Sunteți pe pagina 1din 6

Toti barbatii inseala?

Dacă te confesezi unui prieten despre lucrurile tale intime, eşti infidelă?
Dacă iubitul tău are o prietenă dragă, şi se confesează mereu, e infidel?
Dacă îţi oferi sufletul unui prieten şi îi dăruieşti secretele şi angoasele tale, eşti
infidelă?
Dacă iubitul tău merge la teatru şi-n călătorii spirituale cu prietena lui de suflet,
fiindcă tu n-ai timp de călătorii, e infidel?
Dacă ai fantasme şi creezi imagini cu un altul, eşti infidelă?
Dacă iubitul tău îşi imaginează că face sex cu un star porno, e infidel?
Dacă îţi dăruieşti doar corpul, fără suflet, eşti infidelă?
Dacă iubitul tău are parte de o sesiune de sex oral, e infidel?
Te iubesc! Nu pot trăi fără tine! Îmi aparţii! Nu mă lăsa! Promite-mi că n-o să
iubeşti pe altcineva! Fără tine nu sunt nimic! Tu eşti totul pentru mine! Trăiesc prin
tine! Eşti al meu!
Am intrat pe un teren minat…cine se simte ameninţat fuge..
Posesivitatea calcă totul în picioare şi ultima fărâmă de admiraţie, iubire.
Ţi-e frică de singurătate?
Te agăţi de el chiar dacă nu e ce cauţi.
Te măriţi cu primul ce te cere de nevastă din aceeaşi neputinţă..
Îi suporţi toate nepotrivirile de teamă că nu găseşti altul mai bun.
Mai bine cu el decât singură!
Mi-e frică de singurătate!
Ţi-e teamă de schimbare?
L-am întrebat de ce ţine de o relaţie care nu merge?
Mi-a zis că nu mai are nicio poftă să o ia de la capăt, perioada de curtare,
construcţia intimităţii ia timp, burta i-a crescut şi aici e acceptat, stil de viaţă la care
ţine, zonă de confort, şi aşa mai departe.
M-am săturat să-i schimb, toţi sunt la fel.
Mi-e teamă de schimbare!
Ţi-e teamă de o comparaţie negativă?
Dacă nu sunt destul? Dacă vrea mai mult? Dacă mă înlocuieşte?
E plini de muieri afară, şi parcă toate-s blonde şi excitate. Cum să ţin pasul?
Recunosc că mi-e teamă de comparaţie.
Reviste nu mai cumpăr de ceva vreme, photoshop-ul ăsta mă frustrează rău.
Şi fosta e periculoasă, încă îi trimite mesaje, colegele de serviciu au toate silicoane.
Mi-e teamă de o comparaţie negativă!
Manipulare. Şantaj. Promisiuni. Deadline-uri.
Până la anul mă iei de nevastă şi-mi faci un copil, şi te înscrii la un curs de salsa.
Am o prietenă care şi-a ameninţat iubitul că-l părăseşte dacă nu-i cumpără o casă la
mare, un colier de diamante şi un porsche.
Alta l-a pus să jure că nu lipseşte nopţile de acasă, cu prietenii să iasă o dată pe an,
să o ducă în vacanţă de 2 ori pe an şi să facă sex cu ea de 3, 4 ori pe săptămână,
altfel adio, iubire!
Unele îşi iau copiii şi pleacă la mama ca să-l pedepsească pe proaspătul apărut pe
acasă după o noapte petrecută în alte dormitoare.
Dacă nu primesc casă, maşină, bani, vacanţe luxoase, orgasme pe numărate, nu
poate fi vorba de iubire. Şi cum zicea, Adrian Nuţă, relaţiile de genul ăsta ar trebui
înregistrate la Registrul Comerţului şi să plătiţi pentru ea un impozit de 16%.
Este foarte important pentru mine să-nţeleg ce înseamnă iubirea pentru tine şi de ce
nu trăieşti iubirea pe care o cauţi. Mesajele din inbox-ul meu mă pun la treabă, şi
ca să-mi fac bine treaba vrea să ştiu care-i filozofia ta despre iubire.
Nu se poate să nu trăieşti ceea ce-ţi doreşti dacă faci ce trebuie şi scrie în articole.
Sau?
Ai nevoie de altceva de la mine?
Care-i adevărata ta nevoie?
Ce crezi despre iubire?
Ce-ai învăţat despre iubire?
Te-ai întrebat vreodată de ce-ţi scapă printre degete?
Fiindcă încerci să o prinzi în pumn, să o legi de tine, să-i smulgi promisiuni, o
sugrumi.
Poate cauţi mai multă informaţie şi n-ai înteles câteva reguli de bun simţ, cum ar fi:
Respectarea libertăţii celuilalt, din punct de vedere social, profesional,
intelectual, sexual, politic şi aşa mai departe.
Ştiai că n-ai niciun drept asupra celuilalt?
Celălalt nu-ţi aparţine, nu e proprietatea ta.
Cum faci faţă infidelităţilor?
Nu ştii că te înşeală?
Nu te interesează?
Te faci că nu vezi urmele de pe cămaşă?
Schimbările bruşte de atitudine, viaţa sexuală prăfuită?
Nopţile în care adoarme pe canapea?
Weekend-urile în deplasare?
Certurile tot mai frecvente.
Telefoanele suspecte pe terasă.
Poveştile despre noua asistentă competentă, excelentă.
Vorbeşte pe facebook cu o blondă irezistibilă.
La petrecerea de sâmbătă seara a stat de vorbă 3 ore cu o tipă.
Ţi-a dăruit o boală cu transmitere sexuală.
O prietenă l-a văzut în maşină cu aceeaşi blondă.
Asta-i iubirea pe care ai aşteptat-o o viaţă. Ce te faci cu ea? Eşti nefericită!
Şi ştii, că dacă-i spui verde în faţă unui bărbat că nu te mai satisface îl împingi în
braţele alteia, şi alegi încă o dată tăcerea, dar tu nu dormi, eşti frustrată şi apatică,
nu ai niciun chef să renunţi la el dar nici la aşteptările tale. Şi-atunci? Cum îl aduci
înapoi?
Mai sunt la mijloc şi copiii. Nu poţi fi atât de egoistă să-i privezi de prezenţa
tatălui. Te consolezi că tot acasă se va întoarce, dacă nu faci scandal şi duci lupta
pe la spate, îl câştigi, dovadă stau milioanele de femei care au trecut prin aceeaşi
fază de iubire.
Se-ntâmplă să te îndrăgosteşti de altul, ce faci? Îi spui partenerului?
Procedezi la fel?
Tu suferi când simţi că bărbatul tău iubeşte alt parfum, altă culoare de păr. Eşti
sfâşiată de gelozie, ţi-e teamă că te va abandona pentru cealaltă, pe tine şi pe
frumoşii tăi copii.
Nu-ţi permiţi la 40 de ani să rămâi fără bărbat, nu mai ai 20 de ani să-ţi găseşti alt
subtitut cum ieşi afară din casă. Şi parcă sunt tot mai puţini bărbaţii buni…şi liberi.
E un fapt, nu un zvon.
De ce există atâta luptă în iubire? Victime?
Iubirea e prost înţeleasă şi deloc preţuită, indiferent de clasa socială.
La intrare în relaţie primesc un chestionar de completat de la vreun psihopat ce n-
are încredere nici în umbra lui?
Chiar nu e treaba mea ce simţi şi ce-ţi imaginezi. Bucură-te că mă ţii în braţe, că te
las în lumea mea, că te fac părtaş, că-ţi caut prezenţa, că te îmbrac în sărutări. Ce
vrei mai mult?
Asigurări că n-am să te înşel niciodată? Contracte de fidelitate? Ăsta-i comerţ, nu
iubire.
N-o să fii fericită niciodată!
Şi ştii de ce?
Pentru că nu ştii cine eşti, cât valorezi şi ce să faci cu tine.
Nu eşti stăpână pe tine, şi tu vrei să-l controlezi pe celălalt?
Ignoranţa se plăteşte, şi scump..:-)
Îmi spune o tânăra că nu o deranjează experienţele sexuale ale bărbatului ei, doar
cele emoţionale, fiindcă asta îi ameninţă familia şi resursele ce se descarcă afară
din casă.
Înţeleg că asta e natura bărbatului şi nu-mi bat capul cu infidelităţile partenerului
meu.
E acasă, mă respectă, mă apreciază, mă iubeşte, de ce să-i urmăresc orice mişcare?
Nu e treaba mea ce face cu nevoile lui, şi asta nu mă lipseşte de sentimente, îl
iubesc.
Toţi bărbaţii înşeală?
Gândul şi cuvântul sunt sfinte, îmbracă-te cu gânduri curate, pozitive, dacă vrei
satisfacţie în cuplu şi multă armonie.
Paranoia şi otravă!
Îmi place să fiu pe fază, îi caut periodic în telefon, în inbox, în geanta de lucru, am
mai păţit-o şi tot prin intermediul corespondenţei l-am prins. Nu-mi place să fiu
luată de proastă, aşa că, mă asigur. Nu mă consider psihopată, dar nici să dorm pe-
o ureche şi să mă trezesc peste un timp înşelată, umilită şi-nlocuită. Nu, merci.
Nu ştiu ce viaţă duci, bună nu poate fi, să te aştepţi ca partenerul să te înşele, pe
principiul că toţi înşeală, e cea mai proastă abordare.
Cum naiba există în mintea ta gândul de exclusivitate?
Îţi dai seama câte femei sunt afară ?
Cum crezi că eviţi infidelitatea dacă-l controlezi?
Eu am o vorbă pentru toate disperatele, caută şi vei găsi!
Faptul că n-ai încredere în el este expresia lipsei de încredere şi preţuire de sine.
Înscrie-te la un curs de încredere în sine, dezvoltă-ţi personalitatea, fă-ţi o viaţă,
trăieşte-ţi pasiunile şi concediază-te din slujba paznicului, şi-o să-ţi recapeţi şi
respectul de sine cu ocazia asta. Plus, că-ţi cresc şansele să ai şi tu o relaţie.
Critica şi complexele de inferioritate.
Persoanele critice şi aspre, dure şi acuzatoare sunt ele însele victimele amintirilor
dureroase, cineva le-a făcut rău, şi acum, ele îmbracă rolul negativ, din teama de a
nu mai fi rănite.
Atenţia investeşte-o în tine dacă vrei să descoperi iubirea adevărată.
Cauza geloziei nu se află în partenerul tău, ci-n structura ta de personalitate.
Când ai să-nţelegi această regulă de bun simţ nu te vei mai aşeza la masa
distruselor niciodată, şi-o să trăieşti fericită până la adânci bătrâneţi cu iubirea ta.
Dacă eşti geloasă, asta e problema ta, tratează cauza, de unde vine ea, sapă adânc şi
vindecă-ţi rana, altfel se va redeschide mereu, de îndată ce partenerul tău se va
îndepărta, schimbă, pleacă. Asta nu e viaţă, e coşmar!
Apoi, faza cu ameninţarea, bag divorţul sau cuţitul în tine, nu-ţi mai dau copiii, te
umilesc, te anulează ca persoană în ochii celuilalt şi ai tăi. Du-te la oglindă! Atâta
poţi? Îţi place ce vezi?
Şi acum să vedem cât de rezistentă şi autentică eşti.
Dacă iubitul tău vine acasă şi-ţi spune că vrea să petreacă 2, 3 ore cu o colegă la
ceai, ce ai face?
Dacă acelaşi iubit vine acasă şi-ţi spune că vrea mai mult de la aceeaşi colegă,
pentru a se lămuri ce simte, cum ai răspunde?
Dacă îţi spune că s-au sărutat şi i-a plăcut, ce faci?
Dacă îţi spune pe şleau că vrea să aibă o relaţie sexuală cu ea, fiindcă e atras, îi
permiţi?
Fii sinceră cu tine, şi spune ce ai face într-o astfel de situaţie, nu întoarce pagina,
situaţia va apărea, şi mai bine să fii pregătită.
Vrei o iubire ca-n filme?
Înscrie-te la un curs de încredere în sine şi pune-te în rânduială, draga mea.
Atâta timp cât fugi spre celălalt sau mai rău, după celălalt, înseamnă că eviţi să dai
ochii cu tine.
Eu te invit să te preferi o perioadă, să meditezi la sistemul tău de valori, la fostele
iubiri şi să-l investeşti pe celălalt cu respectul cuvenit, dacă vrei să fii iubită.
Mă opresc aici şi până joi vin cu ceva tehnici de terapie pentru animalul gelos din
tine.

S-ar putea să vă placă și