UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI

MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU

DE LA BRAD”, DIN IAȘI
FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ

COMPORTAMENTUL ALIMENTAR, DE
VÂNĂTOARE ȘI SEXUAL AL LEULUI ASIATIC
(PANTHERA LEO PERSICA)

Disciplina: Etologie, bunăstarea și protecția animalelor

Profesori Coordonatori:
Luminița Ailincăi
Gașpar Corneliu
STUDENT,
TODERICĂ RALUCA

2019
 CUPRINS

LISTA IMAGINILOR .................................................................................... 2

1. Încadrare taxonomică ............................................................................. 3
2. Origine și istoric ..................................................................................... 3
3. Aspecte generale..................................................................................... 5
4. Comportamentul alimentar si de vânătoare............................................ 8

4.1 Metode de vânătoare............................................................................ 10

5. Comportamentul sexual........................................................................ 11
Bibliografie ................................................................................................... 16

1
 LISTA IMAGINILOR

Imaginea 2.1 – Amplasarea Parcului Național Pădurea Gir din India _______________ 3
Imaginea 2.2 – Leu african ________________________________________________ 4
Imaginea 2.3- Leul asiatic__________________________________________________4
Imaginea 2.4 – Mascul tânar – se observa pliul longitudual la nivelul abdomenului ____ 5
Imaginea 3.1 – Dimorfismul sexual la leul asiatic ______________________________ 6
Imaginea 3.2 – Leu asiatic_________________________________________________ 7
Imaginea 3.3 – Leoaică asiatică ____________________________________________ 7
Imaginea 4.1 – Dentiția ___________________________________________________ 8
Imaginea 4.2 – Cerb _____________________________________________________ 8
Imaginea 4.3 – Cerb chital (pătrat) __________________________________________ 9
Imaginea 4.4 – Bivol _____________________________________________________ 9
Imaginea 4.5 – Papile cornificate ___________________________________________ 9
Imaginea 4.6 – Leoaică atacând ___________________________________________ 10
Imaginea 4.7 – Leoaică atacând ___________________________________________ 10
Imaginea 4.8 – Leu asiatic pândindu-și prada _________________________________ 11
Imaginea 5.1 – Rostogolirea femelei, răgetul ambilor parteneri ___________________ 12
Imaginea 5.2 – Actul sexual ______________________________________________ 13
Imaginea 5.3 - Puii de leu asiatic __________________________________________ 14
Imaginea 5.4 – Anchiloblefarom natural bilateral _____________________________ 15
Imaginea 5.5 – Leoaică cu pui ____________________________________________ 15

2
 1. ÎNCADRARE TAXONOMICĂ

Regnul: Animalia
Încrengătura: Chordata
Clasa: Mammalia
Ordin: Carnivora
Subordin: Feliformia
Familie: Felidae
Subfamilia: Pantherinae
Gen: Panthera
Specie: Panthera leo
Subspecie: Panthera leo persica

2. ORIGINE ȘI ISTORIC

Arealul leilor asiatici este limitat la Parcul Național Gir și împrejurimile din statul
indian Gujarat. Este listat sub denumirea sa științifică Panthera leo persica ca fiind pe
cale de dispariție, datorită populației mici și a zonei de ocupare.

Imaginea 2.1 – Amplasarea Parcului Național Pădurea Gir din India

https://en.wikipedia.org/wiki/Asiatic_lion#/media/File:Map_Guj_Nat_Parks_Sanctuary.png

3
 Leul asiatic a fost descris pentru prima dată în 1826 de zoologul austriac Johann
N. Meyer care l-a numit Felis leo persicus. Până în secolul al XIX-lea, s-a răspândit în
Arabia Saudită, în estul Turciei, Iran, Mesopotamia și de la estul râului Indus până la
Bengal și râul Narmada din India Centrală. De la începutul secolului XX, acesta este
restrâns la Parcul Național Pădurea Gir și zonele înconjurătoare. Această populație de lei
a crescut constant din 2010. În mai 2015, cel de-al 14-lea recensământ asiatic al leilor a
fost realizat pe o suprafață de aproximativ 20.000 km2; populația de lei a fost estimată la
523 de indivizi, cuprinzând 109 masculi adulți, 201 femele adulte și 213 pui. În august
2017 din sondaje au rezultat un număr de 650 de lei sălbatici.
Leul este una dintre cele cinci pisici pantherine care locuiesc în India, alături de
tigrul Bengal (P. tigris tigris), leopardul indian (P. pardus fusca), leopardul de zăpadă (P.
uncia) și leopardul pătat (Neofelis nebulosa). De asemenea, a fost cunoscut sub numele
de „leul indian” și „leul persan”.
Leul asiatic este o specie de felină mare. Acești lei sunt prădători, destul de
asemănători cu leii africani, atât ca aspect, cât și ca mărime. Cu toate acestea, aceștia sunt
puțin mai mici în comparație cu rudele lor africane. Alte diferențe notabile includ:
ciucurile de la capătul cozilor, precum și smocurile de păr de pe coate, care sunt mai
lungi decât cele ale leilor africani; spre deosebire de verii lor africani, leii asiatici sunt
clar identificați printr-un fald lung de piele, întinse de-a lungul abdomenului; coamele lor
sunt mai scurte decât cele ale leilor africani, așa că se văd urechile. Leii asiatici au gheare
puternice, retractabile și caninii ascuțiți. Culoarea blănii lor variază de la cenușiu , cu
tonuri argintii ocazionale, până la roșcat, acoperit cu pete negre.

Imaginea 2.2 – Leu african Imaginea 2.3 – Leu asiatic

https://ro.wikipedia.org/wiki/Leu#/media https://astiktirthesh1988.wixsite.com/website

4
 /Fi%C8%99ier:Lion_waiting_in_Namibi /single-post/2017/12/27/Asiatic-Lion
a.jpg

Diferențe între leul asiatic și leul african

Leul african Leul asiatic
Dimensiuni mai mari. Dimensiuni mai mici.
Coamă mai bine dezvoltată și mai mare. Coamă mai puțin dezvoltată.
Smocul cozii este mai mic. Smocul cozii este mai mare.
Prezintă un pliu de piele longitudinal de-a
Nu există un astfel de pliu de piele.
lungul abdomenului.
Trăiesc în grupuri mai mari. Trăiesc în grupuri mai mici.
Leii asiatici au gaura infraorbitală
Leii africani au gaura infraorbitală regulată. bifurcată, astfel permite sângelui și nervilor
să treacă la ochi.

Imaginea 2.4 – Mascul tânar – se observa pliul longitudual la nivelul abdomenului

https://en.wikipedia.org/wiki/Asiatic_lion#/media/File:Panthera_leo_persica(Asiatic_Lio
n)_Gir.jpg

3. ASPECTE GENERALE

Durata medie de viață: 16-18 ani

Viteza maximă: 56 km/h
Greutate: 110-190 kg
Înălțime: 110 cm
Lungime: 1,4-2,5 M

5
 Imaginea 3.1 – Dimorfismul sexual la leul asiatic
https://www.wikiwand.com/en/Asiatic_lion
Blana leului asiatic variază în culori de la roșu cu pete negre, până la gri nisipos ,
uneori cu o strălucire argintie în anumite lumini. Masculii au o creștere moderată a
coamei în vârful capului, astfel încât urechile lor sunt întotdeauna vizibile. Coama este
mai redusă pe obraji și pe gât, unde are doar 10 cm lungime. Creasta sagitală este mai
puternic dezvoltată, iar zona post-orbitală este mai scurtă decât cea a leului african.
Lungimea craniului la bărbații adulți variază între 330 și 340 mm, iar la femele de la 292
la 302 mm. Se deosebește de leul african printr-o tufă mai mare a cozii și conchiile
auriculare care sunt mai puțin dezvoltate. Cel mai important caracter morfologic al leului
asiatic este un pliu longitudinal al pielii care se întinde de-a lungul abdomenului.
Masculii adulți cântăresc 160 până la 190 kg, în timp ce femelele cântăresc 110
până la 120 kg.
Culoarea și dezvoltarea coamei la leii masculi variază în funcție de regiune,
vârstă si în rândul populațiilor. În general, leul asiatic se diferențiază de leul african
printr-o coamă mai puțin dezvoltată. Coamele majorității leilor din Grecia Antică și Asia
Mică au fost, de asemenea, mai puțin dezvoltate și nu s-au extins până sub burtă, pe
părțile laterale ale membrelor sau ulne.

6
 Imaginea 3.2 – Leu
https://www.flickr.com/photos/tambako/15548527579
La fel ca majoritatea mamiferelor sociale, leii au roluri pe care le îndeplinesc. Un
grup de lei este format, de obicei, din masculi, femele și câțiva puii mai tineri, care sunt
descendenții leului masculin. Leii de sex masculin au rolul de a apăra, eliminând orice
pericole potențiale care pot amenința grupul.
Cu toate acestea, leoaicele sunt de fapt vânătorii primari într-un grup. Deși
femelele sunt fizic mai mici decât masculii, ele compensează în viteză. Acestea sunt cu
până la 30% mai rapide. În plus, leoaicele vânează și ele în grupuri, crescând eficient
șansele de a captura cu succes o pradă.

Imaginea 3.3 – Leoaică

https://en.wikipedia.org/wiki/Asiatic_lion#/media/File:Lion_Gir.jpg

7
 4. COMPORTAMENTUL ALIMENTAR ȘI DE VÂNĂTOARE

Formula dentară:
3 1 3 1
(𝐼 + 𝐶 + 𝑃 + 𝑀 ) 𝑥 2 = 30
3 1 2 1

Imaginea 4.1 – Dentiția

https://www.animalspot.net/asiatic-lion.html
Leii sunt animale carnivore care, în general, preferă speciile
mari de pradă, cu greutatea cuprinsă între 190 și 550 kg, indiferent
de disponibilitatea lor. Din punct de vedere istoric, bovinele
domestice au fost o componentă majoră a alimentației leilor
asiatici din pădurea Gir. În parcul național al pădurii Gir, leii se

hrănesc predominant cu cerbi, căprioare, tauri, bovine, bivoli și,

Imaginea 4.2 – Cerb
mai rar, mistreți. Cel mai frecvent ucid cerbi, care cântăresc https://peterlengyel.wordpress.com/
2012/01/08/parcul-national-gir-
india/
aproximativ 50 kg.

8
 Imaginea 4.4 – Bivol
Imaginea 4.3 – Cerb chital (pătrat) https://ro.wikipedia.org/wiki/Bivol_indi
https://peterlengyel.wordpress.com/201 an
2/01/08/parcul-national-gir-india/

Ei vânează cerbii când aceștia din urmă coboară de pe dealuri în timpul verii. În
afara zonei protejate unde nu apar specii de pradă sălbatică, leii prind bivoli și bovine.
Uneori vânează și animale mici, iar dacă necesitatea este mare, ei vânează și cămile aflate
în vecinătatea Parcului Național Gir. Ei omoară majoritatea prăzilor la mai puțin de 100
m distanță, o urmărește din apropiere și o atacă intr-un moment de vulnerabilitate. O
particularitate specifică felinelor este prezența papilelor cornificate care favorizează
desprinderea cărnii de pe os.

Imaginea 4.5 – Papile cornificate

https://www.alamy.com/stock-photo/lion-with-tongue.html
9
 Bărbații dominanți consumă cu 47% mai mult din vânat decât partenerii lor.
Agresiunea în cadrul grupului crește atunci când acesta cuprinde mai multi membrii și
uciderile sunt mici.
La fel ca leii africani, vânătoarea este o acțiune cooperantă, dar bărbații adulți
participă rar. Dacă prada este dispersată, vânătoarea are loc de obicei noaptea, dar acolo
unde este bogată, poate avea loc și în timpul zilei. Leii folosesc furișul pentru a se
apropia de prada lor și apoi sar și o mușcă, fie o doboară înainte de a o depăși. Doar una
din aproximativ patru încercări se încheie cu succes. Leii sunt inactivi în cea mai mare
parte a zilei, petrecând până la 20 de ore pe zi odihnindu-se sau dormind.

4.1 Metode de vânătoare

În general, există două metode cunoscute pe care leii le folosesc pentru a-și vâna
prada. Primul este prin a o urmări. Rămâne ascuns cât mai mult, timp în care se apropie
de prada lor. Acesta este un alt avantaj pe care leoaica îl are asupra masculului, prin
faptul că trupurile lor sunt mai subțiri, permițându-le să rămână ascunse în iarbă mai mult
timp. Leoaicele colaborează, de asemenea, atunci când vânează înconjurând prada, în
timp ce rămân ascunse. În cele din urmă, însă, prada va observa sau auzi prădătorul care
se apropie, astfel vânatoarea continuă cu urmărirea în fugă. Odată ce leul prinde prada,
își folosește ghearele puternice pentru o acoperi și colții pentru a-i mușca gâtul, lăsând-o
paralizată.

Imaginea 4.6 – Leoaică atacând Imaginea 4.7 – Leoaică atacând

https://www.youtube.com/watch?v= https://ro.pinterest.com/pin/423901383649615492
-cQfHJ8sLX0 /

10
 Imaginea 4.8 – Leu asiatic pândindu-și prada
https://blog.goway.com/globetrotting/asian-lion-hunting-in-gujarat_96652294/
Celălalt mod în care vânează leii este mai simplu. Acesta este atunci când
masculul se alătură, de asemenea, la vânătoare împreună cu leoaicele. Pentru cea de-a
doua metodă, nu există nicio ascundere sau urmărire, ei merg pentru prada cea mare și
apoi o incolțesc strategic. Odată ce este încolțită, leul vine față în față pentru a lupta cu
animalul. În acest caz, greutatea, forța brută și curajul leului determină rezultatul
vânătorii. Dacă prada este mare, ambele sexe petrec de obicei 21 până la 22 de ore pe zi
odihnindu-se, dormind sau stând și vânează doar 2 sau 3 ore pe zi.
Leii indieni nu au prădători naturali în habitatul lor, deoarece se află în vârful
lanțului trofic din ecosistem.

5. COMPORTAMNETUL SEXUAL

La începutul perioadei de împerechere, o femeie în proestru se remarcă prin răget

sau marcarea teritoriului prin urinare.
Primul bărbat care întâlnește femela o însoțește în perioada de împerechere care
durează 3-7 zile. În această perioadă, masculul este protector față de femelă , iar perechea
se odihnește aproape de-a lungul întregii perioade de împerechere. Femela inițiază
împerecherea prin mârâit. Acest mârâit de frecvență joasă nu durează mai mult de 2
secunde. Femela se ridică, își îndreaptă trenul posterior spre mascul și se deplasează la o
distanță scurtă înainte de a permite masculului intromisiunea. Încetarea acesteia este
bruscă însoțită de o anumită agresivitate direcționată către bărbat. Femela se întoarce pe
spate înainte de a relua poziția de repaus, în timp ce masculul continuă să stea încă 30-60
de secunde. În unele ocazii, fie perechea , fie doar masculul rage. S-a observat că
masculii rag după fiecare împerechere, în special la începutul perioadei.

11
 Imaginea 5.1 – Rostogolirea femelei, răgetul ambilor parteneri
https://www.reddit.com/r/wildlifephotography/comments/8e1fqx/rough_love_asiatic_lion
s_while_mating/
Este necesar un număr mare de împerecheri înainte ca o femelă să rămână
gestantă. Leii copulează de aproximativ 500 de ori pentru fiecare gestație. În acest timp, o
pereche se împerechează în general la fiecare 20-30 de minute, cu până la 50 de copulații
în 24 ore. Prin urmare, actul sexual are loc la intervale frecvente pe toată perioada de
împerechere, frecvența scăzând spre sfârșitul acesteia. O astfel de copulare extinsă nu
numai că stimulează ovulația la femele, dar asigură și paternitatea pentru mascul,
excluzând alții.
Membrii de grupului se disociază și se distanțează de perechea respectivă.
Femelele în călduri , se desprind de membrii grupului și se realătură lor numai după ce
perioada s-a încheiat.

12
 Imaginea 5.2 – Actul sexual
https://en.wikipedia.org/wiki/Asiatic_lion#/media/File:Asiatic_Lions_Mating_in_Gir_Fo
rest.jpg
Comparabil cu observațiile asupra leului african, femelele asiatice se
împerechează cu doi sau mai mulți bărbați succesivi, dacă sunt nesupravegheate. Dacă
primul mascul ar lăsa femela nesupravegheată, următorul ar prelua împerecherea. S-a
constatat că partenerul succedent se află în vecinătatea perechii aproximativ 50% din
timp și nu confruntă primul mascul. Mai mult 20–25% dintre masculii care curtau aveau
un alt bărbat la 30–200 m distanță.
Leii asiatici se împerechează mai ales între septembrie și ianuarie. Împerecherea
durează de la trei până la șase zile. În aceste zile, de obicei nu vânează, ci doar beau apă.
Gestația durează aproximativ 110 zile. Leoaica fată între unu și maxim șase pui.
Intervalul mediu dintre nașteri este de 24 de luni, cu excepția cazului în care puii mor din
cauza infanticidului de către bărbații adulți sau din cauza bolilor și rănilor. Femelele sunt
fertile până la vârsta de 15 ani.
Puii devin independenți la vârsta de aproximativ doi ani. Masculii tineri își
părăsesc grupul natal cel târziu la vârsta de trei ani și devin nomazi până când își
stabilesc propriul teritoriu. Bărbații dominanți se împerechează mai des decât restul
masculilor din grup. Unele femele au fost observate schimbând parteneri de împerechere
în favoarea masculului dominant. Bărbații noi care au intrat pe teritoriile femelelor au
ucis puii necunoscuți. Femelele tinere se împerechează în primul rând cu bărbații din raza
lor. Femelele mai în vârstă au selectat bărbați la periferia grupului lor de origine.

13
 Masculii ating maturitatea sexuală la aproximativ 5 ani, iar femelele mai devreme,
la aproximativ 4 ani. Perioada de gestație durează între 100 - 119 zile. Intervalele dintre
nașteri pot fi de 18 - 26 de luni.
Adesea, mai multe femei nasc în același timp și au sarcinile de a proteja și de a
alăpta comun puii. Alăptarea poate dura până la șase sau opt luni. Cam la vârsta de un an,
puii vor începe să învețe să vâneze cu grupul. Sunt încă foarte stângaci în acest stadiu și
durează câțiva ani pentru a deveni vânători . Puii sunt îngrijiți de mame pentru o perioadă
destul de lungă. În mod normal, ea nu se va mai împerechea până când puii vor avea
aproximativ 18 luni până la doi ani.

Imaginea 5.3 - Puii de leu asiatic

https://www.psychologytoday.com/sg/blog/animal-minds/201904/who-s-the-daddy-lion-
cubs-it-s-safer-not-know
Puii încep să mănânce carne la vârsta de aproximativ 3 luni în timp ce continuă să
sugă până la 6 luni. Ei petrec 9 luni perfecționându-și abilitățile de vânătoare, devin
independenți și ajung la maturitate la 3 - 4 ani. Mortalitatea puilor este mare, până la 80%
pot muri înainte de vârsta de 2 ani. Durata de viață a leului asiatic este de 16-18 ani.
Puii nou-născuți sunt neputincioși prezintă anchiloblefarom natural bilateral și au
o blană groasă, cu pete întunecate, care dispar de obicei odată cu maturitatea. Puii sunt
capabili să își urmeze mamele la vârsta de aproximativ trei luni și sunt înțărcați la șase
sau șapte luni. Încep să participe la vânătoare la 11 luni, dar nu pot supraviețui singuri
decât dupa vârsta de doi ani. Leoaicele sunt mame surprinzător de neatente și își lasă
adesea puii singuri până la 24 de ore.

14
 Imaginea 5.4 – Anchiloblefarom natural bilateral
https://www.animalspot.net/asiatic-lion.html
Există o rată mare a mortalității corespunzătoare, dar ratele de supraviețuire se
îmbunătățesc după vârsta de doi ani. În sălbăticie, maturitatea sexuală este atinsă la vârsta
de trei sau patru ani. Unii pui de sex feminin rămân în grup atunci când ating maturitatea
sexuală, dar alții sunt forțați să se alăture altor grupuri sau să rătăcească ca nomazi.
Puii de sex masculin sunt expulzați din grup la aproximativ trei ani și devin
nomazi până când sunt suficient de maturi pentru a încerca să preia un alt grup (după
cinci ani). Mulți bărbați adulți rămân nomazi pe viață. Oportunitățile de împerechere
pentru bărbații nomazi sunt rare, iar concurența dintre leii de sex masculin pentru a apăra
teritoriul unui grup și pentru a se împerechea cu femele de este acerbă.
Dacă un nou mascul preia alt grup,
va căuta să ucidă puii tineri ai
predecesorilor. Acest lucru are ca efect
scurtarea timpului leoaicei pentru
urmatoarea împerechere. Femelele
încearcă să prevină acest infanticid
ascunzându-și sau apărându-și direct puii;
Imaginea 5.5 – Leoaică cu pui
leoaicele au, în general, mai mult succes
https://scroll.in/article/876349/how-
în protejarea puilor mai în vârstă, deoarece
politicking-and-state-apathy-has-put-the-
ar părăsi grupul mai devreme. survival-of-the-asiatic-lion-at-risk-in-india

15
 BIBLIOGRAFIE

1. https://www.ufs.ac.za/natagri/departments-and-divisions/animal-wildlife-and-
grassland-sciences-home/alpru/alpru-home/unlisted-pages/predator-
species/lion
2. https://en.wikipedia.org/wiki/Asiatic_lion
3. https://targetstudy.com/nature/animals/lion.html
4. https://www.animalspot.net/asiatic-lion.html
5. https://www.nationalgeographic.com/animals/2019/04/asiatic-lions-infanticide-
cubs/
6. https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fevo.2019.00312/full
7. https://www.britannica.com/animal/lion/Reproduction-and-life-cycle
8. https://www.researchgate.net/publication/6765003_Estrus_behavior_and_fecal
_steroid_profiles_in_the_Asiatic_lion_Panthera_leo_persica_during_natural_a
nd_gonadotropin-induced_estrus

16