naşteri de râşi, avem feedback pozitiv
pentru că creşte, iar când avem deces de râşi avem feedback negativ pentru că scade populaţia de
râşi din cauză că nu s-au alimentat.

În captura de mai jos vedem doar diagrama pentru râşi. Putem vedea variabila de flux
rată_creştere_râşi care face legătura cu variabila de stoc iepuri şi cu constanta reprezentată de
populaţia iniţială a iepurilor. De asemenea, putem vedea şi feedbackul atât cel pozitiv cât şi cel
negativ. Semnele de întrebare cu roşu apar pentru că am separat diagrama de flux mare pentru a
vedea mai bine sistemul râşilor şi mai jos vom vedea sistemul fiecărui animal.

6
 Fig. 2. Feedback râşi

În cazul naşterii râşilor, avem feedback pozitiv. În sistem intră râşi. În cazul decesului râşilor,
avem feedback negativ. Din sistem ies râşi.

O a treia legătură se realizează între rata creştere populaţie lupi şi iepurii cu populaţia lor iniţială.
De fapt toate animalele au legătură cu iepurii şi populaţia lor iniţială pentru că iepurii sunt vânaţi de
către fiecare animal în parte. Rata creşterii lupilor se calculează după formula
rata_crestere_lup*(iepuri/pop_init_iepuri). Este şi normal pentru că creşterea lupilor depinde de
faptul că ei se alimentează sau nu cu iepuri. Dacă prind iepuri, se alimentează şi populaţia lupilor
creşte. Dacă nu vânează iepuri, mor de foame şi populaţia lor scade prin decesul lupilor.

Feedbackul este atât pozitiv cât şi negativ. Când avem naşteri de lupi, avem feedback pozitiv
pentru că creşte, iar când avem deces de lupi avem feedback negativ pentru că scade populaţia de
lupi din cauză că nu s-au alimentat şi-au murit.

În captura de mai jos vedem doar diagrama pentru lupi. Putem vedea variabila de flux
rată_creştere_pop_lup care face legătura cu variabila de stoc iepuri şi cu constanta reprezentată de
populaţia iniţială a iepurilor. De asemenea, putem vedea şi feedbackul atât cel pozitiv cât şi cel
negativ. Semnele de întrebare cu roşu apar pentru că am separat diagrama mare de flux pentru a
vedea mai bine sistemul lupilor şi mai jos vom vedea sistemul fiecărui animal.

7
 Fig. 3. Feedback lupi

În cazul naşterii lupilor, avem feedback pozitiv. În sistem intră lupi. În cazul decesului lupilor,
avem feedback negativ. Din sistem ies lupi.

O a patra legătură se realizează între rata creştere populaţie vulturi şi iepurii cu populaţia lor
iniţială. De fapt toate animalele au legătură cu iepurii şi populaţia lor iniţială pentru că iepurii sunt
vânaţi de către fiecare animal în parte. Rata creşterii vulturilor se calculează după formula
rata_nastere_vultur*(iepuri/pop_init_iepuri). Este şi normal pentru că creşterea vulturilor depinde
de faptul că ei se alimentează sau nu cu iepuri. Dacă prind iepuri, se alimentează şi populaţia
vulturilor creşte. Dacă nu vânează iepuri, mor de foame şi populaţia lor scade prin decesul vulturilor.

Feedbackul este atât pozitiv cât şi negativ. Când avem naşteri de vulturi, avem feedback pozitiv
pentru că creşte, iar când avem deces de vulturi avem feedback negativ pentru că scade populaţia
de vulturi din cauză că nu s-au alimentat şi-au murit.

În captura de mai jos vedem doar diagrama pentru vulturi. Putem vedea variabila de flux
rată_creştere_vultur care face legătura cu variabila de stoc iepuri şi cu constanta reprezentată de
populaţia iniţială a iepurilor. De asemenea, putem vedea şi feedbackul atât cel pozitiv cât şi cel
negativ. Semnele de întrebare cu roşu apar pentru că am separat diagrama mare de flux pentru a
vedea mai bine sistemul lupilor şi mai jos vom vedea sistemul fiecărui animal.

8
 Fig. 4. Feedback vultur

În cazul iepurilor avem un regim special. Nu se face legătura cu rata de creştere a populaţiei
pentru că iepurii nu apucă să crească deoarece sunt mâncaţi de celelalte jivine. În această situaţie se
face legătura între variabila de flux rată_vânare_lupi şi lupi cu populaţia lor iniţială. De asemenea, si
cu celelalte vieţuitoare. Rata de vânare a lupilor se calculează după formula
rata_vanare*(lupi/pop_init_lup).

Mai jos vom vedea captura de ecran aferentă feedbackului pentru iepuri. La fel ca şi în
situaţiile anterioare, naşterile de iepuri înseamnă un feedback pozitiv pentru că cresc, iar moartea
iepurilor înseamnă un feedback negativ pentru că sunt mâncaţi de celelalte animale şi dispar din
sistem.

9
 Fig. 5. Feedback iepuri

În concluzie, după cum bine putem vedea, legăturile care se realizează sunt: pentru pradă
(iepuri) între decesul iepurilor şi rata de vânare a celorlalte animale, iar pentru prădători între rata
de creştere a animalelor şi iepurii cu populaţia lor iniţială. Un feedback pozitiv înseamnă că avem
parte de naştere de jivine, iar un feedback negativ avem parte de deces al jivinelor. Este normal
pentru că naşterile înseamnă adăugare în sistem, iar decesul scoatere din sistem.

Din câte am remarcat în timpul realizării aplicaţiei, nu ne-am confruntat cu constrângeri

impuse de sistem şi nici nu am avut parte de întârzieri în sistem.

4. Modelul propus. Diagramă.

Diagrama sistemului nostru arată astfel:

10
 Fig. 6. Diagramă sistem

Literele sunt destul de mici şi nu se poate vedea la parametri normali din captură, dar vom ataşa
fişierul într-un zip pentru o vizionare mai bună şi bineînţeles, probare a sistemului.

Dacă îi dăm o rulare, vom vedea pe grafic nişte liniuţe care se mişcă. Un începător care nu a
participat la cursuri nu şi-ar da seama despre ce este vorba în aplicaţie, dar dacă stăm puţin să ne
gândim vom vedea că de fapt este chiar uşor. Pe graf, iepurii au trei suişuri şi coborâşuri. Suişurile
reprezintă naşterea iepurilor, iar coborâşurile reprezintă moartea lor. Pe graf avem şi legenda care
spune că liniuţa roşie reprezintă iepurii, liniuţa albastră reprezintă râşii, cea verde lupii, cea roz
vulturii, iar cea bleu vulpile. Vedem că râşii sunt cei care devorează cel mai mult iepurii, urmaţi de
lupi, apoi vulpi şi ultimii vulturii. Ce vedem în graf putem confirma cu valorile pe care le avem şi
formulele aferente.

Nu am întâmpinat întârzieri în sistem şi nici posibile probleme. Sistemul funcţionează la

parametri normali.

5. Simularea modelului. Grafice în timp. Diagrame de fază.

Dacă îi dăm o rulare, vom vedea pe grafic nişte liniuţe care se mişcă. Un începător care nu a
participat la cursuri nu şi-ar da seama despre ce este vorba în aplicaţie, dar dacă stăm puţin să ne
gândim vom vedea că de fapt este chiar uşor. Pe graf, iepurii au trei suişuri şi coborâşuri. Suişurile
reprezintă naşterea iepurilor, iar coborâşurile reprezintă moartea lor. Pe graf avem şi legenda care
spune că liniuţa roşie reprezintă iepurii, liniuţa albastră reprezintă râşii, cea verde lupii, cea roz
vulturii, iar cea bleu vulpile. Vedem că râşii sunt cei care devorează cel mai mult iepurii, urmaţi de
lupi, apoi vulpi şi ultimii vulturii. Ce vedem în graf putem confirma cu valorile pe care le avem şi
formulele aferente.

11
 Nu am întâmpinat întârzieri în sistem şi nici posibile probleme. Sistemul funcţionează la
parametri normali.

În ceea ce priveşte timpul pentru care noi am făcut simularea, aceasta a fost făcută pe 5 ani
din 01 ianuarie 2013 până în 01 mai 2018. A fost făcută anual. Graficele în timp pentru fiecare jivină
în part pot fi vazute în captura de mai jos.

Fig. 7. Grafice în timp pentru fiecare animal în parte

Diagrama de fază a sistemului nostru arată astfel:

Fig. 8. Diagramă de fază

12
 6. Concluzii.
Sistemul este în mod clar structural instabil, mici modificări în formalizarea sistemului modifică
performanţele generale destul de dramatic. Ar fi interesant să găsim ceva de genul ăsta în sistemele
ecologice reale. În realizarea sistemului nu am întâmpinat limitări sau întârzieri în sistem. Sistemul
rulează, iar dacă i se schimbă valorile este normal că se schimbă automat şi rezultatul ajungând chiar
să varieze faţă de rezultatul care ne-a dat nouă. Cu cât sunt mai mulţi prădători, cu atât vânează mai
multe prăzi. Dacă sunt mai puţini, prăzile scapă.

Bibliografie
1. http://maps.unomaha.edu/maher/linked/week3/day8.html
2. http://blog.iseesystems.com/systems-thinking/what-are-mental-models-part-2/
3. http://www.scribd.com/doc/42083341/Pred-Prey-Model
4. http://ccl.northwestern.edu/netlogo/4.1/docs/systemdynamics.html
5. http://www.likbez.com/cgi-bin/av/show.cgi?user=cgiuppo&course=SIMMOD&file=c5
6. http://dwb4.unl.edu/Chem/CHEM869V/CHEM869VLinks/www.supercomp.org/sc96/educati
on/leesummit/Hare_Lynx_Instructions.html

13