REGNUL ANIMAL

FILUMUL ATROPODA

• Elev: Simion
Radu
• Clasa a IX-a D
• Profesor
coordonator:
Mogoș Cătălin
 CARACTERE GENERALE
 Artropodele din greaca veche (arthron) „articulație” și (pous) „picior” sunt
animale nevertebrate care au un exoschelet, un corp segmentat și anexe
articulate pereche. Artropodele formează filu mul Arthropoda. Se disting prin
membrele articulate și cuticula ( strat exte rn dur) din chitină  (o poliz aharidă ),
adesea mineralizată cu carbonat de calciu. Planul corpului artropodului este
format din segmente, fiecare cu o pe reche de apendice (membre anexate de cap
și torace) . Artropodele sunt simetrice bilateral și corpul lor posedă un sche let
extern. Pentru a continua să crească, ei trebuie să treacă prin etape de
năpârlire, proces prin care își aruncă exoscheletul pentru a dez vălui unul nou.
Unele specii au aripi. Sunt un grup extrem de divers, cu până la 10 milioane de
specii.
 Hemocelul, cavitate a internă a unui artropod, găzduiește organele sale interioare
și prin care circulă hemolimfa (funcție ca și sângele și limfa) acestuia – analog
al sângelui; are un sistem circulator deschis. La fel ca exte riorul lor, organele
interne ale artropodelor sunt în general construite din segmente repetate.
Sistemul lor nervos este „ca o scară”, cu cordoane nervoase ventrale pereche
care trec prin toate segmentele și formează ganglioni perechi în fiecare
segment. Cape tele lor sunt formate prin fuziunea unui număr variabil de
segmente, iar creierul lor este format prin fuz iunea ganglionilor acestor
segmente și înconjoară esofagul.
 CARACTERE GENERALE

 Artropodele folosesc combinații de ochi compuși și ocele pigmentare

pentru vedere. La majoritatea speciilor, ocellii pot detecta doar
direcția din care vine lumina, iar ochii compuși sunt principala sursă
de informații, dar ochii principali ai păianjenilor sunt ocelli care pot
forma imagini și, în câteva cazuri, se pot roti spre prada. Artropodele
au, de asemenea, o gamă largă de senzori chimici și mecanici, în
mare parte bazați pe modificări ale multor peri cunoscuți sub numele
de setae care se proiectează prin cuticulele lor. În mod similar,
reproducerea și dezvoltarea lor sunt variate; toate speciile terestre
folosesc fertilizarea internă, dar aceasta se face uneori prin transfer
indirect al spermei printr-un apendice, mai degrabă decât prin
injecție directă. Speciile acvatice folosesc fertilizare internă sau
externă. Aproape toate artropodele depun ouă, dar multe specii dau
naștere la pui vii după ce ouăle au clocit în interiorul mamei, iar
câteva sunt cu adevărat vivipare, cum ar fi afidele.
 EXOSCHELET

 Exo s ch el e tel e a rt r opo de l or s u n t fă cu t e din cu ticu l ă , un ma t er i a l n e ce lu la r

s e cre ta t de epi der mă . C u t icu le le î n g en e ra l co n s ta u di n tre i s tr a tu r i
pri n cipa l e: e pi cu ti cu la , u n s tr a t e xte r io r s u bțir e de ce ar ă ca re r e zi s tă la
u me ze a lă ce l el al t e s t ra t u ri ș i le ofe r ă o a n u mi tă pro te cți e; e xo cu ti cu la , ca r e
co n s tă di n ch i tin ă ș i pr o te in e ​î n tă r it e ch imi c; și e n docu ticu l a , car e co n s tă di n
ch i tin ă ș i pr o te in e ​n e în t ă ri te . F ie ca re s e gm en t a l co rpu l u i ș i s e cțiu n e de
me mbr u e s te î n ve li t î n tr -o cu t icu l ă î nt ă ri t ă. A rt icu l a ți il e di n tr e s eg me n te le
co rpu l u i ș i din t r e se cți u n il e me mbr el or s u n t a co per it e de cu ticu le f l ex ibil e.
 Exo s ch el e tel e ma jor it ă ți i cru s t a cee lo r ​a cva t ice s u n t bio mi n er a l iz a te
( pr o ces u l pr in ca re pr odu c or ga n i sm el e vi i min er a le ) cu ca r bo na t de ca l ciu
e xtr a s di n a pă . U n e le cr u s ta ce e te r es tr e a u de zvo lta t m ij lo a ce de s to ca re a
mi n e ra l u lu i, de oa r ece pe u s ca t n u se po t ba za pe u n a po rt co n s ta n t de
ca r bo n a t de ca l ciu dizo lva te s te m a i ief ti n de co ns t ru i t de câ t u n u l o rg a n ic de
r ezi st en ț ă co mpa r a bilă .
 C u t icu la poa t e a ve a s e ta e ( per i) ca re cr es c di n ce lu l e s peci a le din epi de r mă .
S et e le s u n t la fel de va ri a te ca for mă ș i fu n cți e ca a n e xe l e. De ex em pl u , su n t
a des e a f ol os i ți ca s e n zor i pen t ru a det e cta cu re n ții de a e r s a u de a pă , s au
co n ta ct ul cu o bi e cte .
 NAPARLIREA

 Exoscheletul nu se poate întinde și astfel restricționează creșterea. Prin urmare,

artropodele își înlocuiesc exoscheletele trecând prin ecdiză (năpârlire) sau
eliminând vechiul exoschelet după ce au crescut unul nou care nu este încă
întărit. Ciclurile de năpârlire se desfășoară aproape continuu până când un
artropod atinge dimensiunea maximă.
 Stadiile de dezvoltare dintre fiecare năpârlire (ecdysis) până la atingerea
maturității sexuale se numesc stadii. Diferențele dintre stadii pot fi adesea
observate în proporțiile corpului, culorile, modelele modificate, modificările
numărului de segmente ale corpului sau lățimea capului.
 În faza inițială a năpârlirii, animalul încetează să se hrănească și epiderma lui
eliberează lichid de năpârlire, un amestec de enzime care digeră endocuticula și
astfel desprinde cuticula veche. Această fază începe atunci când epiderma a
secretat o nouă epicuticulă pentru a o proteja de enzime, iar epiderma secretă
noua exocuticulă în timp ce vechea cuticulă se desprinde. Când această etapă
este completă, animalul își face corpul să se umfle prin absorbția unei cantități
mari de apă sau aer, ceea ce face ca vechea cuticulă să se despartă de-a lungul
unor slăbiciuni .
 SISTEMUL RESPIRATOR SI CIRCULATOR

 A rt ro pode le a u s is te me ci rcu la to r ii des ch i se . Mu l te cr u s ta ce e , da r pu ți n e

ch e lic er a te ș i tr a h e a te , f ol os e sc pig me n ți r es pir a t or i pe n t ru a a ju t a
tr a n s por tu l o xi ge n u lu i . C el ma i co mu n pigm en t r e spi ra t or la a r tr o po de es t e
h e mo cia n i n a pe ba ză de cu pru ; a ce a s ta es te f ol os i tă de m u lț i cru s ta ce e ș i
câ ți va ce nt ipe de. C â te va cru st a ce e ș i i ns e ct e f ol os e s c h e mo gl obi n a pe ba z ă
de fie r , pi gme n tu l re spi ra t or f ol os i t de ver te br at e . C a ș i î n ca z u l a lt o r
n e ve rt ebr a te , pi gm en ț ii r es pir a to r i ai a ce lo r a r tr opo de ca re l e a u s u n t în
g en e ra l di zo lva ți în s â n ge .
 In im a e s te de o bi cei u n tu b m u s cu la r ca r e tr e ce ch ia r s u b s pa t e ș i pe ce a m ai
ma r e pa r te a l u n gi mi i he m oce lu l u i. S e con t ra ctă î n o n du la ț ii ca r e me rg din
s pa te î n fa ț ă , î mpi n gâ n d s â n g el e î n a in t e .
 A rt ro pode le a u o ma r e va r ie t at e de s is te me r e spi ra t or i i. Spe cii le m ici a des e a
n u a u , deo a r e ce ra po rt u l lo r ma r e din t re s u pra fa ță și vol u m per mi te dif u za r ea
s im pl ă pr in s upr a fa ț a co rpu l u i pe n tr u a fu r n iza su f ici en t o xi gen . C r u s ta ce el e
a u de o bice i bra n h i i ca re s u n t a pen di ce mo difi ca te . Mu lt e a r a h n ide a u
plă m â n i de ca r t e. Tr a h e el e, s is t em e de t u n e lu ri r a mi fica te ca r e cu rg di n
des ch i der il e per e țil or co r pul u i, fu r n ize a ză o xi ge n dir ect c ăt r e c el u le le
in di vi du al e a le m u lt or i n s ect e, mi ri a pode ș i a r a hn ide.
 SISTEMUL NERVOS

 Artropodele au cordoane nervoase principale pereche care se

desfășoară de-a lungul corpului sub intestin, iar în fiecare
segment cordoanele formează o pereche de ganglioni din care
nervii senzitivi și motorii merg către alte părți ale
segmentului. Deși perechile de ganglioni din fiecare segment
apar adesea fuzionate fizic, ele sunt conectate prin comisuri
(mănunchiuri de nervi relativ mari), care conferă sistemelor
nervoase artropode un aspect caracteristic de „scăriță”.
Creierul este în cap, încercuind și în principal deasupra
esofagului. Este alcătuit din ganglionii fuzionați și unul sau
două dintre cele mai importante segmente care formează
capul - un total de trei perechi de ganglioni la majoritatea
artropodelor.
 SISTEMUL EXCRETOR

 Există două tipuri diferite de sisteme excretoare ale artropodelor. La

artropodele acvatice, produsul final al reacțiilor biochimice care
metabolizează azotul este amoniacul, care este atât de toxic încât
trebuie diluat cât mai mult posibil cu apă. Amoniacul este apoi
eliminat prin orice membrană permeabilă, în principal prin branhii.
Toate crustaceele folosesc acest sistem, iar consumul său mare de
apă poate fi responsabil pentru lipsa relativă de succes a
crustaceelor ​c a animale terestre.Diverse grupuri de artropode
terestre au dezvoltat independent un sistem diferit: produsul final al
metabolismului azotului este acidul uric, care poate fi excretat ca
material uscat; sistemul tubular Malpighian filtrează acidul uric și
alte deșeuri azotate din sângele din hemocel și aruncă aceste
materiale în intestinul posterior, din care sunt expulzate sub formă
de fecale.Majoritatea artropodelor acvatice și unele terestre au și
organe numite nefridii („rinichi mici”), care extrag alte deșeuri pentru
excreție sub formă de urină.
 REPRODUCEREA

 Câteva artropode sunt hermafrodite. Cu toate acestea, indivizii

majorității speciilor rămân de un singur sex toată viața. Majoritatea
artropodelor se bazează pe reproducerea sexuală .
 Artropodele acvatice se pot reproduce prin fertilizare externă, ca de
exemplu broaștele, sau prin fertilizare internă, unde ovulele rămân
în corpul femelei și spermatozoizii trebuie cumva să fie introduși.
Toate artropodele terestre cunoscute folosesc fertilizarea internă.
Opilionii (secerătorii), milipedele și unele crustacee folosesc anexe
modificate, cum ar fi gonopodele sau penisurile, pentru a transfera
spermatozoizii direct la femelă. Cu toate acestea, majoritatea
artropodelor terestre masculi produc spermatofori, pachete
impermeabile de spermă, pe care femelele le iau în corpul lor.
 Majoritatea artropodelor depun ouă, dar scorpionii sunt ovovipari:
produc pui vii după ce ouăle au clocit în interiorul mamei și sunt
remarcați pentru îngrijirea maternă prelungită.
 CLASA CRUSTACEA
 C r u s t a c e e l e f o r m e a z ă u n t a xo n d e a rt ro p o d e m a re și d i v e rs , c a re i n c l u d e a n i m a l e
p r e c u m d e c a p o d e, c r e v eț i , , p ă d u c h i d e p eșt i , k ri l l , re m i p ed e , i z o p o d e , l i p a p e ,
c o p e p o d e , a m f i p o d e ș i m a n t i s. G ru p u l d e c ru st a c e e p o a t e f i t ra t a t c a u n su b f i l u m a
subclasei Mandibulata.
 C e l e 6 7 . 0 0 0 d e s p e c i i d e s c r i se v a ri a z ă î n m ă ri m e d e l a l a 0 , 1 m m , l a c ra b u l
p ă i a n j e n j a p o n e z c u o l u n g i m e a p i c i o a r el o r d e p â n ă l a 3 , 8 m și o m a să d e 2 0 k g . C a
ș i a l t e a r t r o p o d e , c r u s t a c e e l e a u u n ex o sc h e l et , p e c a re î l n ă p â rl i esc p e n t ru a c re șt e .
S e d e o s eb es c d e a l t e gr u p u r i d e a r tro p o d e , c u m a r f i i n sec t e l e , m i ri a p o d e l e și
c h e l i c e r a t e l e , p r i n p o s e s i a d e m e m b re b i ra m e ( c u d o u ă p ă rț i ) ș i p ri n f o rm el e l o r
l a r va r e .
 C e l e m a i m u l te c r u s t a c ee s u n t a n i m a l e a c v a t i c e , d a r u n e l e su n t te re st re ( d e e x e m p l u ,
p ă d u c h i d e p ă d u r e , p ă d u c h i d e n i si p ) , u n el e su n t p a ra z i t e ( d e e x e m p l u , p ă d u c h i d e
p e ș t e , v i e r m i c u l i m b ă ) . P e s t e 7 , 9 m i l i o a n e d e t o n e d e c ru st a c e e p e a n su n t p ro d u se
p r i n p e s c u i t s a u a g ri c u l t u r ă p e n t ru c o n su m u l u m a n , m a j o ri t a t e a f i i n d c re v e ț i și
c r e ve ț i . K r i l l - u l ș i c o p e p o d e l e n u su n t p e sc u i ți p e sc a ră l a rg ă , d a r p o t f i a n i m a l e l e c u
c e a m a i m a r e b i o m a s ă d e p e p l a n et ă și f o rm e a z ă o p a rte v i t a l ă a l a n țu l u i
t r o f i c ( r el a ț i i l e d e h r ă n i r e d i n t re o rg a n i sm el e c o m p o n en te a l e u n u i a n u m i t e c o si st e m ) .
S t u d i u l ș t i i n ț i f i c a l c ru s t a c e e l o r ​​e st e c u n o sc u t su b n u m e l e d e c a rc i n o l o g i e .
 CLASA ARAHNIDA

 Arachnida este o clasă de animale nevertebrate cu picioare articulate , din

subfilumul Chelicerata. Arachnida include, printre alții, păianjeni, scorpioni,
căpușe, acarieni, păianjeni de cămilă, păianjeni bici și oțet.
 Termenul este derivat din cuvântul grecesc aráchnē, „păianjen” .
 Aproape toate arahnidele existente sunt terestre, trăind în principal pe uscat. Cu
toate acestea, unii locuiesc în medii de apă dulce.
 Aproape toate arahnidele adulte au opt picioare, spre deosebire de insectele adulte
care au toate șase picioare. Cu toate acestea, arahnidele au și alte două perechi de
apendice care au devenit adaptate pentru hrănire, apărare și percepție senzorială.
 Arahnidele se deosebesc și mai mult de insecte prin faptul că nu au antene sau
aripi. Corpul lor este organizat în două tagmate, numite cefalotorax (membrele
locomotoare, orificiul bucal ) și abdomen. (
 Ca toate artropodele, arahnidele au un exoschelet și au, de asemenea, o structură
internă de țesut asemănător cartilajului, numit endostern, de care sunt atașate
anumite grupe musculare.
 CLASA INSECTA
 Insectele (din latină insectum) sunt nevertebrate hexapode. Sunt
cel mai mare grup din filum-ul de artropode. Insectele au un
exoschelet chitinos, un corp din trei părți (cap, torace și
abdomen), trei perechi de picioare articulate, ochi compuși și o
pereche de antene. Sângele lor nu este conținut în totalitate în
vase; unele circulă într-o cavitate deschisă cunoscută sub
numele de hemocel. Insectele pot fi găsite în aproape toate
mediile, deși doar un număr mic de specii locuiesc în oceane,
care sunt dominate de un alt grup de artropode, crustaceele, în
care cercetările recente au indicat că insectele sunt cuibărite.
 Aproape toate insectele eclozează din ouă.
 IMPORTANȚA ATROPODELOR

 Crustaceele, cum ar fi crabii, homarii, racii, creveții au făcut parte

de multă vreme din bucătăria oamenilor și acum sunt crescute
comercial.Insectele și larvele lor sunt cel puțin la fel de
hrănitoare ca și carnea și sunt consumate atât crude, cât și gătite
în multe culturi, deși nu în majoritatea culturilor
europene.Tarantulele fierte sunt considerate o delicatesă în
Cambodgia,și de către indienii Piaroa din sudul Venezuelei, după
ce firele de păr foarte iritante sunt îndepărtate.
 Cu toate acestea, cea mai mare contribuție a artropodelor la
aprovizionarea cu hrană umană este polenizarea .