Despre gelozie – cum sa scapi de ea

Gelozia imi otraveste relatia, viata.

Ce zice ea:
“Ma trezesc ca dau din gura toata ziua, tip, sparg, ma isterizez si tu nu ma bagi in
seama, te comporti la fel, iti vezi de treburile tale, nu ma respecti, nu ma asculti.
Minunea nu tine nici macar 3 zile.
Vorbesc singura?! Ce fel de om esti? Te pedepsesc, nu te mai vreau in patul meu,
du-te unde ai fost pana acum. Ma calmez, iti vorbesc frumos, te implor sa nu mai
intarzii , sau cel putin sa-mi dai un telefon, si tu? Procedezi la fel, nu se schimba
nimic, doar pe moment. Imi promiti schimbarea pentru o zi?! De ce nu raspunzi
cand te sun? Ma ingrijorez. Chiar nu intelegi? In timpul in care nu stiu nimic de
tine, o iau razna, ma agit, fumez un pachet de tigari, disper.
Chiar nu-ti pasa?
Nu stiu ce sa mai gandesc despre comportamentul tau. Daca nu m-ai cunoaste de
atata timp, daca nu ti-am spus de milioane de ori ca ma dispera atitudinea asta de
nepasare, de indiferenta, as mai intelege..dar chiar am ajuns sa cred ca e lipsa de
respect. Nu mai vreau sa trec prin ce-am trecut. As fi in stare sa te parasesc. Nu
merit tratamentul asta, merit mai mult.”
Te regasesti in scenariul de mai sus?
Cotinuam drumul spre constientizare prin urmatorul exercitiu. Ia o foaie de hartie
si scrie despre tine: cine esti, cine ai fost, cine vei fi, urmand modelul lui Adrian
Nuta, cel de mai jos:
Priveste in oglinda propriei constiinte:
Eu am fost – Andreea, seducatoarea, rebela, adolescenta, disociata, depresiva,
adictiva, grasa, lipsita de incredere in sine, dependenta, geloasa, critica
Eu sunt- Andreea, inteligenta, charismatica, frumoasa,femeie, psiholog, sexy,
buna, creatoare,Inteleapta, indragostita, plina de viata, autonoma, sigura pe mine
Eu voi fi- Andreea,cel mai bun psiholog din lume, mama, sotie, creatoarea scolii
de stil, orator, autor, calator, regina, stapana propriei vieti, buna, frumoasa, vie,
bogata in toate, ariile vietii, vesela, curajoasa, puternica, responsabila, fericita,
Ce-mi place cel mai mult la mine este ca:
Sunt autentica si plina de viata
Sunt creativa si energica
Am o minte sclipitoare
Sunt ambitioasa si curajoasa
Daca povestea mea de dragoste s-ar termina maine, definitive
Voi plange 3 zile, maxim 4
Voi povesti cu terapeuta mea
Plec cu prietenele in vacanta
Voi gasi un barbat si mai bun.
Cum sa vedem ce zice el:
“Aleg sa tac, sa ma indepartez, ma sufoci.
Te iubesc, dar am nevoie de spatiul meu, respecta-mi libertatea individuala daca
vrei sa ne mai iubim.
Daca nu-ti raspund la telefon inseamna ca nu pot raspunde sau vreau sa fiu singur.
Nu ai incredere in mine?
Vreau sa ies si fara tine, sa petrec timp cu prietenii mei, sa iau o gura de aer, asta
nu inseamna ca te insel, ca ma distrez cu altele.
Nu ma mai bate la cap cu sfaturi intelepte, imi stiu purta te grija, n-am nevoie sa
fiu dadacit, am nevoie de o iubita, nu de o mama. Nu ma mai trata ca pe un copil!!
Respecta-mi gandurile, deciziile si realizarile, apreciaza-ma pentru ceea ce sunt, nu
pentru ce-as putea deveni.
Ma simt bine in pielea mea, nu mai insista, nu ma schimb, raman asa cum sunt.
Daca nu ma placi imi caut alta care ma accepta , ma place si ma iubeste asa!
Nu te suport cand taci si astepti sa-ti citesc gandurile. Nu sunt medium. Vorbeste!
Nu te-ai mai culcat cu mine de o luna. Ce faci, ma pedepsesti? Crezi ca asa ma
cuceresti?
Te insel ca sa-mi dovedesc cat sunt de bun. Fa pe suparata, s-ar putea sa ramai doar
cu atat. Succes!
Si acum povestea mea despre gelozie:
De unde sa incep?
De la gelozia mea?
De la gelozia lui?
Orice barbat trecea pe strada era un posibil candidat la infidelitate. De unde il stii si
pe ala? De ce n-ai raspuns la telefon? Unde ai fost, la amant? Cat stai? Unde
mergi? Cu cine? Vin cu tine! Ia-ma si pe mine!
Eu trageam de el, el tragea de mine. Eu fugeam de el, el fugea de mine. Eu priveam
la el, el privea la mine, eu ma plangeam de el, el se plangea de mine. In 2 ani de
relatie n-am reusit sa privim in aceeasi directie, cum zicea Exupery.
Tineri, frumosi, talentati, viitori carieristi, plini de viata luati separat, unul cate
unul. In schimb, impreuna eram o bomba atomica, tunete si fulgere.
Un an am trait o poveste de dragoste, o poveste speciala, unica si asta fiindca eu
eram la Timisoara si el intre doua avioane, sportiv fiind mai tot timpul era plecat.
Ne potriveam perfect, atractie reciproca, hraniti afectiv, sexual, intelectual,
spiritual. Eram ca un magnet unul pentru celalalt. Si ai sa ma intrebi ce s-a
intamplat, nu-i asa?
Ne-am mutat impreuna dupa o aventura de-a mea iesita la lumina zilei. La 20 de
ani nu-ti arde de maritis si facut copii…cel putin mie nu-mi ardea. Si cum sa ignor
complimentele, scrisorile, florile admiratorilor mei?
Intr-o dimineata suna telefonul, era iubitul meu iar eu raspund entuziasta: Ceau
iubire!
El ma intreaba direct : Cine e …….X…..? ( numele admiratorului meu cu care
initiasem deja o a doua poveste de dragoste si amor nebun)
Ce crezi ca face Andreea? Ii inchide telefonul( ca sa castig timp de gandire).
Suna telefonul din nou. Cine e….X…..?
Eu: Cine sa fie? Un nebun, un paranoic, care e obsedat de mine. N-am vrut sa-ti
spun , sa te incarc, aveai meci si sigur te-ar fi afectat. Nu eram proasta deloc.
Mi-am jucat rolul cum am stiut mai bine, ce mai, o actrita desavarsita.
Ce crezi? M-a crezut cu conditia sa ma impachetez si sa zbor catre el. Zis si facut.
A doua zi ne-am trezit mutati impreuna, fericiti, optimisti de aceasta binecuvantata
uniune.
Insa nimic n-a mai fost ca inainte. Increderea a murit, teama a ramas, minciunile au
inceput sa curga natural si spontan si relatia s-a otravit, picatura cu picatura…
El ma acuza, eu ma aparam. Eu ma plangeam, el fugea. El privea la ce a fost, eu la
ce avea sa vina…pana cand despartirea a batut la usa.
I-am deschis si asta fiindca eu eram mai des acasa, nu fiindca am avut mai mult
curaj, in nici un caz. Si poate din frica de a nu-l gasi pe el intr-un moment acasa…
Nu ti s-a intamplat sa parasesti din teama de a nu fi tu cea parasita? Mie mi s-a
intamplat…si am plecat. Am plans, m-a durut, fiindca l-am mai vrut, insa nu s-a
mai putut.
Esenta geloziei este frica. Mie mi-a fost frica ca o sa ma schimbe cu alta. Lui i-a
fost frica ca o sa ma piarda in bratele altuia.
Si relatia a murit fiindca n-a mai fost hranita cu iubire, ci cu teama.
Teama ucide iubirea.
Azi un pic, maine un pic pana cand iubirea este anihilata de frica.
Intelegi ideea?
In cazul meu s-a plecat de la minus, eu am inselat, chiar daca n-am recunoscut, el
nu s-a impacat niciodata cu ce a fost. Increderea a disparut si fiecare zi era
invaluita in indoiala, teama. Si nici varsta nu m-a ajuta sa lupt pentru iubirea
noastra. Am deschis cutia Pandorei atunci si am mai deschis-o pe parcursul vietii.
Si am facut bine , numai asa poti ajunge sa stii ce fel de barbat, relatie vrei. N-ai
cum sa te opresti la primul barbat si sa stii ce-nseamna viata de familie.
Important este sa nu repeti aceleasi greseli, sa nu mergi mai departe fara sa te
corectezi, si sa dai vina pe destin, fiindca tu singura iti pregatesti destinul repetand
modelul de viata disfunctional.
Eu am invatat, azi stiu cum vreau sa arate barbatul langa care ma asez, stiu ce fel
de relatie vreau sa traiesc, stiu ce am de dat, stiu ce vreau sa primesc. Nu mai
astept ca viata sa-mi dea ceea ce merit fiindca stiu ce si cat merit. Intind mana,
exprim , cer, iau ce-mi doresc.
Am incredere in mine, am incredere in el, ii respect libertatea individuala,
pasiunile, gandurile, relatia functioneaza.
N-am incredere in mine, n-am incredere in el, il sun, il verific, il controlez, il
disper pana fuge si imi autoconfirm profetia: “am stiut de la inceput ca o sa ma
insele, ca e un nenorocit.”
De unde vine aceasta frica?
La mine e simplu, la 4 ani tatal meu a plecat si nu s-a mai intors. De aici
sentimentul de abandon, teama ca iubitul ma va parasi daca nu stau calare pe el,
non-stop. Si de aici vin si dezamagirile. Nu exista perfectiune in viata de cuplu, nu
exista siguranta ca vei imbatrani alaturi de cel pe care l-ai ales, fiindca viata e ca si
apa, curge…
Asa cum tu esti atrasa de alti barbati, asa simte si el, asta nu inseamna ca te iubeste
mai putin. Nu exista iubire exclusiva, draga mea. Ti-o spun din ce-am trait pana
acum, din ce-am vazut pana acum. Imapaca-te cu adevarul asta si bine vei trai.
Cu cat te agati mai tare de el cu atat mai curand te scapi de el. Fuge.
Nimeni nu poate fi posedat.
Lasa-l liber si ai toate sansele sa-l pastrezi.
La tine trebuie cercetat in istoria de viata. Ce si cum ai trait in copilarie. Acolo e
raspunsul la drama ce-o traiesti azi. Cu cat constientizezi mai curand de unde vine
teama, cu atat mai curand te impaci cu ce a fost si poti merge vindecata mai
departe, in cucerirea noilor tinuturi.
Intrebari revelatoare:
Natura interactiunilor cu familia, Adrian Nuta:
Cine era seful, cinea dadea ordine?
Exista un parinte care sa-l iubeasca mai mult pe celalalt?
Te iubeau ambii parinti? Te iubea unul din ei mai mult?
Il iubeau mai mult pe unul din parinti?
Alaturi de care dintre parinti te simteai mai respectat, mai pretuit?
Cine te facea sa te simti rau sau fara valoare?
Cum obtineai atentie si suport emotional? Cine reactiona mai intai?
Cum isi exprimau agresivitatea parintii tai? Cine era mai agresiv?
Cine iti accepta mai usor starile afective?
“Cauza trairilor de gelozie nu se afla in comportamentul partenerilor nostri, ci in
structura noastra de personalitate, in gradul de dezvoltare emotionala si in felul in
care noi interpretam comportamentul lor.” Adrian Nuta
Daca eu sunt geloasa e problema mea!
In nici un caz nu e responsabilitatea celuilalt, celalalt nu face altceva decat sa
creeze o situatie in care tu sa devii constienta de problema ce o ai.
Te simti inselata, te doare, plangi, il acuzi, il responsabilizezi pe el, fiindca el te-a
inselat.
El nu face decat sa apese butonul care declanseaza gelozia. El e in fata ta ca si
suport, fundal, atat. Nu poti sa-l acuzi pe celalalt, sa-l consideri vinovat de gelozia,
durerea ta.
” E ca si cum ai invinui cerul pentru ca ploua.” Cerul actioneaza in acord cu natura
lui, asa si barbatul actioneaza in acord cu natura lui. Daca natura lui iti creeaza tie
dificultati, aceasta nu e problema lui, e problema ta.
Nu poti cere de la celalalt mai mult decat are de dat. E simplu. Daca el e atras si de
alte persoane nu ai cum sa-l faci sa se simta mai putin bun, nu ai dreptul asta.
Ce poti sa faci este sa te maturizezi din punct de vedere emotional, sa te impaci cu
ce ai trait pana acum, si sa privesti viata asa cum e de fapt, fara sa mai proiectezi
pe celalalt idealul tau de barbat, de relatie.
Lumea nu e asa cum ti-ai imaginat-o de mica, lumea e asa cum o traiesti acum.
Te doare? Intreaba-te de ce te doare. Nu mai cauta la celalalt raspunsul problemei
tale fiindca nu-l vei gasi niciodata si risti sa schimbi 100 de parteneri si sa traiesti
aceeasi poveste.
Renunta la vechile stereotipuri emotionale. Creierul este ca si un avion pe pilot
automat, iti livreaza mereu aceleasi tipuri de raspunsuri.
Pana acum gandeai asa:
“M-a inselat! E un nenorocit, un gunoi, nu e bun de nimic, il urasc, l-as omori!!”
Pe aceste persoane le-as intreba: cum l-ai iubit pana acum? Ce s-a intamplat cu
iubirea ce i-o purtai? S-a evaporat din simpla miscare a lui catre alta?
Acum gandesti asa:
E liber sa traiasca cum simte, ma iubeste, o stiu, il iubesc, n-am nevoie de alte
dovezi. Daca e langa mine inseamna ca pe mine ma vrea. Langa mine gaseste ce nu
gaseste langa altele.
Ceea ce gandesti tu despre tine, despre el, despre relatie iti modeleaza viata.
Tine minte: Puterea profetiilor de auto-implinire: gandeste bogat, considera-te
stapana, regina lumii!
Freud a scris o carte pe tema femeilor: “Vina de a fi femeie”, citeste-o, iti va
raspunde la multe intrebari.
Daca ai reusi sa faci pasul catre autonomie, cariera, viata bogata nici nu ti-ar mai
pasa ca a intarziat, ca nu a sunat, ca te-a inselat. Ia-ma in serios, te rog!!!!
Hai sa vedem cu ce te las.
Fa inventarul relatiilor trecute
Ce similaritati prezinta partenerul tau cu fostii tai parteneri?
Exista ceva foarte atragator si comun tuturor? Dar ceva stresant sau foarte
neplacut?
Se repeta cumva unele modele de interactiune?
Cine detine controlul, cine pare mai implicat in relatie, cine face mai multe
planuri?
Care sunt cele mai satisfacatoare nevoi ale tale si care sunt cele mai frustrante?
Cum s-au intrerupt relatiile anterioare? Cine le-a intrerupt? Din ce motive?
Inventarul interactiunii cu familia:
Da, e acelasi inventar de mai sus. Te-ai prins? Nu te-am pacalit. Ma asigur ca ai
inteles smecheria….
Cine era seful, cinea dadea ordine?
Exista un parinte care sa-l iubeasca mai mult pe celalalt?
Te iubeau ambii parinti? Te iubea unul din ei mai mult?
Il iubeau mai mult pe unul din parinti?
Alaturi de care dintre parinti te simteai mai respectat, mai pretuit?
Cine te facea sa te simti rau sau fara valoare?
Cum obtineai atentie si suport emotional? Cine reactiona mai intai?
Cum isi exprimau agresivitatea parintii tai? Cine era mai agresiv?
Ce ai constientizat? Un tipar autodistructiv? Atasament excesiv?
Compara cele doua inventare si fa pace cu trecutul, mai bine decat atat: Aseaza
trecutul la trecut si prezentul la prezent.
Ti-e clar ce ai trait, ce traiesti?
Intelege importanta constientizarii si indreapta-te catre SCHIMBARE, ACUM!!!
Degeaba stii mult, esti informata, daca nu pui investesti toata energia in
schimbarea tiparul-ui. Citesti degeaba. Exploreaza in trecut, scoate afara o data
pentru totdeauna ce zace acolo, fa pace cu ce ai trait si incepe o viata
noua, Acum!!!
INCEPE O VIATA NOUA!!