Stiati ca:

Elefantul este considerat cel mai mare si cel mai greu animal de pe planeta.
Inima unui elefant poate cantari pana la 20 de kg, iar creierul sau, 5 kg in medie.
Trompa elefantului este compusa din 40.000 de muschi.
Un elefant poate ridica cu ajutorul trompei, o greutate de pana la 270 kg.
Grosimea pielii elefantului este intre 1 mm, pe zona urechilor si 3 cm pe spate.
Viteza maxima de alergare pe care o poate atinge un elefant este de 40 km/h.
Un elefant adult mananca in medie 250 kg mancare pe zi.
Un elefant bea aproximativ 200 l de apa si urineaza in medie 50 l de urina.
La nastere, puiul de elefant cantareste aproximativ 80 kg.
Nou-nascutul de elefant, bea zilnic aproximativ 10 l de lapte.
Elefantul este considerat a avea o memorie uimitoare, de aici venind si expresia memorie
de elefant.
Coltii elefantului pot cantari la maturitate pana la 100 kg si pot ajunge pana la lungimea de 3
m.
Molarii unui elefant cantareste in jur de 5 kg si are o lungime de aproximativ 30 cm.
Pe parcursul vietii unui elefant, toti dintii acestuia, exceptie coltilor de fildes, se schimba de
6 ori.
Elefantul creste pe intreaga durata a vietii lui si traieste in medie 70 de ani.

Elefantul african este cel mai mare animal de pe suprafata terestr din zilele noastre. Nici un alt animal de pe pmnt nu se

apropie ctui de puin de dimensiunile foarte mari ale acestuia. Greutatea corpului su este echivalent cu cea a 165 de

brbai maturi urcai pe acelai cntar..

ntr-un singur an un elefant poate bea pana la 57.000 litri de ap.

Dantura elefantilor este formata din doar 4 dini si aceasta se poate schimba pe parcursul vieii de 6 ori.

Elefantii africani pot tri chiar i 70 de ani.

Prin inspirarea aerului elefanii produc zgomote ce pot fi auzite de la aproape 8 km distan.

Elefanii africani sunt suficient de inteligeni nct pot detecta izvoare de ap ce curg pe sub pmnt.

Elefantii traiesc n familie. Cteva familii se unesc ntr-o turm condus de cea mai batrn femel. Puii maturi prsesc turma

n cautarea unei femele.

articol_scripts

Pielea elefantului este foarte sensibil la arsurile solare i la nepturile insectelor i, ca s se ma protejeze, se balacete in

noroi. Are un grad de inteligen ridicat n rndul animalelor. Rareori se ntinde pe pmanat si de obicei doarme in picioare.
Inima unui elefant poate cntari pina la 20 de kg, iar creierul sau, 5 kg, n medie.

Trompa lui, organ unic, inexistent la nicio alt specie din fauna Terrei, e compus din nu mai puin de 40.000 de muschi i, n

consecin, poate ridica o greutate de pna la 270 kg.

Urechile efefantului, care au capacitatea de a se mica aproape continuu, vehiculeaza cca 12 l de snge pe minut.

Grosimea pielii lui variaz ntre 1 mm, pe ureche, i 3 cm pe spate.

Elefantul are si o memorie uimitoare, consacrat de expresia "memorie de elefant". El poate distinge si recunoaste vocalizele a

sute de congeneri, si nu le uit nici macar dupa civa ani.

Colii elefantului sunt o alt component a corpului care atrag atenia. Ei sunt cei mai lungi din lume, putnd ajunge pna la 3,2

m, iar greutatea lor maxima poate atinge peste 100 kg.

Ce nu stiai despre elefanti

Elefantul isi foloseste urechile pentru reglarea temperaturii corpului.

Urechile sunt unice si pot fi folosite pentru identificare ca si in cazul amprentelor.

Durata de viata a elefantului poate depasi uneori 70 de ani.

Elefantii plang, se joaca, rad si au o memorie incredibila!

Desi am putea crede ca elefantii beau apa cu trompa, acestia folosesc aceasta parte a corpului
numai ca ajutor in aceasta actiune. Trompa are peste 100.000 de muschi.

Atunci cand un elefant se intoarce in grup dupa o perioada indelungata, au loc adevarate
ceremonii de intampinare si sarbatorire a momentului revenirii.

Puii de elefanti cantaresc la nastere aproape 90 kg.

Creierul unui elefant matur are o greutate de aproximativ 5 kg (de circa 4 ori mai mult decat
creierul omului).

Inima elefantilor inregistreaza in jur de 28 de batai pe minut.

De-a lungul istoriei, oamenii au pretuit elefanti pentru dimensiunile si puterea lor. Pe
cmpul de lupt au zdrobit si ngrozit inamicii. Au fost dresati s care provizii grele
de-a lungul junglei si s trasc busteni din pdurile unde odinioar au trit.
Timp ndelungat elefantii au fost admirati si onorati, iar n Thailanda, India si n alte
tri din Sud-Estul Asiei elefantii frumos decorati joac nc un rol important n
ceremoniile religioase traditionale. Conform traditiei Buddhiste, Buddha a ales forma
unui elefant alb ca una dintre multele sale ncarnri pmntene.
 n ultimii 40 de milioane de ani, mai mult de 600 de specii de elefanti au
populat Pmntul. Azi numai dou mai sunt n viat. Fluctuatiile climei de-a lungul
mileniilor si schimbrile rezultate n vegetatie au cauzat extinctia a multe specii de
elefanti dar impactul omului a avut si el un rol important.

EVOLUTIE

Cei mai btrni strmosi ai elefantilor moderni au evoluat acum 65 de milioane

de ani n regiunea cunoscut acum ca Egipt. Numiti Moeritherium, aceste animale
triau n mlastini iar mrimea lor era cuprins ntre cea a unui porc si cea a unei vaci.
Posedau dou perechi de dinti n fat, usor alungiti care aveau s devin n cele din
urm colti. Trei grupuri de animale asemenea elefantilor descind din Moeritherium,
Deinotherioidea, Mastodontoidea, si Elephantoidea. Deinotherioidea a evoluat n
urm cu circa 54-38 de milioane de ani si tria n anumite prti ale Asiei, Europei si
Africii. Avea tromp si doi colti ntorsi napoi, posibil pentru scoaterea mncrii de pe
marginea si din fundul mlastinilor. Ultimul membru al acestui grup a murit cu circa 10
mii de ani n urm.
Primul membru al grupului Mastodontoidea a evoluat acum circa 38 de
milioane de ani. Aceste animale aveau trompe asemenea elefantilor si, n functie de
familie, doi sau patru colti - cei superiori erau verticali sau ndoiti n sus. Perechea de
jos, cnd exista, era ndoit nainte si avea uneori forma unor unor lopeti, se pare
pentru dezgroparea plantelor si bulbilor. Mastodontul, cel mai popular membru al
acestui grup, a evoluat acum circa 15 milioane de ani, si s-a rspndit n Europa, Asia,
Africa si America de Nord. Descendentii si au trit n lumea rece a ultimii Mari
Glaciatiuni (2,5 milioane 8000 de ani n urm), cnd ghetarii grosi acopereau prti
ale Americii de Nord si ale Europei. Mastodontul avea doi colti curbati n sus si era
acoperit cu o blan groas de pr mitos. n urm cu circa 10 mii de ani, primii oameni
au nceput s vneze mastodontii, contribuind la extinctia lor.
Grupul Elephantoidea, care a evoluat n urm cu circa 8-10 milioane de ani,
include Mamutul si Stegolophodon. Mamutul a trit de asemenea n timpul Erei
Glaciare si era acoperit cu o blan groas, lnoas. Spre deosebire de coltii curbati
nainte ai mastodontului, cei ai mamutului erau ndoiti napoi. Avea o cocoas
proeminent. Rtceau prin America de Nord, Africa , Europa si Asia, unde au fost
vnati de oamenii primitivi, si au murit cu circa 8000 de ani n urm. Stegolophodonul
a evoluat cam n aceeasi perioad cu mamutul si popula Europa, Asia, Africa. Coltii
si si alte caracteristici erau intermediare ntre mamut si elefantul modern.
Stegolophodonii sunt elefantii africani si asiatici de astzi.

Rspndire si habitat
Fosile ale strmosilor elefantilor indic c au trit odat pe fiecare continent n
afara Australiei si Antarcticii, dar habitatul de azi e limitat la Africa si prti ale Asiei
de Sud-Est.
Elefantii ocup o varietate de medii-cmpii, mlastini, pduri, deserturi si munti. Sunt
ierbivori si au nevoie de cantitti importante de hran si ap de but pentru a-si
mentine mrimea impozant. Chiar si turme mici de ctiva exemplare pot consuma
 rapid resursele de mncare si ap ale unei zone. Ei migreaz sezonier ntr-o bucl
mare, cutnd resurse proaspete n arealul lor, care se poate extinde pn la 1500 de
kmp. n cutarea sa de hran, un elefant poate cltori pn la 5-10 mii de km anual,
cel mai lung record de migratie al unui mamifer.

Descriere fizic
Cele dou specii ale familiei Elephantoidea se pot diferentia prin mrimea
urechilor. O privire mai amnuntit dezvluie alte deosebiri. Elefantul asiatic, de
exemplu, are 4 degete la fiecare picior posterior n timp ce cel african are doar 3.
Ei difer n mrime, culoare si alte caracteristici fizice. Elefantul african poate
fi deosebit prin dimensiunile sale mult mai mari si urechile care i acoper umerii.
Masculii pot atinge 4m nltime si circa 7 tone. Femelele sunt mai mici- circa 2,8m- si
cntresc mult mai putin- circa 3,6t. Elefantul african are culoarea gri-deschis, desi
poate prea gri-nchis, rosu sau maro, dup noroiul n care se scald. Are o frunte joas
si plat si un spate usor nclinat. Urechile sunt n form de evantai si au cam 1,5m
lungime si 1,2m ltime. Att masculii ct si femelele au colti lungi si curbati.
Elefantii asiatici sunt mai mici si mai ndesati dect rudele africane, cu urechi
ce nu le ating umerii. Masculul mediu are 3m nltime si 2,3 tone. Femela atinge 2,4m
si circa 3 tone. Au pielea de culoare gri-nchis si fruntea rotund, cu spatele arcuit.
Mrimea urechilor e n medie de 0,75m lungime si 0,6m ltime. Coltii femelelor pot fi
absenti sau nedezvoltati.
n ciuda greuttii mari, elefantul merge aproape fr zgomot, cu gratie de
exceptie, picioarele lui groase mentinnd naintarea cu pasi mari, usori, ritmici. O
pern groas de tesut flexibil creste la baza fiecrui picior absorbind socul greuttii.
Degetele asigur mentinerea echilibrului n mers. Se deplaseaz cu o vitez medie de 6
km/h si pot atinge 40 km/h. Nu pot galopa sau sri peste santuri dar

intr cu plcere n ruri si lacuri, unde apa i mentine si le permite s noate distante
lungi fr s oboseasc.
Nasul si buza superioar ale unui elefant sunt unite ntr-o tromp lung si
flexibil cu circa 150,000 de muschi. Trompa versatil actioneaz ca o mn pentru
 apucarea boschetilor si a altor tipuri de hran si introducerea n gur; un brat pentru
ruperea crengilor copacilor; un tub de alimentare cu aer cnd trupul e scufundat.
Elefantii si folosesc de asemenea trompa pentru aspirarea apei si scuiparea ei n gur
pentru but sau peste cap pentru splare. Nrile din vrf permit elefantului s capteze
mirosuri. Dup cercetarea aerului aceasta este introdus n gur, unde organe speciale
detecteaz mirosul. Elefantul african are dou buze mici, flexibile la captul trompei
pentru apucarea obiectelor mici; cel asiatic nu are dect una folosit pentru acelasi
scop.
Coltii elefantilor, incisivii prelungiti, sunt cei mai mari si mai grei dinti ai unui
animal n viat. Coltii sunt folositi pentru sparea dup rdcini si ap, curtarea
scoartei copacilor dup hran, lupta n sezonul mperecherilor sau pentru alungarea
prdtorilor. La pui, primii incisivi sunt nlocuiti la circa 6-12 luni de la nastere, iar al
doilea rnd, din care se vor dezvolta coltii, creste cu circa 17cm/an, de-a lungul vietii.
Cresterea lor e determinat de gene si de alimentatie; n timp, tocirea si ruperea le
micsoreaz lungimea. Un colt de mascul african cntreste 20-45 kg si are ntre1,8 si
2,4 metri. Coltii masculului adult asiatic au circa 1,5m si 30 kg.
Elefantii au n total 4 dinti, toti molari, cu margini ascutite pentru mestecarea
frunzelor, tulpinilor si rdcinilor. Un singur dinte poate cntri mai mult de 5 kg la o
lungime de 30cm.

Prima pereche de molari se afl n fata gurii; cnd acestia se

uzeaz cad; ntre timp ceilalti doi din spate avanseaz. Dinti noi
cresc apoi n spatele gurii pentru a-i nlocui pe ceilalti. Elefantii
schimb molarii posteriori de 6 ori n viat. Cnd ultimii se uzeaz
-ntre 40 si 60 de ani- animalul nu mai poate mesteca si moare de
foame.

Pielea e cutat si groas (2,5cm), acoperit cu pr rar. n ciuda grosimii sale,se

poate infecta cu pduchi care transmit boli ale sngelui. Elefantii se acoper frecvent
cu praf, fac baie n ap si noroi pentru a-si proteja pielea.
Elefantii nu au glande sudoripare, urechile actionnd ca radiatoare pentru
eliberarea cldurii . Prin agitarea lor, fiecare vas de snge din urechea mare intr n
contact cu aerul, fapt ce rceste sngele nainte ca ecesta s circule din nou n tot
corpul. Acest mecanism explic de ce elefantul
african care a evoluat n climat cald are urechi mult mai mari fat de cel asiatic. Coada
elefantului nu are pr, ci doar o perie mic n vrf pentru alungarea mustelor; poate
cntri pn la 10 kg.
Vederea e proast. Ochii sunt mici, n comparatie cu capul mare care se misc
foarte putin lateral. Celelalte simturi auz, miros, gust, pipit- sunt ascutite. Cel mai
sensibil organ este trompa, care detecteaz adesea mncare si pericol pe pmnt si n
aer. Elefantii pot mirosi apa de la distante mari si pot auzi sunete de la mai mault de o
mil.

Diet
Elefantii mnnc o varietate de plante (circa 80 de specii). Folosesc trompa
pentru smulgerea smocurilor de iarb si pentru ruperea ramurilor si frunzelor din
tufisuri si copaci. Un mascul african flmnd poate dobor un copac pentru a mnca tot
 ce este comestibil din el. Elefantul asiatic mnnc mai mult ierburi. Sistemul digestiv
e mai putin eficient dect al altor ierbivore. Mncarea trece repede prin sistem nainte
ca substantele nutritive s fie absorbite, animalul eliminnd aproape jumtate din masa
vegetal ingerat. Astfel el trebuie s consume imense cantitti de hran pentru a-si
mentine sntatea. n slbticie petrece aproape trei sferturi din zi mncnd. Un
elefant adult are nevoie de 75-150 kg de hran pe zi.

Reproducerea
Animale sociale, elefantii se adun n turme mici pentru a se apra de
prdtori. Fiecare familie e condus de o femel dominant sau matriarh. Cnd sunt
amenintati, membrii turmei nconjur puii pentru a-i apra iar matriarha nfrunt
pericolul sau grupul se retrage loalalt.
Maturitatea sexual a masculilor ncepe la 11-12 ani, dar n sezonul
mperecherilor cei mai btrni i alung pe cei tineri; masculul nu se mperecheaz
pn la 30 de ani. Cnd are circa 20-25 de ani, glandele mari de pe lateralele capului
ncep s se mreasc si secret un lichid bogat n testosteron. Comportamentul devine
nervos si adesea agresiv fat de alti masculi si oameni. Acest moment are loc anual n
viata masculului, durnd zile si chiar luni dup vrst si starea de sntate a
animalului. Cercettorii cred c fenomenul are legtur cu ierarhizarea social, aflat
n strns legtur cu ntietatea la mperechere.
Femelele ncep mperecherea de la 9 ani si intr n clduri la fiecare 16
sptmni. n timpul sarcinii mperecherea nceteaz. Dup nastere ciclul rencepe.
Femelele nasc un singur pui odat, la 20-22 de luni dup concepere, cea mai lung
perioad de gestatie cunoscut la animale. Un nou nscut are circa un metru nltime si
120 kg. La nceput e neajutorat si nu-si poate controla muschii. Dup 1-2 ore poate sta
n picioare si suge lapte din glandele mamare ale mamei, aflate ntre picioarele
anterioare. n 3-8 sptmni ncepe s se hrneasc singur; n 6 luni nvat s bea cu
trompa. La 9 luni petrece jumtate din timp consumnd hran vegetal. Este ntrcat la
circa 3-4 ani, la nasterea altui pui. n captivitate femelele nasc pn la 60 de ani, la
intervale de 4 ani.
Una sau mai multe ,,mtusi pot ngriji puiul n timp ce mama e n cutare de
mncare. Mai multe ,,mtusi nseamn mai multe sanse de supravietuire a puiului. La
10 ani acesta cntreste ntre 900 si 1300 de kg. Va cstiga mare parte a nltimii ntre
20 si 25 de ani continund s creasc pentru tot restul vietii.

Comportament
Elefantii au un comportament social complex, trind n familii unite,
matriarhale, conduse de femelele cele mai btrne. Familiile sunt compuse din surori,
verisoare, mtusi, nepoate si tinerii urmasi; pot avea ntre 2 si 29 de indivizi. Pot
rmne mpreun pentru toat viata. Dac o familie devine prea mare, cteva femele
pleac pentru a forma o nou ciread. Membrii familiei se scald, caut mncare si
cltoresc ca un grup. Ei stau la mai putin de 46 de metri de matriarh, chemndu-se
ntre ei. Dac sunt separati chiar si pentru cteva ore, rentlnirea e marcat printr-un
complex ceremonial de primire (alergare, rotire, defecare, urinare, lovirea coltilor,
frecarea trupului cu capul, strigte). Familia apr pe cei tineri, bolnavi, btrni, rniti.
Cnd matriarha moare, cea mai btrn femel i ia locul la conducere.
 Masculii tineri se deprteaz de familie pe la 6 ani si petrec timpul n compania
altor tineri masculi. Cnd devin maturi sexual prsesc familia definitiv sau sunt
alungati de femelele btrne. Pot hoinri singuri sau se pot altura altor masculi n
turme, rmnnd aproape dar independenti de turmele femelelor. Se lupt uneori,
rareori mortal, pentru a determina seful grupului.

n timpul migratiilor sezoniere, multe familii pot cltorii laolalt ca o singur

turm condus de cea mai btrn femel. Dac un prdtor amenint, se grupeaz, cu
matriarha n frunte si tinerii elefanti n spatele celor adulti. Cnd pericolul se apropie ,
matriarha poate ataca sau conduce marsul ntregii turme pentru nfrngerea inamicului.
Elefantii comunic prin atingere, sunete, miros sau limbaj corporal. Atingerea e
fcut n principal cu trompa si poate varia de la mngierea cald a unei mame pn
la lovitura disciplinar a matriarhei aplicat unui mascul mai tnr. mpingerea,
lovitura cu piciorul si frecarea unul de altul sunt moduri de comunicare. Elafantii
strig suflnd din tromp pentru avertizare sau pentru ntmpinarea altor elefanti.
Aceste animale produc si mormituri pe frecvente joase care pot cltori pe distante
mari. Cercetrile recente arat c ei comunic si prin infrasunete neauzite de urechea
uman.
Comunicarea include si secretia de diferiti feromoni n urin sau excremente.
n plus informatia e transmis de diferite pozitii ale corpului. Elefantul african si
ntinde urechile si le agit n timp ce-si arcuieste trompa lng corp semnal de atac.
S-a scris mult despre viata emotional a elefantului. Sunt loiali, afectuosi, punndu-si
viata n pericol pentru altii. Celebreaz nasterea elefantilor tineri si jelesc sau chiar
lcrimeaz la moartea unui membru al familiei. n captivitate se pot atasa de un anumit
om, refuznd s coopereze cu oricine altcineva.

Sunt specii cheie n ecologia pdurilor si savanelor. n timp ce

se hrnesc modeleaz mediul n jurul lor. n timp de secet, sap
guri dup ap; n jungl creeaz crri folosite si de alte animale.

Inteligenta
E greu de msurat inteligenta unui animal. Totusi exist motive s credem c
elefantii sunt capabili de functii mentale mai nalte dect ale multor alte animale
domestice. Un indicator e usurinta cu care nvat trucuri sau sarcini. Un elefant tnr
si reaminteste diferite drumuri ctre mncare sau ap. Comportamentul jucus,
observat la primate, considerat ca dovad de inteligent, e tipic elefantilor tineri, care
irosesc mult energie n jocuri ce-i obisnuiesc cu deprinderile sociale specifice vietii n
familie.

Elefantii si oamenii
De peste 2000 de ani, elefantii asiatici au fost capturati si antrenati. Elefantii africani
au fost folositi de generalul cartaginean Hannibal pentru a cra provizii peste Alpi n
timpul marsului su de cucerire a Romei n secolul III. n secolul XVI erau condusi pe
cmpul de lupt, iar n al doilea Rzboi Mondial (1939-1945) au fost folositi pentru
tragerea echipamentului militar pe pante abrupte si noroioase. n Asia de Sud-Est si n
 India elefantul asiatic continu s-si cstige existenta. Aproximativ 13-16 mii de
exemplare 25% din populatia slbatic a elefantului asiatic au fost capturate si
dresate pentru diferite munci. Crarea bustenilor, a pasagerilor si a bagajelor, ajutor n
capturarea elefantilor slbatici sunt munci n care acestia sunt folositi pentru puterea si
inteligenta lor.
nvtarea sarcinilor n particular cere un nivel ridicat de miestrie. Dresarea elefantilor
pentru industria lemnului poate dura 3-5 ani. Dup aceea elefantii sunt antrenati
individual nc 10 ani, dup care sunt trimisi n pdure. Absolventii scolii de dresaj
lucreaz 30 de ani dup care ies la pensie pe la 50 de ani. Dresorul elefantului, numit
oozie sau mahout si cstig existenta cernd bani pentru folosirea animalului su.
Omul mbtrneste adesea mpreun cu elevul su, timp n care se creeaz ntre cei doi
o strns legtur de prietenie si respect.

Situatia
Elefantul african si cel asiatic sunt specii pe cale de disparitie. O varietate de
elemente au contribuit la declinul lor. Au fost mcelriti n secolele trecute numai
pentru fildesul coltilor; rzboaiele, tierea pdurilor pentru obtinerea de teren arabil,
braconajul. La nceputul anilor 1900 populatia de elefanti slbatici era de circa 10
milioane; pn n 1979 vntoarea si distrugerea habitatului au redus-o la 1,3
milioane. Pn n 1989 s-au redus cu 600 de mii, iar la sfrsitul secolului nu mai erau
dect 640 de mii.
n multe zone elefantii nu mai cresc dect n rezervatii naturale izolate si prea
mici pentru dezvoltarea unei turme. Se ncearc programe de nmultire n captivitate
pentru prevenirea extinctiei. Transportarea lor din slbticie n grdinile zoologice e
ilegal, iar dac procesul de nmultire nu are parte de succes se estimeaz c populatia
de elefanti captivi va muri pn n 2030.

Este cel mai mare si mai greu dintre

mamiferele de pe uscat.Pe Terra,doar
balenele il intrec in marime.Forma sa ciudata
il deosebeste de celelalte animale.Are trupul
gros,sprijinit pe patru picioare ca niste butuci,
capul imens,cu urechile late si blegi.Ochii sunt
mici.Falca de sus se prelungeste cu un bot lung si
elastic numit trompa.Din gura ii ies coltii lungi,

indoiti in sus,numiti fildesi.

Desi pare greoi,se misca cu usurinta,ba chiar alearga

repejor.Traieste in padurile Africii si ale Asiei.Exista
doua varietati esentiale de elefanti:

cel african si cel asiatic.Mai mare este elefantul

african.Un exemplar ucis de oameni in 1955,in Angola
e impaiat la Muzeul de istorie naturala din Washington.

Inaltimea pana la umerii sai e de 4m,lungimea e de

10m,iar greutatea-11.000.

Daca vreo fiara,fie si leu,cauta galceava,s-a ispravit

repede cu ea.Cu o lovitura de trompa ii rupe sira
spinarii.Apoi o ridica si-o tranteste la pamant,o calca-n
picioare pana se face ca o carpa.

Strigatul sau de lupta e binecunoscut de copii din

filme artistice sau documentare televizate,unde
elefantul e vedeta.Ba si de spectacolele de la circ,

Unde e dresat si amuza pe toata lumea,scotand din

gatlej acelasi sunet de trompeta.

Elefantul se domesticeste usor si face multe servicii

omului:il duce pe stapan in spinare,ridica greutati
de2tone,trage plugul,cara busteni cu trompa si alte
munci grele.

In antichitate,elefantii erau folositi si la

razboaie.Deasupra lor se ridicau turnuri din lemn si se
urcau acolo ostenii,ca intr-o cetate.
 Locuitorii Africii consuma cu placere carnea de
elefant,iar cu pielea lor groasa isi acopera colibele.

Din fildes (ivoriu)se confectioneaza:nasturi,

piepteni,manere de briceag,bile,obieste de arta.

Ursu Mihaela Gabriela

clasa
aV-a
Powered by http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate

Elefantul

Spune unui prieten

Printeaza

Elefantul este un mamifer erbivor din familia Proboscidea.

Elefantul - scurta descriere

Elefantul (Elephantidae) este un animal masiv, a carui inaltime poate depasi 4 m, iar greutatea medie
este de 2 6 tone. Corpul este acoperit cu o piele dura, ridata si fara par.

Trompa se prezinta ca o extensie flexibila si lunga a nasului si a buzei superioare, incadrata de doi
colti din fildes (incisivi). Ea ajuta la hranire, la miros, la identificarea si salutarea celorlalti elefanti, la
carat, la respirare cand inoata.

Coltii sai impunatori, ce sunt in continua crestere, sunt si un motiv de ingrijorare pentru ei, deoarece
fildesul este un material scump, foarte cautat pentru fabricarea unor ornamente, bile de biliard, clape
de pian si altele. Din acest motiv, sunt vanati si au ajuns sa fie o specie pe cale de disparitie.

Coltii unui elefant matur pot cantari pana la 50 kg.

Perioada de gestatie este extrem de lunga 21 22 luni. De obicei se naste un singur pui a carui
greutate este de aproximativ 100 kg, inaltimea de 1m si este alaptat pana la varsta de 2 ani. Dupa
varsta de 14 ani, masculii ajunsi la maturitate sunt alungati din grup pentru a nu se imperechea cu o
femela din familie, pe cand femelele traiesc toata viata in aceeasi turma.

Elefantii sunt foarte atasati de familie, observandu-se ca obisnuiesc sa jeleasca rudele decedate.

Curiozitati despre elefanti:

- Cel mai mare elefant masura 4, 21 m in inaltime si 10, 39 m in lungime si era originar din
Namibia;

- Cel mai batran elefant din captivitate a trait 86 de ani;

- Cel mai mare colt de fildes: lung de 3,1 m si cu o greutate de 105 kg;

- Cantitatea de iarba consumata de un elefant intr-o zi poate cantari 225 kg, iar cea de apa
bauta la o adapare 136 l;

- Elefantii nu isi pot apleca capul din cauza gatului gros si scurt. Pentru a prelua ceva de pe sol
in gura se folosesc de trompa;

- Au o memorie foarte buna;

- Se sprijina pe varful degetelor.