Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
realizată de prof. Denisa TOADER (S I.A), Mihaela NICOLAE (S I.B și II.B) și Simona DUȚĂ (S II.A)
Testul 25
Că și io când mă supăr
Cu horile mă astâmpăr.
Așa zice orișicine
Că numa horile-s de mine;
Da nu le-am învățat șezând,
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: supărare,
am lucrat. 4 puncte
1
PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 25 de antrenament CNPEE și MEC, EN8, 2020, LLR –
realizată de prof. Denisa TOADER (S I.A), Mihaela NICOLAE (S I.B și II.B) și Simona DUȚĂ (S II.A)
Patru termeni din familia lexicală a cuvântului floare sunt: florar, floricică, floricea,
floarea-soarelui. 4 x 1 p. = 4 puncte
4. Selectează cele două cuvinte care conțin diftong din textul dat. 4 puncte
Două cuvinte din versurile indicate care conțin diftong sunt Aibă și io. 2 x 2 p. = 4 puncte
5. Precizează tipul de rimă din primele trei versuri și măsura ultimului vers al textului dat.
4 puncte
Tipul de rimă din primele trei versuri este monorimă, iar măsura ultimul vers este de
șapte silabe. 2 x 2 p. = 4 puncte
6. Transcrie din textul dat o figură de stil, precizând felul acesteia. 4 puncte
Doina este o creație lirică populară, în care sunt exprimate în mod direct, sentimente
profunde de dor, de jale, de iubire, de tristețe, de revoltă, proiectate într-un mediu rural,
pastoral.
Textul dat este o doină populară, deoarece include trăsăturile definitorii ale acestei
specii literare.
În primul rând, se observă exprimarea în mod direct a unor sentimente profunde,
de tristețe, asociate cu starea de singurătate, atribuite unui tânăr: Horile-s de stâmpărare /
La omu cu supărare sau Că și io când mă supăr / Cu horile mă astâmpăr. Caracterul
subiectiv al textului și implicarea afectivă a celui ce dă glas durerii sunt subliniate prin
intermediul monologului liric confesiv, evident prin mărcile lexico-gramaticale specifice,
adică forme verbale: am învățat, am lucrat, am stat şi forme pronominale de persoana I: io,
mă, mine. Aceste sentimente profunde ilustrează un mesaj poetic, ce integrează anumite
motive folclorice, precum comuniunea om-natură și singurătatea. Ele sunt evidențiate în
text prin portretizarea frumuseții ființei umane, care se identifică, în mediul pastoral, cu
natura: ochi ca zorile / Și fața ca florile. Versurile sunt sugestive, bogate în semnificații, fapt
pus în evidență prin acumulările verbelor: mă supăr, mă astâmpăr, am învățat și prin
gradarea ascendentă a sentimentelor: Că le-am învățat lucrând. / Nu le-am învățat c-am
stat, / Le-am învățat c-am lucrat.
În al doilea rând, poezia are o expresivitate aparte, specifică tonalității populare,
caracterizată prin simplitate. În text sunt prezenți numeroși termeni care susțin oralitatea
2
PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 25 de antrenament CNPEE și MEC, EN8, 2020, LLR –
realizată de prof. Denisa TOADER (S I.A), Mihaela NICOLAE (S I.B și II.B) și Simona DUȚĂ (S II.A)
stilului și care aparțin atât registrului stilistic popular: io, aibă, stâmpărare, cât și celui
regional: o făcut, horile. Caracterul liric profund confesiv se realizează prin mijloace
artistice simple, dar pline de semnificații. Astfel, paralelismul sintactic: Nu le-am învățat
c-am stat, / Le-am învățat c-am lucrat și Horile-s de stâmpărare / La omu cu supărare /
Horile-s cu stâmpărări / La omu cu supărări, asigură un echilibru discursiv, regăsit, în
general, în toate doinele. Totodată, evidențiază laitmotivul horei și rolul ei în viața acestui
popor, ca parte esențială a tradițiilor sale ancestrale. Comparațiile ochi ca zorile / Și fața ca
florile subliniază importanța frumuseții fizice a omului care se află în strânsă legătură cu
natura, în mijlocul căreia își duce, de veacuri, existența. Monorima și rima împerecheată,
ritmul trohaic, măsura de 7-8 silabe, sunt și ele specifice unei creații lirice populare.
Se poate afirma, așadar, că prezența acestor trăsături permite încadrarea textului dat în
specia literară doină populară.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– denumirea unui dans cu funcție ritualică;
– anul în care dansul Călușului a fost inclus în patrimoniul UNESCO. 4 puncte
3
PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 25 de antrenament CNPEE și MEC, EN8, 2020, LLR –
realizată de prof. Denisa TOADER (S I.A), Mihaela NICOLAE (S I.B și II.B) și Simona DUȚĂ (S II.A)
Dansul Chiperului are funcție ritualică. / Lăzarul este un dans cu funcție ritualică.
Dansul Călușului a fost inclus în patrimoniul UNESCO în 2005. 2 x 2 p. = 4 puncte
2. Scrie sursa și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
Fragmentul este preluat de pe site-ul www.octava.ro
Titlul articolului din care a fost preluat articolul este „Dansurile populare”.
2 x 2 p. = 4 puncte
3. Menționează felul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
vechimii - substantiv comun, cazul dativ;
Antichitate - substantiv propriu, cazul acuzativ. 2 x (1 p. + 1 p.) = 4 puncte
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care
se exprimă: Dansurile folclorice reprezintă creația artistică, o manifestare colectivă a unui
popor, ce oglindește concepția despre lume și viață. 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare compusă ca... să. 4 puncte
4
PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 25 de antrenament CNPEE și MEC, EN8, 2020, LLR –
realizată de prof. Denisa TOADER (S I.A), Mihaela NICOLAE (S I.B și II.B) și Simona DUȚĂ (S II.A)
Spectacolul pentru care părinții m-au adus astăzi în capitală este de o calitate aparte.
Practic dansul sportiv de opt ani și mă mândresc cu multe premii obținute în competiții
naționale și internaționale. De aceea, m-am bucurat nespus când am aflat că voi avea prilejul
să văd evoluând într-o sală de spectacol, o formație de dans din Marea Britanie, pe care o
admir de foarte multă vreme.
Într-adevăr, prima parte a spectacolului este extraordinară. Mișcările, grația
desăvârșită, dar, mai ales tehnica impecabilă a dansatorilor mă încântă și mă uimesc, totodată.
Nu-mi pot desprinde privirile de la perechile ce mi se perindă prin fața ochilor. Rândul pe
care se află scaunul meu e doar la câțiva metri de scenă și, astfel, pot să observ toate detaliile,
mai ales, pe cele tehnice și artistice.
Deodată, spre finalul spectacolului, dansatorii se opresc brusc. La fel și muzica. Mă
întreb ce se întâmplă. Este adus un microfon. Se face un anunț surprinzător: sunt invitate, din
rândul spectatorilor, două persoane, cunoscătoare ale dansului sportiv, care pot evolua pe
scenă, pentru o scurtă demonstrație, alături de doi profesioniști din formația britanică.
Părinții mă privesc încurajator. Mă ridic și pășesc spre scenă. Am niște emoții teribile.
Parcă sunt la un concurs de calibru greu. Dar sunt primită cu căldură și entuziasm de către
dansatori, iar emoțiile mi se risipesc. Se aude muzica. Partenerul meu știe exact ceea ce are de
făcut pentru a mă pune în valoare. Recunosc aproape toate mișcările din stilurile de dans pe
care le practic și constat cât de bine și cât de serios am fost pregătită de către antrenoarea
mea. Mă străduiesc să mă ridic la înălțimea așteptărilor. La final, aud ropote furtunoase de
aplauze.
Ora 21.00. Sala Palatului. Spectacolul a luat sfârșit. Dansatorii au părăsit scena. Dar
eu rămân în suflet cu emoția pe care mi-a oferit-o evenimentul remarcabil din această seară și
cu o amintire pe care o să o prețuiesc întotdeauna.