SINDROMUL DON JUAN Cum gandeste barbatul care manifesta acest sindrom.

O persoana cu acest sindrom are o imagine foarte buna despre sine ceea ce nu e r au, doar ca aceasta persoana se crede superioara tuturor. Cauta prin toate mijlo acele sa profite: manipuleaza, minte, inseala. Nu-i pasa de raul pe care comport amentul sau il poate produce altora. Don Juan doreste sa aiba controlul absolut asupra evenimentelor de aceea nu se poate implica afectiv in relatia cu ceilalti ; i se pare ca orice apropiere inseamna controlul celuilalt asupra lui si a situ atiei. Ii vede pe oameni ca pe niste instrumente de care se poate servi pentru a -si atinge obiectivele. Stie sa fie singur, nu si impreuna. E lipsit de afectivi tate si de aceea e un personaj destul de trist. Cum actioneaza E incantat de tine, de fizicul si de intelectul tau; iti face complimente in fun ctie de ceea ce te procupa mai mult; te incurajeaza, te lauda, e incantat de tot ceea ce spui si nu-ti face nici un repros. Foarte devreme in relatie aduce in d iscutie subiectul casatoriei, iti explica ce doreste si cum intelege sa-si educe copiii pe care doreste sa-i aiba impreuna cu tine, bineinteles; nu spune niciod ata "nu", indiferent ce doresti: o plimbare pe culmi muntoase sau un concert de muzica clasica; foarte devreme in relatie isi doreste intimitatea fizica daca la a treia sau a patra intalnire inca spui "nu" iti va spune ceva de genul: "nu st iu daca vom putea avea un viitor impreuna" (adica, aduce "relatia" pe muchie de cutit) Daca cedezi si spui da incepe din nou: "mi-ar placea sa avem un viitor im preuna". Atitudinea lui fata de o relatie este labila in functie de reactia ta l a observatia lui privind viitorul impreuna. Daca ii refuzi intimitatea fizica in cepe sa te critice si sa te ironizeze. Aparenta E partenerul perfect, doar pana deveniti intimi dupa acest moment nu mai esti as a interesanta, nu mai are timp, nu mai are bani, nu mai doreste discutii serioas e, ia totul in gluma sau raspunde in doi peri. Atunci iti dai seama ca n-a dorit decat o aventura altfel spus: a mintit incontinuu. Dupa ce si-a atins obiectivu l nu mai doreste decat un lucru: sa fie din nou liber, sa inceapa in alta parte acelasi ritual. Cum te feresti de el Daca face afirmatii care ti se par nerealiste verifica! Daca e foarte intelegato r cu tine dar foarte critic cu cu alti oameni, fugi! Cand se arata incantat de o propunere a ta ia initiativa si treci la fapte luat "repede" isi pierde cateva clipe masca si afli daca e sincer in afirmatii. Amana intimitatea fizica cel put in o luna daca incepe cu "textele" mentionate mai sus fugi! E semn ca nu-l intere seaza sa fie cu tine, ci cu o femeie oricare ar fi aceasta. DON JUAN SI CASANOVA Amandoua personajele definesc tipul seducatorului, dar diferentele intre aceste personaje sunt mari: Don Juan seduce o femeie si la scurt timp o abandoneaza pentru urmatoarea. Multe afla ca ceea ce le spune lor a spus altor zeci, inainte El iubeste "vanatoarea" in sine si isi pierde rapid interesul fatza de "prada". Casanova nu paraseste o iubire in favoarea alteia, ci prefera sa le pastreze pe toate: e un colectionar. E indragostit cu adevarat de toate femeile. Don Juan se iubeste doar pe sine iubeste femeia doar cat timp o tine in brate. Giacomo Girolamo Casanova de Seingalt (1725-1798) a fost un aventurier amoros it alian, originar din Venetia, devenit celebru prin peripetiile sale galante, evoc ate in Memoires (Povestea vietii mele - "Histoire de ma Vie") scrise intre anii 1791 si 1798, care cuprind existenta sa aventuroasa si experientele, convingerile sa le, care se remarca printr-o buna cunoastere si descriere a moravurilor epocii. Autobiografia lui Casanova, dincolo de valoarea literara, este un important docu

ment pentru istoria obiceiurilor, poate unul dintre cele mai importante pentru a cunoaste viata cotidiana din Europa anilor 1700. Intre Curte si saloane, aproap e fara sa-si dea seama, el a ntors o pagina a istoriei. Aici apar personaje precu m Rousseau, Voltaire, Madame de Pompadour, Mozart, Caterina a II-a Rusiei, Frede ric al II-lea al Prusiei. Ii placea sa declare: "Povestea este propria mea viata, viata mea este poveste". Casanova era considerat de unii amantul perfect, iar de altii... Lydia Flem, psihanalist, scria ca a fost neinteles de societatea in care traia s i ca, de fapt, era un prieten credincios al femeilor. A avut 122 de amante. Aventurier, scriitor, diplomat, agent secret, Giacomo Girolamo Casanova s-a nasc ut in 1725, la Venetia, pe "Calea Comediei" (acum, Malipiero), in vecinatatea Bi sericii San Samuele, unde a fost botezat. Provenea dintr-o familie de actori. Ta tal sau era Gaetano Casanova, iar mama, Zanetta Farussi. Gurile rele spun ca era fructul unei relatii extraconjugale a mamei sale cu Michele Grimani, care apart inea unei ilustre familii aristocratice venetiene. Asa cum scria Carlo Goldoni i n "Memoriile" sale, mama lui Casanova era o femeie foarte frumoasa. Desi a lasat o vasta creatie literara, Casanova este cunoscut mai ales ca aventu rier, numele lui devenind sinonim cu "seductor". La acest faima a contribuit si au tobiografia, scrisa n limba franceza, "Histoire de ma vie", in care isi descrie c u sinceritate aventurile, calatoriile si intalnirile galante. Se spune ca Rousseau ar fi inventat cuvantul sentimentalism, iar Goethe, melanco lie. Casanova acorda lucrurilor adevarata lor valoare. Toate sentimentele sale e rau traversate de bucuria de a trai. Casanova, impreuna cu Don Giovanni (Don Juan), s-ar putea spune ca sunt arhetip urile seducatorului, desi erau doua figuri opuse. Casanova isi iubea cuceririle, avea generozitatea de a-i face pe altii fericiti si incerca intotdeauna sa iasa din scena cu un oarecare stil, lasand in urma sa un parfum de nostalgie. Don Gi ovanni reprezenta "colectionarul" pur, absolut, neinteresat de imagine, preocupa t numai de numarul cuceririlor sale. Don Juan e un personaj fictiv. Cand Molire scria despre el, Don Juan iesea in evidenta prin comportamentul lui l ipsit de morala, prin dezinvoltura cu care reusea sa fie ticalos, prin lipsa de scrupule de care dadea dovada deopotriva cand insela tinerele fete din toate cla sele sociale, cand isi dispretuia si sfida familia sau cand isi ducea de nas cre ditorii. Don Juan recunoaste ca tot ce poate oferi el femeilor este o fericire de moment ceea ce-l deosebeste de cei mai multi barbati, care jura pe ceea ce nu au: pe ve snicie. Sinceritatea seducatorului ii cam enerveaza pe barbati, dar le atrage pe femei si fiecare femeie isi imagineaza ca ea va fi aleasa, dar Don Juan nu vrea s a aleaga, lui ii place aventura, ii place mereu altceva, mereu ceva nou. Barbati i au incercat sa-l blameze, sa-l considere un desfranat dar manevrele lor au avu t efect contrar: i-au creat o aura de seducator irezistibil. Arhetipurile - afirma Carl Jung - corespund instinctelor care nu pot fi recunosc ute ca atare decat din momentul in care se manifesta in intentie sau act. (Arhetipurile si inconstientul colectiv, Ed Trei. 2003) ** Paradis fara Sarpe - Pledoarie rostita de o femeie la procesul lui Don Juan; din Calomnii mitologice, de Octavian Paler, Ed. Historia, 2007 In "Calomnii mitologice" Octavian Paler imagineaza presupusul proces al lui Don Juan.

1. Onorati domni, V-as ruga sa-mi ingaduiti, mai intai, sa va explic motivul care m-a adus la aces t proces. Caci vreau sa va scutesc de niste banuieli inutile. Cam stiu ce au bar batii in cap, asa ca prefer sa va rog sa nu ma suspectati de ganduri ascunse. Va asigur, domnilor, ca nu ma numar printre cele 1.003 femei care, potrivit legend ei, au fost seduse si abandonate de Don Juan. N-am venit, deci, sa ma plang ori sa ma razbun. Cel mult, as putea recunoaste ca, intr-o vreme, m-am numarat si eu printre femeile care, visandu-l si asteptandu-l pe Don Juan, si-au format despr e dragoste niste idei de gaste romantice. Dar asta e problema mea. N-are legatur a cu ceea ce doresc sa va spun. Va previn, domnilor, ca n-o sa va placa tot ce veti auzi de la mine. Ascultati-m a, totusi, cu calm. Si n-o sa va para rau. Veti auzi de la mine ceea ce nu va sp un sotiile si amantele dumneavoastra pentru a va menaja. Inainte de a veni aici, am rascolit multe saptamani prin arhive si biblioteci, p entru a fi sigura ca nu gresesc. Am cautat sa gasesc un cat de mic repros facut de vreo femeie lui Don Juan, fie si sub forma unui bilet parfumat varat in buzun ar Seducatorului, in timp ce el se barbierea in baie, pregatindu-se de plecare. Ei bine, n-am gasit nimic. Absolut nimic. Femeile au fost foarte discrete, n-au vorbit niciodata despre Don Juan. In schimb, bibliotecile gem de opinii ale barb atilor. Au fost scrise nenumarate carti despre ispravile lui. Am renuntat, chiar , sa le tin socoteala. Incat concluzia la care am ajuns e simpla. De cand a apar ut Don Juan in mitologia iubirii, el a devenit pentru barbati o obsesie. Iar "ca zul" lui a fost dezbatut exclusiv de catre barbati. De la Tirso de Molina si Mol iere, care l-au adus pe scena, pana la autorii moderni, toti cei care s-au ocupa t de Don Juan au apartinut - fara nicio exceptie! - tagmei pe care o reprezinta si acest tribunal. Dovada ca n-a fost inclusa printre jurati nicio femeie! Or, o norati domni, am venit sa va atrag atentia ca sotiile, amantele si fiicele dumne avoastra gandesc ca mine, nu ca dumneavoastra. Nu v-au spus-o din delicatete sau , poate, au intuit, ca si mine, ca era inutil. Pentru ca femeile, va anunt, nu-l judeca pe Don Juan. Se multumesc sa-l inteleaga. Isi amintesc de el sau il aste apta. [] 24. Multe din cate va spun eu le-ati mai auzit, probabil, de la iubitele si consoart ele dumneavoastra, domnilor. Dar nu le-ati luat in serios. Din vanitate ori din alte motive, v-ati zis ca parerile noastre nu conteaza. De aceea mi-as ingadui s a va avertizez ca vorbele pe care le voi cita acum nu sunt ale unei femei. Sunt ale unui barbat. Se chema Aristotel si a zis: "Avem datoria sa fim fericiti". At i retinut? N-a spus "dreptul". A zis ca avem "datoria sa fim fericiti". Or, ce i nseamna asta? Inseamna, domnilor, ca toate ocarile cu care l-ati coplesit pe Don Juan pornesc de la o premisa gresita. Dumneavoastra faceti statistica femeilor inselate de Don Juan, uitand ca infidelitatea tine de destinul lui. In clipa in care el s-ar hotari sa fie credincios unei femei, s-o duca la altar si sa inteme ieze o familie, ar inceta sa mai fie amantul tuturor femeilor. Nenumaratele feme i care-l asteapta, care-l viseaza ar trebui sa se resemneze cu viata anosta pe c are le-o ofera alti barbati. Va dati seama cate visuri s-ar spulbera, cate femei n-ar mai avea ce sa astepte? Probabil nu va dati seama. De aceea insistati sa vedeti in Don Juan un simplu de sfranat. Onorati domni, va reamintesc ca Don Juan e un mit! Si ma intreb daca ac est tribunal isi poate ingadui sa judece un mit. [] 37. Va vad nedumeriti. Va garantez, domnilor, ca sunt in toate mintile. V-am povesti t despre strania mea intoarcere la mare dintr-un singur motiv. Am vrut sa va rog sa reflectati, inainte de a da un verdict, la un adevar cat se poate de banal. Uneori, domnilor, e nevoie de un motiv temeinic pentru a continua sa traiesti. D aca nu-l gasesti, trebuie sa inventezi unul. Acum pricepeti de ce nimeni nu stie cum a sfarsit Don Juan? Si ca singura certitudine e ca n-a apucat sa imbatranea

sca? Tainele nu imbatranesc, domnilor. Si lasati-le sa ramana ceea ce sunt: nist e taine. Daca scormoniti prea mult prin legendele lui Don Juan, nu veti gasi dec at un pat oarecare. Credeti ca merita efortul? Orice femeie adevarata va va spun e ceea ce recunosc eu acum. Ca nu barbatii sunt de vina pentru dereglarile drago stei, ci sperantele pe care ni le-am pus noi, femeile, in ei. ** AMORUL E MAI TANAR DECAT UMANITATEA Amorul nu s-a nascut odata cu umanitatea, ca foamea, setea sau placerea carnala. In caverna primitiva masculul era supus dorintei elementare, satisfacuta de pos esiunea femelei care era supusa si nu suferea de pe urma acestei sclavii fiindca omul la fel ca si celelalte animale nu-si maltrata femela, cu exceptia violente i de ritual cand o rapea. Masculul proteja femela insarcinata. A fost necesar fa ra indoiala un grad mai avansat de civilizatie pentru ca femeia sa fie batuta de barbatul ei cand se spune ca ne "intoarcem la natura". Dar tigrul nu e brutal c u tigroaica, nici leul cu leoaica, iar pisica indragostita e cea care zgarie mot anul pe nas. Cata vreme stramosii nostri din caverne au ramas brute relatiile di ntre sexe erau simple: urmarire, impreunare, gestatie, nastere. Tatal proteja co pii si mama sau mamele (aceste femei erau un fel de cireada sacra de vite, viito rul clanului, al tribului depindea de ele). S-ar putea crede ca "sotul" lor le i ubea ca pe niste bunuri de pret, jinduite de vecini. Calatorii pretind ca gorila africana e remarcabila prin virtutile sale de bun sot si bun tata. El construie ste "cuibul" intre crengile cele mai inalte, unde isi adaposteste familia, in vr eme ce el insusi vegheaza jos, la radacina pomului. Stramosul nostru ar fi putut avea aceeasi solicitudine. Dar nefiind gorila ii era interzisa fericirea simpli citatii el reflecta, rationa, schimba, degusta lucrurile, dorea mai mult decat a vea, fara sa stie prea bine de ce. Nenorocitul era prea inteligent pentru a fi i ntr-adevar un intelept. El visa sa cunoasca atat cauzele prime cat si telurile u ltime, ridica altare pentru zeii sai, inventa artele, scobind lemnul. Si tot el a inventat amorul. In ziua cand in loc sa rapeasca o femela barbatul i-a oferit un colier de os sau de scoici, in scopul de-a o face sa vina singura la el ca si cand n-ar fi fost deloc fortata in ziua in care a dorit de la ea un suras, o mangaiere, ca simulac rul unui liber consimtamant, in acea zi s-a nascut amorul din bestialitate. Voiai sarman salbatic sa obtii prin salbaticia ta placerea noua de-a apare chiar in fatza ta victorios, cu prestigiul sporit, mai frumos si mai robust decat fra tii tai. Voiai ca neputand sa spuna "nu" ea sa se prefaca a spune "da"? Intelega nd lectia si simtind avantajul pe care i-l daruiai ea scoate, sigur, si de aici un beneficiu. Ce a facut oare salbaticiunea ta? A lasat sa-i cada colierul. A fu git spre salcii daca existau salcii pe atunci si trecand prin frunzisuri ea te-a vazut venind furios si nelinistit in furia ta. Cand in sfarsit ai prins-o, ea a indraznit sa se poarte ca pisica: te-a zgariat pe nas. Apoi a cedat spunandu-ti : "Tu esti cel mai frumos, mai puternic si mai bun decat toti ceilalti". Tu ai g andit ca ea gandeste chiar asa. E posibil sa fi gandit asa. Posibile definitii ale amorului: "Poezie a simturilor" Balzac; "Copil gata sa se nasca" Louis Menard; "Cursa a ge niului speciei" Schopenhauer. Dar nu am putea spune ca amorul e imaginatie adaug ata instinctului? Placerea senzuala va fi suficienta sa formeze capcane in care barbatul si femeia se prind. Copilul nu are nevoie de amor pentru a se naste, ia r iubirea nu are nevoie de copil pentru a exista. Amorul nu se confunda cu insti tutia casatoriei, care a fost instituita pentru scopuri sociale, morale si relig ioase casatoria poate fi poarta de aur, dar nu e o conditie esentiala. Legislato rii si moralistii stiu bine acest lucru cand incearca sa legitimeze amorul, fixa ndu-l in cadrul familiei si opunandu-i franele legii, ale moravurilor si ale rel igiilor. Dar niciodata ei nu l-au transformat pe acest anarhist. Amorul nu are c e face cu sanctiunile si actele de blamare pe care societatea i le propune sau i le aplica. El nu se sinchiseste daca e autorizat de familie, inregistrat de ofi terii starii civile, binecuvantat de cler. El e cuprins de ingrijorare cand vrea

sa se fixeze, schimbandu-si caracterul si devenind familie. Omul il va numi mir acol si mister si va crede ca i-a descoperit pecetea divina. Zeu sau demon, amor ul cu fatza dubla ii va aparea ca un reflex al unui paradis pierdut, ca umbra un ei invizibile frumuseti, mereu urmarita dar niciodata atinsa printre frumusetile vizibile ale lumii materiale. Placerea pur carnala nu-l va mai multumi pe om. E l va amesteca si aici ideea de eternitate cu aceea de infinit. El va face din iu bire culmea pe care visul sau se va inalta la cer. Sublim sau vrednic de mila, c ateodata de-a dreptul ridicol, omul va ajunge prin stimularea uluitoare a senzua litatii si a imaginatiei sa se depaseasca pe sine. Efortul, durerea, sacrificiul vor spori. Omul isi va imbogati viata cu visuri fara pereche, lipsite de masura in raport cu cauza lor, iar suferinta generata de deceptie nu-l va vindeca de v isare. Pe un alt plan, el va trai drama eterna a omului care-l cauta pe Dumnezeu . (sursa: Istoria iubirii, Marcell Tinayre) ** SARUTUL Istoriceste discutand, se pare ca sarutul nu dateaza de cand este omenirea, fiin d "inventat" in urma cu "numai" cateva mii de ani cand, de la caz la caz, a simb olizat fie o dovada de respect fie o dovada de prietenie. Cert este ca nu se sti e exact cand a aparut primul "sarut de iubire". Pentru antici sarutul era un semn de prietenie, in timp ce englezii, cu 500 de a ni mai tarziu, chiar daca se cunosteau sau nu se sarutau pe obraz. Secolul al XV II-lea si marea ciuma aveau sa inlocuiasca obiceiul sarutului cu ridicarea respe ctuosa a palariei. Intr-un dictionar din secolul al XVIII-lea apare o definitie nostima a sarutului: "sarutare (sau lins pe bot, sau plescait de buze) fiind o i zbire sau unire inflacarata provenita din iubire in care gura unuia apasa atat d e tare pe gura celuilalt incat la dezlipirea buzelor se aude un zgomot de placer e". In evul mediu o sotie care ar fi sarutat alt barbat decat sotul ar fi fost supus a oprobiului public, desi se cunosc multe cazuri din secolul al XIII-lea in care atunci cand un barbat pleca in calatorie femeia nu-l saruta la despartire numai pe sotul ei ci si pe insotitorul acestuia. Fapt divers: un tribunal englez din secolul al XVI-lea a condamnat un sot care-si batea nevasta la a o saruta de doua ori pe zi; in caz de nerspectare a sentintei respectivul urma sa execute o pede apsa intr-o tabara de munca. Ghiciti? Barbatul a ales munca! Sarutul a fost pentru prima data studiat la inceputul secolului XX, istoricul Er nest Crawley. El il considera o expresie universala a sentimentelor de afectiune, iubire sau venerare, categorisind in acelasi timp simtul tactil ca pe mama simtur ilor. Kristoffer Nyrop categoriseste saruturile in mai multe tipuri, desi specifica fa ptul ca acestea depind de la o cultura la alta sau de la o tara la alta. Ca exem ple: Sarutul adolescentin In majoritatea culturilor se considera total inofensiv sarutul intre adolescenti la petreceri, intalniri sau jocurile acestora care il implica. Sondajele arata ca sarutul este a doua forma de intimitate fizica practicata de adolescentii din Statele Unite, dupa tinutul de mana. Sarutul erotic Considerat o cale importanta de a ne transmite sentimentele si dragostea. Kristo ffer Nyrop il descrie in cartea sa Sarutul si istoria sa ca pe un mesaj exaltant de dragoste, dragoste pururi tanara, rugaciunea arzanda a dorintei fierbinti, care se naste pe buzele indragostitilor, iar de acolo creste. Este nevoie de ceva mai mult de simpla apropiere. Este nevoie de intimitate, tocmai de asta indragostit ii tind sa se retraga in locuri ferite de aglomeratie, dupa cum remarca psiholog ii.

Sarutul ritualic De-a lungul timpului, oamenii au folosit sarutul ca pe un gest ce arata devotame ntul, supunerea sau respectul. Diverse culturi l-au ridicat la rang de ritual de venerare, iar altele l-au pastrat ca gest simbolic, cum ar fi traditiile religi oase, care exista inca din Islamul sau Crestinismul timpuriu si care se pastreaz a pana astazi, in forme aproape nemodificate. Sarutam icoane, mana preotului sau anumite obiecte. Unele secte au interzis, astazi, sarutul de despartire catre p ersoanele decedate. ** Oamenii din zona de Sud a Oceanului Pacific, pe teritoriul insulei Mangia, nu au cunoscut sarutul pana pe la inceputul anului 1700, la sosirea europenilor. Mentionarea primului sarut intr-un document istoric dateaza de prin 1500 i. Chr. In jurul anului 350 e.n., sarutul este din nou mentionat in poemul epic indian " Mahabharata" ca fiind un semn de afectiune intre oameni. Dupa Christos, in sec. al VI-lea, Kama Sutra vorbeste deja de binecunoscutul sar ut, sub forma a trei variante in functie de reactia care se asteapta la acest ac t. Aceste trei feluri de sarut sunt amintite si de vechii greci si romani. In Imperiul Roman, fiecare asemenea sarut avea alta denumire, in functie de baga jul de senzatii: osculum, basium, saviolum. In Evul Mediu, biserica catolica l-a interzis, fiind acceptat doar ca marturisire a iubirii fata de Christos. Potrivit antropologilor, grecii antici au invatat despre sarut abia dupa ce Alex andru cel Mare a invadat India in 326 e.n. In Imperiul Roman, oamenii obisnuiau sa-si sarute prietenii, membrii familei si partenerii de viata. Se pare ca odata cu ei a aparut si sarutul pasional care la inlocuit pe cel platonic. De-a lungul istoriei, diferitele culturi au facut din sarut un gest solemn. De e xemplu, sarutul pe care tinerii casatoriti si-l dau la sfarsitul oficierii slujb ei religioase a fost considerat inca din perioada Imperiului Roman ca un legaman t pe care cei doi il faceau unul fata de celalalt si amandoi in fata lui Dumneze u. Un obicei care se pastreaza si azi. In China si Japonia, saruturile erotice nu aveau loc niciodata in public. Desi e xistau, ele trebuiau ascunse in spatele unei cortine, contrar a ceea ce se intam pla in Europa sau Statele Unite. Pana dupa Razboiul Pacific, statuia lui Rodin, intitulata Sarutul a fost interzisa expunerii in public. In tarile mediteraneene sarutul pe obraz indeplineste rolul de salut atat pentru femei, cat si pentru barbati, fara a conta sexul celuilalt si este folosit chia r si atunci cand participantii fac cunostiinta pentru prima data. In Italia si Franta oamenii sunt extrem de relaxati cand vine vorba de sarutul c onventional. Ei stiu cand sa sarute si de cate ori. Pentru ei sarutul nu este o actiune de care sa se rusineze si, prin urmare, nici ceva care trebuie camuflat. In state precum Marea Britanie si Germania, gestul sarutului pe obraz se practic a intre femei, dar si intre acestea si barbati, daca se cunosc foarte bine sau s unt rude. In aceste regiuni, regula cere ca barbatii sa nu se sarute pe obraz pana acum cativa ani, sarutul pe obraz intre barbati era un adevarat tabu in Ang lia. Prin 2008 s-a dorit interzicea sarutului in gara, intr-o localitate din Mar ea Britanie. Numarul de saruturi pe obraz variaza de la o regiune la alta. Pentru scandinavi, un singur sarut este suficient, in timp ce francezii sunt renumiti pentru sarut ul dublu (unul pe obrazul stang, altul pe cel drept). Olandezii si belgienii pre fera sarutul multiplu, cuprinzand cel putin trei saruturi. Francezii sunt campioni europeni in domeniul sarutului atat in ceea ce priveste rolul pe care il joaca acesta in viata lor, dar si cand ne gandim la interesul p e care il arata subiectului. A existat o vreme in care lucrurile stateau altfel: pe cand francezii treceau dr ept retrasi englezii erau considerati ca fiind cei mai pupaciosi din Europa.

In 1466, un nobil boemian, Leo von Rozmital a consemnat ca in Anglia se obisnuia ca atunci cand oaspetii ajungeau la un han, hangita si toti membrii familiei sa le sa mearga si sa-i intampine - si oaspetii trebuiau sa-i sarute pe toti; a mai observat ca la englezi acest gest avea acelasi rol pe care il are in alte parti stransul mainilor. Pe cand a vizitat Anglia in 1499, olandezul Desiderius Erasmus i-a scris prieten ului sau Fausto Andrelini (poet italian) sa vina repede in Anglia pentru ca aici sunt fete cu chip de inger, atat de supuse si de blajine incat le vei prefera de departe muzelor tale. In plus, exista aici un obicei niciodata suficient laudat . Ori de cate ori vii, toata lumea te intampina cu un sarut; cand pleci, se desp art de tine cu alte sarutari; daca te intorci, te saruta din nou. Vin sa te vizi teze, iar pupaturi; cand pleaca, trebuie sa-i pupi tu. Oriunde te-ai intalni cu ei, sarutari din plin; in fine, oriunde te-ai intoarce, nimic altceva decat saru tari. Nicander Nucius, un calator grec, scria, tot despre englezi: Dovedesc o mare natu ralete si absenta oricarei gelozii in comportamentul lor fata de femei. Nu numai ca membrii aceleiasi familii se saruta pe gura, dar o fac la fel de bine si cu oamenii care le sunt complet straini. In Anglia, declinul sarutului - sa-l numesc astfel - a inceput in secolul al XVI -lea, dar a continuat sa supravietuiasca pana la Restauratie. Considerat invechi t, obiceiul sarutului fusese abandonat de ceva vreme de catre francezi, iar cand Iacob II s-a intors in Anglia a introdus si aici eticheta franceza, inclusiv re pulsia fata de sarut. Foarte curand, curtenii si nobilii britanici au inceput sa abandoneze obiceiul s arutului in favoarea plecaciunii, adoptand atitudinea rafinata si rezervata a franc ezilor. Dupa parerea lui Vaughn Bryant (profesor de antropologie la Universitatea din Te xas), popularitatea sarutului se explica prin incarcatura emotionala pe care o i nduce. Buzele si limba sunt parti ale corpului nostru care datorita numeroaselor termin atii nervoase de aici sunt cele mai sensibile. Pe de alta parte, in timpul sarutului se elibereaza endorfine si hormoni. Acelas i profesor afirma ca prin miros ne testam partenerul, il evaluam ba, mai mult, u nii compusi ai salivei au rol in cresterea libidoului. Tot astfel, in cazul eschimosilor, frecarea nasului si mirosul specific al fieca rui ten ajuta la examinarea partenerului. Rachel Herz, profesor de psihologie: "Mirosul organismului nostru poate furniza date legate de starea imunitatii lui. Se poate imagina, deci, ca rolul sarutului nu este sarutul in sine ci acela de a simti, intr-o forma oarecare, mirosul nat ural al partenerului". Sarutul are si dezavantaje: mai multe sute de feluri de bacterii se pot schimba dintr-o gura in alta, in timpul unui sarut cu limba. Definitii ale sarutului: - punctul pe I din a iubi ((Edmond Rostand); - actul de nastere al idilei (Balzac); - graiul fara cuvinte al inimii (Shakespeare); - picatura ce umple cupa iubirii (Tolstoi); - inceputul si sfarsitul dragostei (Goethe); - inima adusa pe buze (Gorki); - scanteia ce aprinde focul amorului (Musset); - rendez-vous-ul a doua perechi de buze (Tristan Bernard); - maruntisul cu care dragostea isi face platile (B. Show) Statistici: In "Guiness" se pomeneste un "pupic" de 185 de secunde dintr-un film facut la Ho llywood, precum si despre P.P.Hobson (1870-1937), fost ofiter de marina american a, care la Chicago a fost sarutat de 10 mii de femei in timpul paradei care omag ia curajul lui in razboiul americano-spaniol.

Primul film in care a fost filmat un sarut a fost "The Kiss", in 1896, iar prota gonistii au fost John C. Rice si May Irwin. Cel mai mare numar de persoane sarutate de un singur om s-a inregistrat in 1990, la un festival din America. Atunci Alfred Wolfram a sarutat 8001 persoane in 8 ore (cam 16 persoane pe minut). Chile detine recordul cu cel mai mare numar de oameni care s-au sarutat in acela si timp si in acelasi loc. Evenimentul a avut loc in 2004, cand, in capitala San tiago, 4.000 de cupluri s-au sarutat in acelasi timp. O femeie saruta, in medie, 29 de barbati pe tot parcurul vietii si fiecare perso ana petrece, in medie 20.160 minute (doua saptamani) sarutandu-se. Cel mai lung sarut din lume a durat 130 ore si 2 minute. 66% la suta dintre oamenii inchid ochii atunci cand saruta. Un sarut obisnuit ajuta la arderea a 2 calorii, pe cand un sarut "frantuzesc" el imina 5 calorii. Varsta medie la care o persoana experimenteaza primul sarut este 14 ani. Resurse: intre altele, Istoria secreta a sarutului, Julie Enfield (autoarea e de parere ca "un sarut ne poate spune totul despre iubire), Ed Elena Francisc Publi shing