EREDITATEA SI VARIABILITATEA

LUMII VII
1. CONCEPTE: genetică, ereditate, variabilitate.

2. MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE

– Legile mendeliene ale eredităţii:
– legea purităţii gameţilor;
– legea segregării independente a perechilor de caractere;
– abateri de la segregarea mendeliană: supradominanța,
semidominanța (dominanța incompletă), codominanța, gene letale,
polialelia, poligenia.
 Ereditatea și variabilitatea
• Genetica = ramură a biologiei care se ocupă cu
studiul eredităţii şi variabilităţii organismelor.
• Ereditatea = capacitatea organismelor vii de a
transmite trăsăturile lor morfologice, fiziologice,
biochimice şi de comportament de la părinţi
(genitori) la copii (urmaşi), acestea fiind numite
caractere ereditare.
• Variabilitatea = proprietatea organismelor vii de
a se deosebi unele de altele, chiar şi în cadrul
aceleiaşi specii.
 NOŢIUNI DE BAZĂ FOLOSITE ÎN GENETICĂ
Factor ereditar fragment din macromolecula de acid nucleic care determină exprimarea
unui caracter, în corelaţie cu factorii de mediu
(gena)
Genotip totalitatea factorilor ereditari (genelor) unui organism
Fenotip totalitatea caracterelor morfologice, fiziologice, biochimice şi de
comportament ale unui individ biologic, determinate de interacţiunea dintre
genotip şi mediu
Genă genă care se manifestă în fenotip indiferent dacă este în stare simplă sau
dominantă în pereche în genotip; se notează cu literă mare, ex.: A

Genă recesiva gena care se manifestă în fenotip doar dacă este în dublu exemplar (în
pereche) în genotip; se notează cu literă mică, ex.: a
Organism organism la care un caracter este determinat de o pereche de gene alele
homozigot identice; ex.: aa (homozigot recesiv) sau AA (homozigot dominant)

Organism organism la care un caracter este determinat de o pereche de gene alele,

heterozigot diferite una de cealaltă, ex.: Aa

Hibridare încrucisare între doi indivizi care se deosebesc prin unul sau mai multe
caractere (ex.: culoare: galbenă/verde; talie: înaltă/pitică)
Gene alele variante ale unei gene, ce codifică acelaşi caracter (determinând
manifestarea unor caractere contrastante)
2. LEGILE MENDELIENE ALE EREDITĂŢII

GREGOR MENDEL -” părintele

geneticii” - a formulat primele legi ale
eredităţii în lucrarea sa “Experienţe
asupra hibrizilor vegetali” -1865.
A folosit pentru hibridări 22 de soiuri de
mazăre (Pisum sativum), observând
transmiterea ereditară a şapte caractere
distincte. Mazărea prezintă mai multe
avantaje pentru studiul genetic deoarece:
- este planta anuală;
- este plantă autogamă;
- produce un număr mare de seminţe;
- prezintă caractere distincte observabile ce
pot fi studiate la fiecare generaţie.
https://youtu.be/2xpTz7SUbnc
Cele şapte caractere fenotipice analizate de Gregor Mendel la
Pisum sativum
 LEGILE MENDELIENE ALE EREDITĂŢII

În urma experiențelor de hibridare realizate,

Mendel a elaborat
Legile eredității, prin care explica mecanismul
de transmitere al
factorilor ereditari (genelor) în descendență:
I.Monohibridarea sau Legea purității
gameților
II.Dihibridarea sau Legea segregării
independente a perechilor
de caractere
 MONOHIBRIDAREA – Legea purităţii gameţilor
MONOHIBRIDARE – încrucișare între plante ce se deosebeau
printr-un singur caracter, de exemplu culoarea bobului de
mazăre, forma bobului de mazăre, talia plantei etc.
Pentru reprezentarea schematică, se utilizează notațiile:
Caracter: culoarea bobului de mazăre: A – galben; a – verde
Generaţii de organisme:
P sau F0 – generaţia parentală; părinți
F1 – prima generaţie, obţinută din încrucişarea dintre două
linii parentale pure;
F2 – a doua generaţie, obţinută prin autofecundarea
indivizilor din prima generaţie.
In cazul monohibridării, prin încrucișarea unei plante cu boabe
galbene AA cu una cu boabe verzi, aa (AA x aa), în F1 se
obțin doar plante cu boabe galbene, Aa, 100 % caracter bob
galben (fenotip) și 100% organisme heterozigote (genotip)
iar prin încrucișarea plantelor din F1, în generația F2 (Aa x Aa)
se obțin plante cu boabe galbene și boabe verzi, în raport:
• fenotipic - 3 galben : 1 verde
• genotipic - 1AA : 2Aa :1aa
 Legea purității gameților:
Gameții sunt puri din punct de
vedere genetic, deoarece
conțin doar unul dintre
factorii ereditari dintr-o
pereche.
 APLICAȚII
1. Se încrucișează două soiuri de cireș care se deosebesc prin
culoarea fructelor: unul are fructe roșii, caracter notat cu R, fiind
heterozigot, celălalt are fructe albe, caracter notat cu r.
Stabiliți următoarele:
a) genotipurile părinților;
b) tipurile de gameți produși de cei doi părinți;
c) procentul descendenților din F1 cu fructe roșii, respectiv cu
fructe albe;
d) Completați această problemă cu o altă cerință pe care o formulați voi,
folosind informații științifice biologiei; rezolvați cerința pe care ați
propus-o.
Scrieți toate etapele rezolvării problemei.
2. Se încrucișează două soiuri de cartofi care se deosebesc prin
forma tuberculilor: unul are tuberculi rotunzi, caracter notat cu R, fiind
heterozigot, celălalt are tuberculi alungiți, caracter notat cu r.
Stabiliți următoarele:
a)genotipurile părinților;
b)tipurile de gameți produși de cei doi părinți;
c)procentul descendenților din F1 cu tuberculi rotunzi, respectiv cu tuberculi
alungiți;
d) Completați această problemă cu o altă cerință pe care o formulați voi,
folosind informații științifice biologiei; rezolvați cerința pe care ați propus-o.
Scrieți toate etapele rezolvării problemei.
3. Se încrucișeză două soiuri de fasole, unul cu păstăi late (L) și unul cu
păstăi înguste (l). Stabiliți următoarele:
a)genotipurile părinților;
b)tipurile de gameți produși de cei doi părinți;
c)procentul descendenților din F1 cu păstăi late, respectiv cu păstăi înguste;
d) Completați această problemă cu o altă cerință pe care o formulați voi,
folosind informații științifice biologiei; rezolvați cerința pe care ați propus-o.
Scrieți toate etapele rezolvării problemei.
 DIHIBRIDAREA-
Legea segregarii independente a perechilor de caractere

Raportul de segregare
fenotipic este de:
9 DD - dominant/dominant
3 Dr – dominant/recesiv
3 rD – recesiv/dominant
1 rr – recesiv/recesiv
• Aparitia de noi fenotipuri în generația F2 se explică prin faptul că
hibrizii dublu heterozigoți (AaBb) formează 4 tipuri de gameti
(AB, Ab, aB și ab), gameți feminini și masculini. Din încrucișarea
acestora rezultă 16 combinații (4 x 4). Analizele acestor
combinații indică faptul că fiecare pereche de caractere segregă
fiecare în raport de 3:1 (12 combinații cu boabe galbene și 4 cu
boabe verzi; 12 combinații cu boabe netede și 4 cu boabe
zbârcite), independent de cealaltă pereche.

•Legea segregării independente a perechilor de caractere = fiecare

pereche de factori ereditari segregă independent de alte perechi de
factori ereditari (segregarea presupune separarea caracterelor
materne de cele paterne în cea de-a doua generaţie de indivizi),
raportul fiind de 9:3:3:1, în F2, (produsul segregării independente a
fiecărei perechi de caractere):
(3+1) x (3+1).
 Importanţa legilor mendeliene
•explică mecanismul de transmitere ereditară a caracterelor
determinate de factori ereditari (gene), plasate pe perechi
diferite de cromozomi;
•sunt valabile la plante, animale şi om.
•importanţă practică - în ameliorarea şi obţinerea de noi soiuri
de plante şi rase de animale, care se bazează pe mecanismul
de transmitere şi combinare a genelor la descendenţi.
•la om, prin cunoaşterea modului de transmitere a unor
caractere normale şi patologice se urmărește reducerea, prin
sfat genetic, a maladiilor ereditare.

Legile mendeliene sunt valabile în cazul interacțiunei în gene

de tip dominanță completă (când gena dominantă ascunde
în întregime exprimarea genei recesive când sunt împreună).
 APLICAȚII
1.

2.
3.

4.