PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 19 de antrenament CNPEE și MEC, EN8, 2020, LLR –

realizată de prof. Violeta BUCUR (S I.A), Ion IVAȘCU, Mirabela CALMICIUC (S I.B și II.A) și
Cristina-Florina MIHAI (S II.B)

Propunere de rezolvare a testelor de antrenament CNPEE și MEC, realizată de profesori

din județul Dâmbovița

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A

Anul şcolar 2019-2020
Probă scrisă. Limba și literatura românâ

Testul 19

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citeşte următorul text:

Vreau, suflete, să mă dezbar de tine
şi să trăiesc ca pomii de pe vale,
cu flori în locul gândurilor tale,
o viaţă fără rău şi fără bine.

Departe,-ntr-o pădure de la munte,

când păsările toate-or face haz,
să mă trezesc cu soarele pe frunte
şi lacrimile cerului pe-obraz.

Şi despletita ploaie să mă spele

de pulberea durerii de demult,
din care rădăcinile mi-am smult*,
iar nopţile să-mi dea cercei de stele.

Luna cea plină vreau s-o cumpănesc

mirată-n lanţul crengii ca pe-un cuib.
De raze şi de sevă să mă-mbuib,
ca tot deasupra altora să cresc.

Atunci mi-oi face fermecate strune

din ramurile mele şi-am să cânt
doar bucuria fragedă că sunt;
pădurea-n jurul meu o să se-adune.
Magda Isanos, Vis vegetal
*am smult – am smuls

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: durerii,
fermecate. 4 puncte

Sinonimul cuvântului „durerii”este „suferinței”/„chinului”.

Sinonimul cuvântului „fermecate”este „magice”/„vrăjite”. 2 x 2 p. = 4 puncte

1
PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 19 de antrenament CNPEE și MEC, EN8, 2020, LLR –
realizată de prof. Violeta BUCUR (S I.A), Ion IVAȘCU, Mirabela CALMICIUC (S I.B și II.A) și
Cristina-Florina MIHAI (S II.B)

2. Menționează rolul virgulelordin versul: Vreau, suflete, să mă dezbar de tine. 4 puncte

Virgulele, semne de punctuație, izolează un substantiv în cazul vocativ („suflete”)

de restul enunțului. 4 puncte

3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului rădăcină. 4 puncte

Patru termeni din familia lexicală a cuvântului rădăcină sunt: „rădăcinos”,

„a se înrădăcina”, „înrădăcinare”, „înrădăcinat” („neînrădăcinat” etc.).
2 x 2 p. = 4 puncte

4. Selectează un cuvânt care conţine diftong și un cuvânt cu vocale în hiat din ultima strofă.
4 puncte
În ultima strofă, un cuvânt care conține diftong este „doar” („pădurea”/„meu”),
iar un cuvânt cu vocale în hiat este „bucuria”. 2 x 2 p. = 4 puncte

5. Precizează tipul de rimă din ultima strofă și măsura versului: Departe,-ntr-o pădure de la
munte. 4 puncte

Rima ultimei strofe este îmbrățișată. Versul dat are măsura de unsprezece silabe.
2 x 2 p. = 4 puncte

6. Transcrie două figuri de stil diferite din textul dat, precizând felul lor. 4 puncte
„să trăiesc ca pomii de pe vale” – comparație (sau „bucuria fragedă” – epitet etc.)
2 x 1 p. = 2 puncte
„lacrimile cerului” – metaforă (sau „păsările toate-or face haz” – personificare etc.)
2 x 1 p. = 2 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia

privind mesajul textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să formulezi o opinie privind mesajul textului dat;
‒ să susții opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
‒ să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

Apreciez că textul Magdei Isanos, intitulat „Vis vegetal", permite descifrarea unor
multiple semnificații, interpretarea lui din diverse perspective, determinate, mai ales, de
statutul persoanei care se apleacă asupra universului poeziei, sentimentele, ideile, viziunea
individualizând oamenii. Fiind un discurs liric, mai intens afectiv decât cel narativ, mesajul
profund codificat debutează încă de la titlul care ia forma unei sugestive sintagme poetice,
textul evidențiind bucuria de a trăi a omului eliberat de povara durerii sufletești. Prin
utilizarea monologului liric adresat, se realizează trecerea de la planul real la cel imaginar,
textul însuși fiind o meditație asupra condiției umane.
Din perspectiva mea, sintagma nominală din titlu („Vis vegetal") - important element
de compoziție, prag textual - ivește sugestia unui ideal de viață, nepieritor, imposibil de atins.
Textul se constituie într-o vibrantă confesiune lirică și într-un monolog liric adresat sufletului

2
PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 19 de antrenament CNPEE și MEC, EN8, 2020, LLR –
realizată de prof. Violeta BUCUR (S I.A), Ion IVAȘCU, Mirabela CALMICIUC (S I.B și II.A) și
Cristina-Florina MIHAI (S II.B)

de către eul liric surprins în ipostază dublă, aceea aposibilului îndrăgostit și cea confesivă.
Drept mărturii ale prezenței eului liric stau și verbele și pronumele la persoanele I și a II-a
(„vreau”, „mă",„să dezbar”, „tine”, „să trăiesc”, „mi-”, „oi face” etc.), substantivul în cazul
vocativ („suflete”), mărci lexico-gramaticale menite a exprima imaginea unei lumi interioare
autentice, dinamice, profunde, asumate.
Discursul poetic se deschide cu verbul predicativ „vreau”, plin de sens, valorificat la
modul indicativ, timpul prezent (la persoana I, singular), reluat simbolic pe parcursul poeziei
(„Vreau, suflete, să mă dezbar de tine / și să trăiesc ca pomii de pe vale”, „Luna cea plină
vreau s-o cumpănesc”), relevând, alături de verbele la modul conjunctiv, intensitatea
mărturisirii, planul posibilităților, al dorințelor arzătoare, cât și veridicitatea visului „vegetal”
văzut ca o aspirație inconfundabilă.
Autoarea a armonizat, cu totul original, sensurile conotative ale cuvintelor cu
imaginile artistice, a apelat la sugestii adeseori nebănuite, realizând un univers poetic de o
profunzime și de o sensibilitate aparte. În toate catrenele, este prezentă imaginea vizuală,
devenită posibilă mai întâi prin împletirea comparației („Să trăiesc ca pomii de pe vale”) cu
metafora cu forță simbolică și cu paralelismul „flori” - „gânduri”. Dezvăluitorul visului
resimte atracția depărtării, a unui ambient special, dar, în același timp, cât se poate de simplu,
dorind a trăi fiece clipă cu bucurie, „ca pomii de pe vale", necunoscând dualitatea „bine” și
„rău”, „cu flori” ivite „în locul gândurilor”. Din acest cadru feeric, pădurea nu poate lipsi, nu
pot lipsi păsările care „-or face haz", diminețile care-l vor întâmpina „cu soarele pe frunte" și
„lacrimile cerului pe-obraz", unicitatea ambientului fiind în armonie cu unicitatea visului. În
noua viață, atât de mult râvnită, „despletita ploaie” spală „pulberea durerii” de odinioară,
nopțile oferă „cercei de stele”. Metaforele dau savoare vieții visate.
În calitate de lector, nu pot decât să constat faptul că mă aflu în fața unui text liric
structurat din cinci catrene, cu o orchestrație prozodică cel puțin interesantă: ritmul poeziei
este determinat de îmbinarea unor picioare metrice diferite, precum troheul, iambul,
amfibrahul; domină rimele îmbrățișate, însă strofa a doua are rimă încrucișată, sub rimă
aflându-se valori morfologice diferite. De asemenea, măsura versurilor este de 11-10 silabe.
În ultima strofă aflăm cum numai în cazul îndeplinirii visului bucuria de a fi va deveni
cu adevărat reală, manifestându-se prin cântec, ramurile prefăcându-se „în fermecate strune”
(epitet personificator, reliefat în sintagma nominală a inversiunii). Imaginea pădurii care „o să
se-adune” la spectacolul inefabil al existenței încheie mesajul unui magistral discurs liric.
În concluzie, îmi susțin opinia că mesajul poeziei permite descifrarea unor multiple
semnificații, interpretarea din diverse perspective, gama întreagă a procedeelor artistice dând
savoare discursului poetic, luminând natura, universul visului.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citeşte următorul text:

„Shinkansen”, însemnând „noua linie principală”, este un simbol mondial tehnologic
al Japoniei, dar nu este singurul tren care circulă pe insule.
Francezii au depus un efort important pentru a redefini ceea ce reprezintă un tren
rapid. Dar japonezii au avut mai mult succes şi continuă să aibă din 1959, când a început
construirea shinkansenului (trenul rapid) din Tokaido. Cinci ani mai târziu, a început
transportul pe linia Tokaido ‒ Osaka, cu 60 de trenuri pe zi. Francezul TGV a răsturnat
recordurile ca trenul convențional cel mai rapid, având o viteză de 515 km/h, dar acest lucru
s-a întâmplat o singură dată. Cel mai rapid tren cu orar regulat între două stații este JR500
‒ seria „Nozomi”, între Osaka şi Fukuoka, atingând 300 km/h. […] Pentru japonezi,

3
PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 19 de antrenament CNPEE și MEC, EN8, 2020, LLR –
realizată de prof. Violeta BUCUR (S I.A), Ion IVAȘCU, Mirabela CALMICIUC (S I.B și II.A) și
Cristina-Florina MIHAI (S II.B)

călătoria cu trenul este o adevărată experienţă de viață, iar călătoria poate fi mai importantă
decât destinația. Familiile se vor urca în tren şi vor merge oriunde pentru recreere, iar
vagonul poate avea aspectul unui club social. Unii pot alege chiar un tren special cu
vagoane dotate cu saltele „tatami”*, neavând destinația dinainte stabilită, pasagerii
alegându-l doar din dorința să petreacă în stil locomotivă.
Conform Căilor Ferate Japoneze, în fiecare zi, 8 600 de oameni sunt implicați în
întreținerea funcţionării liniei shinkansen Tokyo ‒ Osaka. Fiecare tren format din 16
vagoane transportă 1300 de pasageri pe întreaga sa lungime de 400 de metri.
Trenurile japoneze ‒ o artă, în Ghid complet. Japonia

*tatami– saltea folosită ca pardoseală în camerele tradiționale japoneze

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– anul în care a început să fie construit shinkansenul;
– viteza maximă cu care circulă trenul de la Osaka spre Fukuoka. 4 puncte

Shinkansenul a început să fie construit în anul 1959.

Viteza maximă cu care circulă trenul de la Osaka la Fukuoka este de 300 km/h.
2 x 2 p. = 4 puncte

2. Scrie denumirea publicației și titlul articolului din care a fost preluat fragmentul dat.
4 punct
Denumirea publicației: „Ghid complet. Japonia"
Titlul articolului: „Trenurile japoneze - o artă” 2 x 2 p. = 4 puncte

3. Menționează gradul de comparație și genul adjectivelor subliniate în textul dat. 4 puncte

Gradul de comparație și genul adjectivelor subliniate:

„cel mai rapid" – gradul superlativ relativ (de superioritate), genul neutru
„mai importantă”– gradul comparativ de superioritate, genul feminin
2 x 2 p. = 4 puncte

4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care
se exprimă: vagonul poate avea aspectul unui club social. 4 puncte
„avea" – complement direct, verb predicativ (la modul infinitiv)
„unui club" – atribut substantival genitival, substantiv comun 2 x 2 p. = 4 puncte

5. Notează numărul propozițiilor din fraza: Unii pot alege chiar un tren special cu vagoane
dotate cu saltele „tatami”, neavând destinația dinainte stabilită, pasagerii alegându-l doar
din dorința să petreacă în stil locomotivă. 4 puncte
Frază dată este alcătuită din două propoziții (o principală regentă și o subordonată
atributivă): Unii pot alege chiar un tren special cu vagoane dotate cu saltele „tatami”,
neavând destinația dinainte stabilită, pasagerii alegându-l doar din dorința 1/ să petreacă
în stil locomotivă./2
2 x 2 p. = 4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții aflate în raport de coordonare copulativă.

4
PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 19 de antrenament CNPEE și MEC, EN8, 2020, LLR –
realizată de prof. Violeta BUCUR (S I.A), Ion IVAȘCU, Mirabela CALMICIUC (S I.B și II.A) și
Cristina-Florina MIHAI (S II.B)

4 puncte
1 2
Visez / și cuget. /
SAU
Am venit 1/ și am discutat despre excursie. 2 / 1 p. + 3 p. = 4 puncte

B. Redactează o narațiune de 150-300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare

petrecută în timpul unei călătorii cu trenul. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Luni, ora 6,50, Vlad se îndreaptă grăbit către gară. La 7,00 sosește trenul care să-l
ducă la liceu. Este elev în clasa a XII-a și curând va susține două dintre cele mai dificile
examene, Bacalaureatul și admiterea la Facultatea de Medicină. Își pipăie buzunarul exterior
al hainei unde are abonamentul de călătorie.
Pe peron nu e multă lume, sunt câțiva colegi pe care-i salută cu un gest, apoi se urcă
în ultimul vagon al trenului. Se simte obosit, a petrecut weekend-ul ca voluntar pentru Crucea
Roșie. Nu are chef de discuții. De obicei se așază la fereastră, repetând în gând formule.
Azi toate locurile la fereastră sunt ocupate și acceptă invitația pe locul de lângă o
tânără care ronțăie de zor un măr. Vlad îi mulțumește și o privește discret. Observă că tânăra
este însărcinată și îi zâmbește. Tânăra îi relatează că îi este mai mereu foame, că i s-au
schimbat obiceiurile alimentare și că are tot felul de pofte. Vlad o aprobă, dând ușor din cap.
Deodată, tânăra începe să tușească din ce în ce mai sacadat, fața i se înroșește de efort
și face semne disperate că rămâne fără aer. Vlad înțelege rapid că aceasta s-a înecat cu măr,
se ridică și îi aplică procedura Heimlich. Tânăra eliberată respiră adânc și încet-încet se
liniștește, îi prinde mâna lui Vlad, îi spune cel mai sincer „Mulțumesc!” și-l întreabă care este
numele lui. Vlad îi răspunde emoționat și se îndreaptă spre ieșire, pentru că urmează stația
lui. Mama rămâne în urmă, murmurându-i numele și mângâindu-și protector abdomenul.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 puncte;
coerența textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate
conținutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor
de punctuație – 3 puncte; așezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea –
1 punct).