Sunteți pe pagina 1din 5

PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 25 de antrenament CNPEE și MEC, EN8, 2020, LLR –

realizată de prof. Denisa TOADER (S I.A), Mihaela NICOLAE (S I.B și II.B) și Simona DUȚĂ (S II.A)

Propunere de rezolvare a testelor de antrenament CNPEE și MEC, realizată de profesori


din județul Dâmbovița

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A

Anul şcolar 2019-2020


Probă scrisă - Limba și literatura românâ

Testul 25

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.


• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citeşte următorul text:


Cine-o făcut horile
Aibă ochi ca zorile
Și fața ca florile.
Horile-s de stâmpărare
La omu cu supărare.
Horile-s cu stâmpărări
La omu cu supărări.

Că și io când mă supăr
Cu horile mă astâmpăr.
Așa zice orișicine
Că numa horile-s de mine;
Da nu le-am învățat șezând,

Că le-am învățat lucrând.


Nu le-am învățat c-am stat,
Le-am învățat c-am lucrat.

***, în vol. Poezii și povești populare din Țara Lăpușului

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: supărare,
am lucrat. 4 puncte

Sinonimul cuvântului supărare este tristețe.


Sinonimul cuvântului am lucrat este am muncit. 2 x 2 p. = 4 puncte

2. Menționează rolul cratimei din secvența: c-am stat. 4 puncte

În secvența menționată, cratima marchează rostirea legată a două cuvinte. 4 puncte

1
PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 25 de antrenament CNPEE și MEC, EN8, 2020, LLR –
realizată de prof. Denisa TOADER (S I.A), Mihaela NICOLAE (S I.B și II.B) și Simona DUȚĂ (S II.A)

3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului floare. 4 puncte

Patru termeni din familia lexicală a cuvântului floare sunt: florar, floricică, floricea,
floarea-soarelui. 4 x 1 p. = 4 puncte

4. Selectează cele două cuvinte care conțin diftong din textul dat. 4 puncte

Două cuvinte din versurile indicate care conțin diftong sunt Aibă și io. 2 x 2 p. = 4 puncte

5. Precizează tipul de rimă din primele trei versuri și măsura ultimului vers al textului dat.
4 puncte

Tipul de rimă din primele trei versuri este monorimă, iar măsura ultimul vers este de
șapte silabe. 2 x 2 p. = 4 puncte

6. Transcrie din textul dat o figură de stil, precizând felul acesteia. 4 puncte

Secvența fața ca florile constituie o comparație. 2 p. + 2 p. = 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi


apartenența la specia literară doină populară a textului dat. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:


‒ să precizezi două trăsături ale doinei populare;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale doinei populare, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

Doina este o creație lirică populară, în care sunt exprimate în mod direct, sentimente
profunde de dor, de jale, de iubire, de tristețe, de revoltă, proiectate într-un mediu rural,
pastoral.
Textul dat este o doină populară, deoarece include trăsăturile definitorii ale acestei
specii literare.
În primul rând, se observă exprimarea în mod direct a unor sentimente profunde,
de tristețe, asociate cu starea de singurătate, atribuite unui tânăr: Horile-s de stâmpărare /
La omu cu supărare sau Că și io când mă supăr / Cu horile mă astâmpăr. Caracterul
subiectiv al textului și implicarea afectivă a celui ce dă glas durerii sunt subliniate prin
intermediul monologului liric confesiv, evident prin mărcile lexico-gramaticale specifice,
adică forme verbale: am învățat, am lucrat, am stat şi forme pronominale de persoana I: io,
mă, mine. Aceste sentimente profunde ilustrează un mesaj poetic, ce integrează anumite
motive folclorice, precum comuniunea om-natură și singurătatea. Ele sunt evidențiate în
text prin portretizarea frumuseții ființei umane, care se identifică, în mediul pastoral, cu
natura: ochi ca zorile / Și fața ca florile. Versurile sunt sugestive, bogate în semnificații, fapt
pus în evidență prin acumulările verbelor: mă supăr, mă astâmpăr, am învățat și prin
gradarea ascendentă a sentimentelor: Că le-am învățat lucrând. / Nu le-am învățat c-am
stat, / Le-am învățat c-am lucrat.
În al doilea rând, poezia are o expresivitate aparte, specifică tonalității populare,
caracterizată prin simplitate. În text sunt prezenți numeroși termeni care susțin oralitatea

2
PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 25 de antrenament CNPEE și MEC, EN8, 2020, LLR –
realizată de prof. Denisa TOADER (S I.A), Mihaela NICOLAE (S I.B și II.B) și Simona DUȚĂ (S II.A)

stilului și care aparțin atât registrului stilistic popular: io, aibă, stâmpărare, cât și celui
regional: o făcut, horile. Caracterul liric profund confesiv se realizează prin mijloace
artistice simple, dar pline de semnificații. Astfel, paralelismul sintactic: Nu le-am învățat
c-am stat, / Le-am învățat c-am lucrat și Horile-s de stâmpărare / La omu cu supărare /
Horile-s cu stâmpărări / La omu cu supărări, asigură un echilibru discursiv, regăsit, în
general, în toate doinele. Totodată, evidențiază laitmotivul horei și rolul ei în viața acestui
popor, ca parte esențială a tradițiilor sale ancestrale. Comparațiile ochi ca zorile / Și fața ca
florile subliniază importanța frumuseții fizice a omului care se află în strânsă legătură cu
natura, în mijlocul căreia își duce, de veacuri, existența. Monorima și rima împerecheată,
ritmul trohaic, măsura de 7-8 silabe, sunt și ele specifice unei creații lirice populare.
Se poate afirma, așadar, că prezența acestor trăsături permite încadrarea textului dat în
specia literară doină populară.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citeşte următorul text:


Dansurile folclorice reprezintă creația artistică, manifestare colectivǎ a unui popor,
ce oglindește concepția despre lume și viață. În peisajul balcanic, țara noastră are o pondere
semnificativă datorită vechimii dansului, a portului popular și a strigăturilor însoțite de
muzica tipică diferitelor regiuni. Folclorul românesc face parte din marea familie a
dansurilor balcanice, însă izvoarele dansului popular se găsesc în trecutul îndepărtat, la
traci și geto-daci.
Numeroase ritualuri din Antichitate erau însoțite de intrarea într-o stare specifică
prin intermediul dansului. Dansurile ritualice erau însoțite de cântece și aveau loc în spații
deschise, în poieni, pe câmpii. Mai interesant decât atât este faptul că dansurile erau
interpretate de 3, 5, 7, 9, 11 persoane sau de un alt număr impar de dansatori, ceea ce avea
un sens sacral pentru cei care îl practicau.
Dansul a făcut parte mereu parcă din viața socială a omului, fiind nelipsit din
ritualurile religioase. Odată cu trecerea timpului s-au produs mutații în cadrul jocurilor
populare românești, în sensul că unele și-au păstrat funcția ritualică, ca de exemplu Călușul,
Chiperul, Lazărul, Cununa, Drăgaica, în timp ce altele s-au transformat în jocuri distractive.
Unul dintre cele mai vechi dansuri populare românești este Dansul Călușului care, în
2005, a fost inclus de UNESCO în patrimoniul cultural al lumii. Se credea că Dansul
Călușului își are rădăcinile în ritualurile de fertilitate și că aduce fericire, noroc și sănătate.
Totuși, etimologia acestui dans face referire la căluș, obiect care astupă gura, obligând astfel
la tăcere și la păstrarea secretului. Călușarii colindă satele ca să alunge boala și spiritele
rele prin puterile magice cu care sunt învestiți în timpul dansului.
Dansul „Călușarii” se ține în săptămâna dinainte de Rusalii, la 50 zile după Paște, în
preajma echinocțiului de primăvară.
Dansurile populare, www.octava.ro

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– denumirea unui dans cu funcție ritualică;
– anul în care dansul Călușului a fost inclus în patrimoniul UNESCO. 4 puncte

3
PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 25 de antrenament CNPEE și MEC, EN8, 2020, LLR –
realizată de prof. Denisa TOADER (S I.A), Mihaela NICOLAE (S I.B și II.B) și Simona DUȚĂ (S II.A)

Dansul Chiperului are funcție ritualică. / Lăzarul este un dans cu funcție ritualică.
Dansul Călușului a fost inclus în patrimoniul UNESCO în 2005. 2 x 2 p. = 4 puncte

2. Scrie sursa și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat. 4 puncte
Fragmentul este preluat de pe site-ul www.octava.ro
Titlul articolului din care a fost preluat articolul este „Dansurile populare”.
2 x 2 p. = 4 puncte
3. Menționează felul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
vechimii - substantiv comun, cazul dativ;
Antichitate - substantiv propriu, cazul acuzativ. 2 x (1 p. + 1 p.) = 4 puncte

4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care
se exprimă: Dansurile folclorice reprezintă creația artistică, o manifestare colectivă a unui
popor, ce oglindește concepția despre lume și viață. 4 puncte

oglindește – predicat verbal exprimat prin verb predicativ;


concepția – complement direct exprimat prin substantiv comun.
2 x (1 p. + 1 p.) = 4 puncte

5. Transcrie, din fraza următoare, propoziția principală și o propoziție subordonată, precizând


felul acesteia: Se credea că Dansul Călușului își are rădăcinile în ritualurile de fertilitate și
că aduce fericire, noroc și sănătate. 4 puncte

Se credea - propoziție principală;


că Dansul Călușului își are rădăcinile în ritualurile de fertilitate / că aduce fericire, noroc
și sănătate - propoziție subordonată subiectivă. 2 x (1 p. + 1 p.) = 4 puncte

6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare compusă ca... să. 4 puncte

Vreau ¹/ ca toți oamenii să fie fericiți. ²/ 1 p.+ 3 p. = 4 puncte

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare din


timpul unui spectacol de dans. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:


– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

“Iulie 2019. Ora 19.00. București. Sala Palatului.”


Așa, telegrafic, aș începe să scriu povestea din seara asta, în jurnal. Dacă aș avea unul,
desigur. Dar nu am, așa că derulez în minte, secvență cu secvență, tot ceea ce am trăit, la
intensitate maximă, cu doar câteva ore în urmă.

4
PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 25 de antrenament CNPEE și MEC, EN8, 2020, LLR –
realizată de prof. Denisa TOADER (S I.A), Mihaela NICOLAE (S I.B și II.B) și Simona DUȚĂ (S II.A)

Spectacolul pentru care părinții m-au adus astăzi în capitală este de o calitate aparte.
Practic dansul sportiv de opt ani și mă mândresc cu multe premii obținute în competiții
naționale și internaționale. De aceea, m-am bucurat nespus când am aflat că voi avea prilejul
să văd evoluând într-o sală de spectacol, o formație de dans din Marea Britanie, pe care o
admir de foarte multă vreme.
Într-adevăr, prima parte a spectacolului este extraordinară. Mișcările, grația
desăvârșită, dar, mai ales tehnica impecabilă a dansatorilor mă încântă și mă uimesc, totodată.
Nu-mi pot desprinde privirile de la perechile ce mi se perindă prin fața ochilor. Rândul pe
care se află scaunul meu e doar la câțiva metri de scenă și, astfel, pot să observ toate detaliile,
mai ales, pe cele tehnice și artistice.
Deodată, spre finalul spectacolului, dansatorii se opresc brusc. La fel și muzica. Mă
întreb ce se întâmplă. Este adus un microfon. Se face un anunț surprinzător: sunt invitate, din
rândul spectatorilor, două persoane, cunoscătoare ale dansului sportiv, care pot evolua pe
scenă, pentru o scurtă demonstrație, alături de doi profesioniști din formația britanică.
Părinții mă privesc încurajator. Mă ridic și pășesc spre scenă. Am niște emoții teribile.
Parcă sunt la un concurs de calibru greu. Dar sunt primită cu căldură și entuziasm de către
dansatori, iar emoțiile mi se risipesc. Se aude muzica. Partenerul meu știe exact ceea ce are de
făcut pentru a mă pune în valoare. Recunosc aproape toate mișcările din stilurile de dans pe
care le practic și constat cât de bine și cât de serios am fost pregătită de către antrenoarea
mea. Mă străduiesc să mă ridic la înălțimea așteptărilor. La final, aud ropote furtunoase de
aplauze.
Ora 21.00. Sala Palatului. Spectacolul a luat sfârșit. Dansatorii au părăsit scena. Dar
eu rămân în suflet cu emoția pe care mi-a oferit-o evenimentul remarcabil din această seară și
cu o amintire pe care o să o prețuiesc întotdeauna.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.


Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte;
coerenţa textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate
conţinutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor
de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea –
1 punct).

S-ar putea să vă placă și