Sunteți pe pagina 1din 5

Elefantul face parte din familia pahidermelor (pahiderm inseamna piele groasa si aspra).

Elefantul are cel mai mare creier dintre animalele terestre. Creierul elefantului este mai mare decat al oricarui alt animal terestru si este localizat in spatele craniului cu mult departe de frunte. Elefanatii sunt nascu ti cu 35% din creierul pe care il au adultii. Elefantul se numara printre cele m ai inteligente animale. Creierul elefantului african are intre 4 si 6 kilograme iar cel al elefantului indian intre 3 si 5 kilograme. Dezvoltarea creierului la elefanti este similara cu dezvoltarea creierului la oameni. Masculii din specia elefantului african pot depasi greutatea de 6 tone. Greutate a capului poate avea un sfert din masa corpului. Aceasta parte a corpului, pe la nga greutatea sa considerabila, este incarcata si cu mijloace de obtinere a hran ei - trompa, fildesii, masele de mestecat, uriasii muschi ai maxilarului. In ziua de azi elefantii sunt omorati pentru coltii lor. Coltii elefantului sunt de fapt incisivii, nu caninii, si sunt singurii incisivi pe care ii are elefantul. Sunt folositi pentru a sapa, pentru a despinde scoart a copacului si drept arme. Ambele tipuri si sexe de elefanti au colti. Coltii elefantului pot cantari la maturitate pana la 100 kg si pot ajunge pana l a lungimea de 3 m. Coltul unui elefant cantareste in jur de 5 kg. Elefantii masculi folosesc fildesii in luptele lor de stabilire a ordinii ierarh ice, lupte premergatoare perioadei de imperechere. Spre deosebire de dinti, fild esii cresc pe tot parcursul vietii elefantului. S-a inregistrat ca un mascul de elefant african batran avea fildesii de peste 3 m lungime. Un elefant are un numar toatal de 24 de dinti; isi schimba dintii de 6 ori, exc eptie facand coltii de fildes. Scheletul elefantului trebuie sa fie foarte puternic. Elefantul asiatic elephas maximus (sau indian, cum e mai cunoscut) si cel african (Loxodonta africana) arata o mare diferenta intre structurile scheletului lor si de asemenea exista o mare diferenta intre scheletul femelelor si cel al masculi lor. Fiind cel mai mare animal terestru scheletul elefantului trebuie sa suporte o greutate foarte mare. Gatul elefantului african este aproape orizontal pe can d cel al elefantului asiatic este tinut la aproape 45 de grade. Este considerat cel mai mare si cel mai greu animal de pe planeta; unii elefanti pot ajunge la o inaltime de aproape 4 m Elefantul african are fruntea neteda si urechile mai mari; elefantul asiatic are pe frunte doua proeminente in lateral. Elefantul asiatic este mai mic decat cel african. Viteza maxima de alergare pe care o poate atinge un elefant este de 40 km/h Elefantii merg pe varfuri. Piciorul elefantului are o forma care ii permite sa mearga pe varfuri, partea du ra din spate fiind folosita pentru sol. Acest burete pe care il au in talpa ii a juta sa se miste in mod silentions. Talpa piciorului este foarte dura si batator ita fapt ce il ajuta sa se miste pe o varietate de terenuri. Cele cinci degete a le elefantului sunt in interiorul carnii piciorului. Nu toate degetele au unghii Elefantii isi folosesc talpile pentru a asculta. Sunt capabili sa receptioneze o rice fel de sunete sub-sonice si vibratii venite prin pamant. Parul elefantilor se numeste lanugo.

Se spune ca elefantii nu au par. Nou nascutul este acoperit cu lanugo (o pacla d e par lung si pufos) dar mare parte din el este inlaturat inainte de nastere. Pa rul de pe coada poate sa atinga o lungime de pana la 1 metru. Principala functie a parului este de a conserva caldura si de a tine departe microbii de urechi si nas. De obicei isi pierd parul odata cu trecerea timpului. Prezenta parului in jurul ochilor si urechilor are o functie de protectie Elefantii sunt extrem de sensibil la soare. Pielea elefantului nu este foarte groasa, exceptie facand spatele si lateralele, unde are vreo 2 - 3 cm. Pielea este cu striuri si foarte aspra mai ales pe frun te si trompa si este foarte sensibila la soare, de aceea puii stau majoritatea t impului in umbra mamelor. Se pare ca elefantii nu au glande sudoripare. Culoarea naturala a pielii elefantilor este gri inchis, dar culoarea aparenta este deter minata de solul locului in care stau deoarece elefantii isi arunca noroi pe spat e. Urechile sunt organe ce ajuta la alungarea pericolelor. Elefantul african are urechile de trei ori mai mari decat elefantul indian. Urec hile elefantului african masoara aproape 2 metri iar cele ale elefantului indian aproximativ 60 cm. Urechile sunt folosite drept organe ce dau semnale, ajuta la mentinerea temperaturii corpului, pentru alungarea potentialelor pericole. Urec hile elefantilor sunt unice si sunt folosite drept amprente pentru identificare. Cand animalul se simte in pericol isi ridica urechile pe fiecare parte a capulu i, realizand o arie frontala imensa. Una dintre caracteristicile fascinante ale urechii elefantului este faptul ca aud sunete de la distante foarte mari si comu nica, cu familia lor, de la distanta prin sunete. Trompa este un organ esential pentru elefanti. Trompa reprezinta nasul si buza de sus impreuna cu orificiile. Elefantii isi fol osesc trompa ca sa isi frece un ochii sau sa isi scarpine urechile si sa amenint e sau sa arunce cu obiecte. Un elefant mai intai isi umple trompa cu apa si apoi o toarna in gura; folosesc trompa drept tub de oxigen atunci cand inoata. Tromp a este un organ foarte important in viata elefantului deoarece il foloseste pent ru explorare, hrana, apa, miros si pentru lupte amicale cu colegii de turma. La primul sentiment de pericol elefantul isi ridica trompa si incearca sa miroasa c are este motivul amenintarii. Un elefant normal poate tine in trompa cam patru l itri de apa. Elefantul african are doua degete impropriu spus - la capatul trompei , pe care le foloseste sa prinda obiecte iar cel indian are doar unul. Trompa el efantului e compusa din cca 40 mii de muschi unele surse mentioneaza peste 100 mii . Un elefant poate ridica pana la 300 kg. Masculii devin gradual independenti, de restul grupului, in timp ce cresc. Aceasta implica petrecerea timpului la marginea grupului. Mai apoi, masculii aba ndoneaza turma si se alatura unor grupuri de masculi de diferite varste. Intre c ele doua grupuri - cel de femele si cel de masculi - grupul de femele pare sa fi e cel care incearca sa mentina componenta sociala intre ei. De cele mai multe or i, cand grupurile se despart, inca mentin apropierea intre ei, fapt ce include c alatoriile impreuna. Dupa un timp indeterminat o parte din grup se desparte de g rupul matriarhal sau de grupul de elefanti pentru a forma o noua familie, in fun ctie de influentele factorilor din mediul inconjurator si cei sociali (cat de bi ne se intelege familia si cata mancare este disponibila pentru hrana grupului).

Atunci cand nu mai ajunge mancarea grupurile de obicei se despart pentru a maxim iza posibilitatile de supravietuire. Familia elefantilor este condusa de cea mai batrana femela. Familia elefantilor este condusa de un matriarh (o femela batrana si de obicei c u cea mai multa experienta din turma) si in general este formata din femlele urm ase si puii lor tineri. Mai pot face parte din familie si surorile matriarhului cu urmasii lor. In Africa o familie normala consta in 6 pana la 12 elefanti dar cele mai intalnite sunt familiile care au in componenta intre 12 si 20 de elefan ti. De obicei, de fiecare data cand un elefant gaseste ceva de mancare imparte c u restul familiei in functie de cata mancare este disponibila. Atunci cand matri arhul moare cel mai batran urmas ii ia locul. Membrii familiei sunt legati ei prin legaturi puternice, toti ajuta la cresterea si apararea puilor. Cateodata, cand elefantii se intalnesc, fug unul catre cela lalt si in semn de salut scot un sunet asemanator unei goarne. Daca totul este i n ordine, membrii turmei sunt linistiti, scot un mormait adanc dar daca turma es te amenintata de ceva, mormaitul inceteaza si adultii formeaza un cerc in jurul puilor. Atunci cand un elefant se intoarce in grup dupa o perioada indelungata, au loc a devarate ceremonii de intampinare si sarbatorire a momentului revenirii. La varsta de 15 ani femela este apta pentru procreare. Dupa 22 de luni de sarcin a, femela da nastere unui singur pui. Mama il va ingriji pana ce implineste o va rsta cuprinsa intre 2-4 ani. Un lucru foarte omenesc se poate observa la elefant i: mamele nu-si scapa puiul din ochi, iar daca acesta moare, femela il va jeli m ult timp. La nastere, puiul de elefant cantareste aproximativ 80 kg. Nou-nascutul de elefant bea zilnic aproximativ 10 litri de lapte. Elefantii dorm stand in picioare. Cateodata puii de elefant se intind pentru o d ormi. Inima unui elefant poate cantari pana la 20 de kg, iar creierul sau, 5 kg in med ie. Inima elefantilor inregistreaza in jur de 28 de batai pe minut. Un elefant adult mananca in medie 250 kg mancare pe zi. Un elefant bea aproximativ 200 l de apa si urineaza in medie 50 l de urina iar m ateriile fecale eliminate zilnic de un elefant adult cantaresc 36 de kg. Media de viata a unui elefant este de 50 de ani, insa exista cazuri in care au t rait si 70. Statisticile se aplica doar in cazul elefantilor care mor de batrane te si nu din alte cauza: boli, pradatori, oameni sau captivitate. Celebreaza nasterea elefantilor tineri si jelesc sau chiar lacrimeaza la moartea unui membru al familiei. In captivitate se pot atasa de un anumit om, refuzand sa coopereze cu oricine altcineva. Sunt specii cheie in ecologia padurilor si savanelor. In timp ce se hranesc mode leaza mediul in jurul lor. In timp de seceta, sapa gauri dupa apa; in jungla cre eaza carari folosite si de alte animale. Sunt loiali, afectuosi, punandu-si viata in pericol pentru altii. Fiind prietenosi sunt usor de domesticit, dar sunt imprevizibili ca orice animal. Traiesc in apropierea asezarilor omenesti si, uneori, distrug culturile oamenilo r. Pentru a nu mai fi vanati sa nu mai produca asemenea distrugeri organizatiile pentru protectia animalelor au inventat niste asa-zise bombe cu piper. Cand ace ste bombe explodeaza ochii elefantului se irita si chiar lacrimeaza le trece reped e, nu-i afecteaza grav si iremediabil si ei stiu ca in acele locuri sunt daunato are sa zic asa si le vor evita pe viitor.

Pe de alta parte, elefantii, cand strabat desisurile, construiesc adevarate drum uri, iar atunci cand se hranesc cu frunze si fructe arunca semintele fructelor s i, astfel, plantele se pot inmulti in continuare. Studiile au aratat ca multe sp ecii de plante se inmultesc datorita elefantilor. Sunt pe cale de disparitie. Elefantul african si cel asiatic sunt specii pe cale de disparitie. O varietate de elemente au contribuit la declinul lor. Au fost macelariti in secolele trecut e numai pentru fildesul coltilor; razboaiele, taierea padurilor pentru obtinerea de teren arabil, braconajul. La inceputul anilor 1900 populatia de elefanti sal batici era de circa 10 milioane; pana in 1979 vanatoarea si distrugerea habitatu lui au redus-o la 1,3 milioane. Pana in 1989 s-au redus cu 600 de mii, iar la sf arsitul secolului nu mai erau decat 640 de mii. Studii mai recente arata, probab il, alte cifre. In multe zone elefantii mai cresc doar in rezervatii naturale izolate si prea mi ci pentru dezvoltarea unei turme. Se incearca programe de inmultire in captivita te pentru prevenirea extinctiei. Transportarea lor din salbaticie in gradinile z oologice e ilegala, iar daca procesul de inmultire nu are parte de succes se est imeaza ca populatia de elefanti captivi va muri pana in 2030. In 2010, in Myanmar, a fost descoperit un elefant alb. De fapt, nu e alb, doar c a are pe piele pete mai deschise la culoare. Culoarea lui e cenusiu-argintiu. Ex emplarul a fost capturat. Avea varsta de 38 de ani si a fost al treilea exemplar gasit in zona din 2001 pana in 2010. Istorie Cand ne gandim la elefanti ne gandim si la mamuti, ca fiind stramosul elefantulu i de azi. Se pare ca elefantul african din zilele noastre si mamutul preistoric au in comu n 99,4 la suta din genele lor. Exista mai multe specii de mamuti dar cea mai importanta si comuna dintre specii le de elefanti, care a trait si in tara noastra, a fost elefantul Ianos (Mamuthu s primigenius) - cel mai raspandit vertebrat fosil din Romania (Campia Dunarii s i a Tisei). Originea acestui mamifer este insa una controversata. Cercetatorii a u afirmat ca habitatul mamutilor acoperea un teritoriu foarte vast, din Europa d e vest pana in centrul Americii de nord. Se pare ca originea lor se afla in Sibe ria, de unde au ajuns in America de Nord, dupa care au emigrat inapoi, inlocuind celelalte tipuri genetice de mamuti (zooland.ro) Se spune ca victoria lui Hanibal (247 i.Hr. - 183 i.Hr) la Cannae (bazinul vesti c al Mediteranei era disputat de Roma si Cartagina), impotriva romanilor, a fost posibila si datorita elefantilor pe care acest geniu militar i-a aruncat in lup ta, calariti de soldatii sai. Urletele elefantilor au contribuit la spaima raspa ndita in randul trupelor romane, alaturi de cosurile de vipere si ferocitatea in nascuta a luptatorilor gali care luptau (si ei) impotriva romanilor. Mitologie Aceste animale rare erau venerate in tarile asiatice. Se spunea ca monarhul care gaseste (sau are) un elefant alb este un om bun si drept si regatul era binecuv antat cu pace si prosperitate; era considerat un simbol al norocului. Asa se mai crede si azi, desi faptele contrazic superstitia: in Myanmar, au fost inundatii si alunecari de teren (cca 60 de oameni si-au pierdut viata) Chiar si azi, elefantul detine un rol important in buddhism; e singurul animal c

are are puritatea necesara de a cara dintele lui Buddha, la sarbatoarea anuala a zilei iluminarii lui Buddha. In mitologia buddhista elefantul alb are legatura si cu fertilitatea si cunoaste rea. A visa un elefant alb inseamna nasterea unui fiu care va aduce cinste si fe ricire familiei si e predestinat sa ajunga un mare conducator. Elefantul alb este sfant in budism, deoarece Buddha a luat aceasta infatisare pe ntru a intra in pantecele mamei sale, May si a imprumutat calitatile rabdarii si intelepciunii de la Buddha fiind Bijuteria Legii. In traditia crestina, elefantul este personificarea virtutilor si cumpatarii si de asemenea este simbolul lui Christos care calca in picioare un sarpe. Din 1874 cand Harper s Weekly a publicat desenul unui elefant care calca in pici oare inflatia si haosul, a devenit simbolul Partidului Republican al S.U.A. (Sem ne si simboluri, de Clare Gibson) In mitologia greco-romana elefantului ii este destinat putin spatiu, pentru ca a pare rar. Ca purtatori ai valorii simbolice a vietii, luminii si nemuririi, elefan tii erau folositi in timpul procesiunilor din lumea romana, unde trageau carul mpara tului sau purtau tortele (dictionar de mitologie) Horoscop indian nativul din zodia Elefant (11 mai - 20 mai) - este o persoana tenace, cu multa putere de munca. Este o fire rezistenta in lu pta cu viata, si datorita marilor resurse de rabdare de care dispune precum si d atorita perseverentei va reusi sa isi atinga telurile [...] Dar cine, perseverand, nu si-ar atinge telurile? intreb... ** S-au facut multe filme inclusiv de animatie - cu si despre elefanti - pentru ca s unt animale fascinante, cu personalitate puternica si placuta. Va amintiti de elefantul Cici, care si-a pierdut cipicii? Sau de prietenii lui T arzan?

Resurse: descopera.ro, zooland.ro (si informatii din surse diverse, usor de gasi t si pe net)

S-ar putea să vă placă și