Știinte Ale Naturii Clasa A III-a

ȘTIINȚE ALE NATURII
Ioana Câmpean | Cristina Chifor | Doru Chifor
caiet de
aplicații 3
Copertă și design: Iuliu Duma
Ilustrații: Flavius Pătrașcu
Redactor: Corina Șaitiș
© Copyright 2015 Sinapsis. Toate drepturile rezervate.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CÂMPEAN, IOANA
Ştiinţe: caiet de aplicaţii: clasa a III-a
/ Ioana Câmpean, Cristina Chifor, Doru Chifor. - Cluj-Napoca:
Sinapsis Publishing Projects, 2015
ISBN 978-606-8616-29-2
I. Chifor, Cristina
II. Chifor, Doru
III. Câmpean, Ioana
502/504(075.33)
Dă-ne Like pe
www.facebook.com/editura.sinapsis
www.sinapsis.ro
ARGUMENT
Caietul de ştiinţe pentru clasa a III-a face pasul înainte alături de elevii care sunt gata să
exploreze lumea înconjurătoare, o lume complexă dar plină de frumuseţe.
Piaget susţinea că lumea este un tot unitar şi că trebuie să o percepem ca atare. Deşi este
dificil să prezinţi integrat ştiinţele naturii, elevul de ciclu primar trebuie încurajat în a observa
relaţiile dintre elementele mediului înconjurător şi nu doar să memoreze sintagme.
Exerciţiile acestui caiet urmăresc îndeaproape programa de ştiinţe şi se doreşte un
instrument de lucru eficient în activitatea de zi cu zi.
Unele exerciţii par simple, dar ele oferă informaţia necesară elevului să poată lucra
independent. Încurajaţi elevii să citească exerciţiul întâi în întregime şi abia apoi să-l rezolve!
Este primul pas spre formarea unui stil de muncă eficient. Am încercat crearea unui şablon al
exerciţiilor astfel încât elevul să nu fie derutat de formă, ci să se poată concentra pe ceea ce i se
cere să rezolve.
Exerciţiile de tipul „completează” sunt un fel de notiţe ce conţin informaţie adevărată ce
poate fi folosită mai apoi în rezolvarea celorlalte exerciţii.
Exerciţiile de tipul „adevărat sau fals” oferă informaţie utilă ce întăreşte imaginile elevilor
asupra conceptelor studiate. Enunţurile false au fost alese astfel încât să elimine percepţii
greşite sau posibilităţi de a greşi.
Exerciţiile cu cerinţa de a alege răspunsul corect au fost construite urmând aceeaşi
logică. Încercaţi să creaţi reprize de lucru urmate de o mică discuţie asupra răspunsurilor
pentru a evita rezolvarea lor mecanică.
Imaginile sunt importante, percepţia asupra naturii fiind la această vârstă preponderent
vizuală. Îndemnaţi copiii să coloreze imaginile şi să adauge comentarii sau deschideţi discuţii
despre subiect. Tabelele şi listele încearcă să grupeze informaţia esenţială. Întrebările finale
sunt formulate în aşa fel încât şi elevul cu probleme să poată răspunde, dar caracterul deschis
al întrebărilor permite elevilor să facă legături între cele studiate sau să emită opinii şi judecăţi.
Încurajaţi copiii să răspundă în câteva propoziţii şi nu prin câteva cuvinte.
Ne dorim să nu cădem în „capcana” unor termeni aparent dificili, care ţin de domeniul
fizicii sau biologiei şi a căror utilizare sperie. Acesta este primul contact al elevilor cu minunile
ştiinţei, structurate didactic şi sistematic. Ca atare, termenii nu trebuie definiţi într-un mod
foarte riguros, ştiinţific, ci mai degrabă elevii vor fi conduși spre recunoaşterea, intuirea lor,
astfel încât noţiunile elementare învăţate să devină fundamentul achiziţiilor ulterioare.
Toate aceste sugestii metodologice nu sunt nicidecum sfaturi, ci doar o justificare a
faptului că acest caiet permite consolidarea celor descoperite în explorarea naturii de către
elevii dumneavoastră.
Ne dorim ca lecţiile de ştiinţe să fie cât mai plăcute pentru elevi şi pentru
dumneavoastră!
Autorii
3
CAPITOLUL I: ŞTIINŢELE VIEŢII
Caracteristici ale viețuitoarelor
De ce au nevoie viețuitoarele?
❶ Geo ştie!
Plantele, animalele şi omul alcătuiesc lumea vie. Pentru a trăi şi a se
dezvolta, vieţuitoarele au nevoie de aer, apă, hrană şi căldură.
Fără apă plantele se ofilesc şi mor. Animalele erbivore nu ar avea ce
mânca, iar cele carnivore nu ar rezista nici ele fără hrană şi adăpost. Omul
nu poate trăi fără apa pe care o ia din natură.
aer = amestec de gaze absolut necesar vieţii pe Pământ;

apă = lichid fără culoare, miros şi gust, care formează unul dintre învelişurile Pământului;
hrană = tot ceea ce serveşte la alimentaţia omului, animalelor şi plantelor;
vieţuitoare = tot ceea ce se naşte, trăieşte şi apoi moare;
animale erbivore = animale ce se hrănesc doar cu plante;
animale carnivore = animale care se hrănesc mai ales cu carne.
❷ Adevărat sau fals?

● Toate vieţuitoarele respiră. □
● Un copil poate rezista fără aer două ore. □
● Pentru că trăiesc în apă, peştii nu respiră. □
● Plantele işi iau hrana necesară din sol. □
● Unele specii de copaci pot trăi fără apă. □
❸ Cum trebuie să fie aerul pe care îl respirăm?
❹ Colorează elementele din natură care ne dau aer curat.
4
❺ Ştiaţi că... ● Omul poate supravieţui câteva săptămâni fără hrană, câteva zile fără
apă, însă numai câteva minute fără aer?
● Cinci minute fără aer pun viața în pericol?
● Poluarea atmosferică este principala cauză a deceselor în cazul a
800.000 de oameni într-un an?
● Pentru a curăța aerul de poluarea generată de maşini şi de industrie
avem nevoie de o pătură de arbori de mărimea Statelor Unite?
● Omul inhalează zilnic aproximativ 15.000 litri de aer?
❻ Experiment. Ia două ghivece cu plante asemănătoare. Alege un ghiveci şi îngrijeşte

doar planta aflată în el. După două săptămâni compară cele două plante. Ce
crezi că se întâmplă cu planta din celălalt ghiveci, dacă nu a fost udată timp
de două săptămâni?
Desenează în ghivecele de mai jos două plante: una care a fost udată zilnic şi una care nu
a mai primit apă de două săptămâni.
❼ De ce?
De ce sunt plantele importante pentru viaţa pe Pământ?
❽ Completează:
Pentru a se dezvolta, vieţuitoarele au nevoie de , ,
şi .
Plantele ne dau de care avem nevoie pentru a respira.
Omul îşi ia apa necesară din .De aceea este important să nu
mediul înconjurător. Toate suferă din cauză poluării.
5
Ciclul vieții
❶ Geo ştie! Este o lege a naturii, ca vieţuitoarele să se nască, să se dezvolte, să
aibă urmaşi, iar apoi, treptat, să îmbătrânească şi în final să moară. Acest
drum este numit ciclul vieţii, deoarece are un început şi un sfârşit şi este
continuat în acelaşi mod de generaţiile următoare.
Ciclul vieţii diferă de la o specie la alta şi este influenţat de condiţiile
de viaţă.
specie = categorie de plante sau de animale care au aceleaşi caracteristici;

generaţii următoare = urmaşi.
❷ Completează aritmogriful:
A
1. Puiul căprioarei se numeşte ... 1.
2.
2. Girafele se hrănesc uşor cu ...
3.
3. Animal originar din Africa, din familia cailor ...
4.
4. Animal mare, negru, cu coarne,
5.
originar din Africa, se numeşte ...
6.
5. Puiul raţei se numeşte ...
7.
6. Mânzul este un pui de ... 8.
7. Puiul câinelui se numeşte ... 9.
8. Orice viaţă începe prin ... 10.
9. Puii ajung adulţi prin ... B
10. Copilul nou-născut se numeşte ...
❸ Numeşte stadiul vieţii în care se află oamenii din imagini.
6
❹ Numerotează diferitele stadii de creştere a roşiei.
Scrie pe rândurile de mai jos care sunt stadiile de dezvoltare a roşiei.
❺ Numeşte fiecare stadiu din viaţa unui fluture.
❻ Activitate practică.
Pe o coală de hârtie alcătuieşte harta familiei tale. Foloseşte în acest sens poze cu membrii
familiei, desene care să ilustreze ocupaţia lor, preferinţele lor sau visurile lor.
❼ Completează:
Toate de pe Pământ se nasc, cresc, îmbătrânesc şi mor. Acest drum,
care are un început şi un sfârşit, poartă denumirea de .
Ciclul vieţii diferă de la o specie la alta şi este influenţat de .
7
Înmulţirea vieţuitoarelor
❶ Geo ştie! Plantele se nasc din seminţe, prin încolţire (germinaţie). Ele au
rădăcină, tulpină şi frunze. Pentru a se înmulţi, plantele produc flori şi
fructe ce conţin seminţe din care va apărea o nouă generaţie de plante.
Animalele se înmulţesc prin ouă sau prin pui vii pe care mama îi
hrăneşte cu lapte. Vieţuitoarele se înmulţesc pentru a perpetua specia.
Animalele îşi învaţă puii să se descurce în viaţă. Omul îşi educă copiii
în familie şi diferite şcoli.
încolţire = a răsări din pământ; a germina;

a perpetua = a continua.
❷ Numerotează crescător etapele de creştere din viaţa unei broaşte. Numeşte-le pe rândurile de
mai jos.
❸ Adevărat sau fals?

● Toate animalele se înmulţesc doar prin ouă. □
● Pentru ca speciile să nu piară, este nevoie ca ele să aibă urmaşi. □
● Plantele se înmulţesc prin seminţe. □
● □
Toate frunzele conţin seminţe.
● Omul se înmulţeşte prin ouă. □
❹ De ce?
De ce este nevoie ca vieţuitoarele să aibă urmaşi?
De ce agricultorii păstrează seminţele unor plante?
8
❺ Experiment. Pentru acest experiment ai nevoie de un
pahar de unică folosinţă, puţin pământ, trei boabe
de fasole şi o sticlă cu apă.
● Pune pământul în paharul de unică
folosinţă.
● Plantează seminţele de fasole în pământ.
● Udă cu apa din sticlă.
● Aşază paharul într-un loc luminos.
● Nu uita să pui apă tot la două zile.
● Notează ceea ce observi.
❻ Identifică mama şi puiul ei. Numeşte fiecare animal.
❼ Completează:
Plantele se nasc din . Animalele se înmulţesc prin

şi prin . Atât animalele, cât şi omul învaţă cum să se
descurce mai bine în .
Toate vieţuitoarele se înmulţesc pentru a specia.
9
Cum reacţionează vieţuitoarele la diversele
schimbări ale mediului?
❶ Geo ştie! Peste tot în natură întâlnim plante şi animale diferite care, alături de
om, încearcă să se adapteze la diferitele condiţii de mediu. Lumina, căldura,
frigul, umiditatea, vântul, sunt factori de mediu care influenţează viaţa
plantelor şi animalelor.
Primăvara întreaga natură reînvie la viaţă. Creşte temperatura, iar
ziua devine mai lungă. Apar primele flori şi se reîntorc păsările călătoare.
Vara căldura este mai mare, iar ziua este mult mai lungă. Fructele se
dezvoltă şi se coc. La arbori, odată cu creşterea în înălţime, trunchiul creşte
şi în grosime. Toamna se reduce căldura şi durata zilei. Plantele şi animalele
se pregătesc pentru repaosul din timpul iernii.
Animalele se adaptează şi ele la aceste condiţii de căldură, lumină,
dar şi la nevoia de a-şi găsi hrana necesară: îşi schimbă blana, pleacă spre
alte ţări, îşi pregătesc provizii pentru iarnă. Omul îşi schimbă hainele şi
programul zilnic în funcţie de anotimpuri.
adaptare = acomodarea, obişnuirea vieţuitoarelor cu noile condiţii de viaţă;

umiditate = cantitatea de apă din mediul înconjurător; umezeală;
repaos = odihnă.

● Rândunica nu este pasăre migratoare. □ ● Grâul este secerat primăvara. □
● Animalele năpârlesc primăvara. □ ● Vara, animalele găsesc hrană din belşug. □
● Ursul hibernează vara. □ ● Albina culege miere tot anul. □
❸ Uneşte hainele cu anotimpul în care le îmbraci.
primăvara vara toamna iarna
❹ Experiment. Ia o plantă aflată în ghiveci şi îndepărteaz-o de geam. Aşaz-o într-un

colţ întunecat al camerei. Nu uita să o uzi în fiecare zi! După o săptămână
observă reacţia plantei. Ce crezi că s-a întâmplat?
10
❺ De ce?
De ce veveriţa adună provizii pentru iarnă şi ursul nu?
De ce pleacă doar unele păsări în ţările calde?
Cum se adaptează omul la sezonul rece?
❻ Completează.
Primăvara, soarele încălzeşte . Zăpada se ,

copacii , păsările călătoare
insectele .
Vara este cel mai cald . Cireşele , grâul
şi câmpul este plin de . Acest anotimp este
favorabil plantelor şi animalelor.
cad frunzele copacilor, păsările călătoare ,
se culeg mere, , , şi vremea se
. Vieţuitoarele .
Iarna, pământul se acoperă cu . Ursul în bârlog.
11
Recapitulare
❶ Completează:
Pentru a creşte şi a se dezvolta armonios, vieţuitoarele au nevoie de ,

, şi . Drumul pe care o
vieţuitoare îl parcurge de la naştere şi până când moare poartă denumirea de .
Ciclul vieţii diferă de la o la alta şi este influenţat de .
Animalele şi plantele se în funcţie de condiţiile de mediu.

● Pentru că elimină oxigenul, plantele trăiesc şi se dezvoltă foarte bine într-un mediu
poluat. □
● Plantele aflate sub plapuma de zăpadă vor muri pe timpul iernii. □
● Pe suprafaţa Pământului există animale erbivore şi animale carnivore. □
● □
Păsările se înmulţesc prin seminţe.
● Animalele nu îşi schimbă părul. □
● Anotimpurile influenţează viaţa plantelor şi a animalelor. □
❸ Găseşte cuvintele care denumesc Scrie pe rândurile de mai jos denumirea
animale şi puii lor. animalelor găsite.
C M A N Z P B
A V I T E L O
L A E X B U B
I C D O R R O
R A T A A S C
❹ Găseşte animalele ascunse în desenul de mai jos. Numeşte-le,

apoi notează mediul de viaţă al fiecărui animal identificat.
12
❺ Asociază cuvintele următoare cu explicaţia potrivită:
vieţuitoare ● ● animale ce se hrănesc doar cu plante
animale erbivore ● ● animale care se hrănesc mai ales cu carne
animale carnivore ● ● tot ceea ce se naşte, trăieşte şi apoi moare
specie ● ● categorie de plante sau de animale care au aceleaşi caracteristici
❻ Completează desenul pentru a realiza un pom fructifer aflat în anotimpul toamna.
❼ Rescrie corect cuvintele scrise greşit. Foloseşte literele din pătratele îngroșate pentru a găsi
cuvântul secret.
RANAH
DURALCA
PAA
CIEPES
LENTAP
AANIMEL
POAERUL
XGIEON
Cuvântul secret este

13
Reacţii ale unei plante la diferite schimbări
ale mediului
Adaptarea la variaţiile de temperatură
❶ Geo ştie! Pentru a rezista perioadelor foarte reci sau foarte fierbinţi ale anului,
plantele şi animalele se adaptează.
Pentru a nu îngheţa, copacii îşi pierd iarna frunzele. Bradul are frunze
în formă de ace şi produce răşină, de aceea nu îngheaţă iarna. La alte
plante, rezistă peste iarnă doar părţile de sub pământ, iar primăvara răsar
din nou. În zonele fierbinţi, frunzele sunt mici, acoperite cu ceară.
adaptare = procesul prin care viețuitoarele îşi modifică modul de viaţă, conform schimbărilor
condiţiilor de mediu, pentru a supravieţui;
răşină = substanţă produsă de conifere (brazi, molizi etc.).
❷ Desenează înfăţişarea unui copac în fiecare anotimp.

● Toţi copacii îşi pierd iarna frunzele. □
● Brazii rămân verzi datorită frunzelor în formă de ace şi a răşinii care îi acoperă. □
● În ţara noastră nu putem avea livezi de portocali din cauza iernilor reci. □
● Ghiocelul răsare în fiecare primăvară, deoarece rădăcina aflată în pământ nu îngheaţă pe □
timpul iernii. □
● Legumele din grădină pot fi cultivate şi iarna. □
❹ Completează:
Pentru a rezista perioadelor foarte sau foarte ale

anului, plantele se adaptează. Iarna, copacii , iar brazii ,
datorită . La alte plante, peste iarnă le rezistă doar
, care în pământ.
❺ Activitate practică.
Alcătuieşte, împreună cu colegul tău de bancă, un proiect în care să prezinţi o plantă şi

modul în care aceasta se adaptează fie la temperaturi foarte ridicate (o plantă care trăieşte în
zone calde), fie la temperaturi foarte scăzute (o plantă care trăieşte în zone reci).
14
Adaptarea la lumină
❶ Geo ştie! Plantele au nevoie de lumină ca să-şi prepare hrana. Pentru a putea
capta cât mai multă lumină, unele plante îşi pot întoarce frunzele sau
floarea spre soare, iar altele, pentru a economisi energie, adoptă o poziţie
de „somn” în timpul nopţii (florile care îşi „închid” petalele).
În păduri, datorită numărului mare de copaci care au crescut unul
aproape de celălalt, pentru a beneficia de lumina soarelui, arborii se
dezvoltă în înălţime.
Deşi toate plantele au nevoie de lumină, există unele care nu pot trăi
decât în locuri puternic luminate de soare (murul, iasomia, ciulinul). Altele,
în schimb, preferă zonele mai umbroase (muşchii de pădure, ferigile,
ciupercile). Regina nopţii şi crinul de pădure îşi deschid petalele odată cu
lăsarea serii.
mur = arbust cu ghimpi, cu fructe negre, comestibile (mure);
iasomie = mic arbust cu flori albe, plăcut mirositoare, care se cultivă la noi în ţară prin parcuri şi
grădini;
ciulin = plantă cu tulpină şi frunze spinoase, cu flori roşii, care creşte în locuri necultivate;
scaiete.
● Floarea-soarelui nu se rotește după soare. □
● Toate plantele au nevoie de lumină. □
● □
Muşchii şi ferigile iubesc lumina puternică a soarelui.
● Doar în prezenţa luminii îşi prepară plantele hrana. □
● În păduri, pentru că nu pătrunde lumina soarelui, nu cresc păpădii. □
❸ De ce?
De ce agricultorii plantează în grădini seminţele de legume şi flori în anotimpul primăvara?
De ce floarea-soarelui se rotește după soare?
❹ Experiment. Îţi aminteşti planta de fasole pe care ai plantat-o acum câteva

săptămâni? Acoperă cu o hârtie închisă la culoare vârful acesteia. Observă
cu atenţie reacţia plantei pe durata unei săptămâni. Notează ce ai obsevat.
15
Reacţii de apărare
❶ Geo ştie! Plantele s-au adaptat dezvoltându-şi „arme de apărare”, cum ar fi:
ţepi, perişori aspri, spini, etc.
Unele plante, ca păducelul, au spini pe ramuri. Majoritatea animalelor
evită să le mănânce. Nu numai că au spini, dar unii copaci, ca acacia, au frunze
rele la gust. Animalele renunţă să le mai mănânce şi caută plante mai gustoase.
Mimosa pudica este o plantă din familia salcâmului. Ea are frunzele
aşezate pe două rânduri de o parte şi alta a codiţei frunzei. Dacă este atinsă,
mimosa se strânge, revenindu-şi la normal doar după o bună perioadă de
timp.
Urzica şi-a format de-a lungul anilor un sistem eficient de protecţie.
Frunzele şi tulpina sunt acoperite cu nişte spini care au la baza lor un lichid
ce conţine un amestec de substanţe. Când atingem o urzică, vârful fiecărui
spin se înfige şi se rupe extrem de uşor în pielea noastră, iar substanţele de
apărare ale urzicii intră şi produc o senzaţie puternică de usturime.
păducel = arbore cu spini din familia trandafirilor, cu frunze crestate, cu flori albe dispuse în
buchețele, cu fructe comestibile, care se cultivă și ca plantă ornamentală;
acacia = arbust cu flori galbene sau albe și cu miros plăcut, care creşte în regiunile calde.
❷ Identifică „arma de apărare” a următoarelor plante:

● Pentru că au ţepi, trandafirii nu sunt mâncaţi de animale. □
● Mimosa pudica se apără strângându-şi frunzele. □
● Pentru că are ţepi, cactusul poate fi consumat de animale cu uşurinţă. □
● Urzica este o plantă foarte uşor de cules. □
● Girafele nu mănâncă frunze de acacia deoarece sunt rele la gust. □
❹ De ce?
De ce crezi că anumite plante nu sunt consumate de animale, deşi nu au ţepi?
16
Reacţii ale animalelor la schimbările de mediu
Adaptarea la variaţiile de temperatură
❶ Geo ştie! Pentru a rezista perioadelor foarte reci sau foarte fierbinţi ale anului,
plantele şi animalele se adaptează.
În timpul iernii, blana şi penajul animalelor devin mai dese, pentru a le
proteja de frig. Rândunica şi alte păsări migratoare pleacă spre ţările calde.
Ursul hibernează. Iepurele se ascunde în culcuşul lui.
În zonele fierbinţi, animalele sunt mai puţin active în miezul zilei şi pot
să reziste mult timp fără să bea apă, cum ar fi cămila. Struţul îşi ascunde
capul sub aripa sa, deoarece aceasta îl protejează de căldura soarelui.
Pentru a putea supravieţui, ursul polar trebuie să se adapteze
condiţiilor dificile ale mediului său. Pielea urşilor este neagră tocmai pentru
a atrage razele de soare și bineînţeles toată căldura posibilă. Pe sub blana
albă se află şi un strat de grăsime, situat sub piele.
Animalele care trăiesc în zonele montane au blană bogată care le
apără de frig şi de vânturile puternice (ursul, capra neagră, lupul, jderul
etc.).
penaj = totalitatea penelor unei păsări;
jder = mic animal carnivor, având corpul lung, picioarele scurte și blană prețioasă, de culoare
cafenie; este un animal sălbatic protejat prin lege.
● Ursul hibernează doar în anotimpul rece. □
● Păsările călătoare nu pleacă în fiecare an în ţările calde. □
● Blana lupului devine mai bogată în timpul iernii. □
● Cămila poate trăi şi în zonele polare. □
● Jderul este un animal ocrotit prin lege. □
❸ Ce animale întâlneşte Geo în Africa? Dar la Polul Nord? Animale de la
Animale din Africa
Polul Nord
❹ Activitate practică.
Realizează un proiect în care să prezinţi viaţa unui urs pe parcursul unui an. Care sunt
principalele lui activităţi în fiecare anotimp şi cum anume sunt acestea influenţate de
schimbările de temperatură?
❺ Completează:
Animalele se pentru a rezista regiunilor foarte reci sau foarte calde ale
Pământului. În zonele calde, cămila se adaptează . La Polul Nord,
ursul polar supravieţuieşte datorită .
17
Adaptarea la lumină
❶ Geo ştie! Lumina ajută animalele să se orienteze. Animalele care sunt active, îşi
fac adăpost şi îşi caută hrană în timpul zilei se numesc animale diurne.
Ursul, lupul, păsările domestice, câinii, animalele erbivore şi multe altele
sunt animale diurne. Cele care sunt active noaptea şi dorm ziua se numesc
animale nocturne. Bufniţa, felinele, liliacul sunt animale nocturne. Există şi
animale care îşi desfăşoară activitatea atât pe timpul zilei, cât şi pe timpul
nopţii (peştii, şoarecii, aricii etc.).
Lumina joacă un rol important şi în viaţa insectelor. Mişcarea şi
deplasarea unor insecte este de asemenea influenţată şi orientată de către
lumină.
Omul, deşi este o fiinţă diurnă, are posibilităţi de activitate şi noaptea.
orientare = găsirea drumului;
feline = familie de animale carnivore din care fac parte şi tigrul, leul, dar şi pisica.
❷ Grupaţi în diagrame următoarele animale. diurne nocturne

● Pupila pisicii se măreşte noaptea pentru a vedea mai bine. □
● Animalele nu au nevoie de lumină, ci doar de căldură şi apă. □
● Rândunica zboară des în timpul nopţii. □
● Animalele nocturne nu văd bine în timpul nopţii. □
● Porcul este un animal diurn. □
❹ Explică cum se adaptează ochiul omului în locuri întunecoase.
Găseşte cât mai multe animale diurne şi cât mai multe nocturne. Alcătuieşte o listă pe care să o
compari cu cea a colegului de bancă. Ce animale noi ai descoperit în lista lui?
18
Reacţii de apărare
❶ Geo ştie! Pentru a supravieţui, animalele îşi modifică modul de viaţă reușind
astfel să facă faţă diferitelor schimbări ale condiţiilor de mediu, se
adaptează. Pentru a se apăra, animalele au armele lor: culoarea, colţii,
ghearele, coarnele, capacitatea de a alerga, a zbura, a înota, a elimina
diferite substanţe urât mirositoare sau de a se camufla. Unele au culoarea şi
forma corpului întocmai ca mediul în care trăiesc.
Camuflajul apare destul de des în natură. Culoarea veveriţelor sau a
hârciogilor este pământie, pentru a se pierde uşor în peisaj. Ursul şi vulpea
polară au culoarea albă pentru a se confunda cu zăpada.
Sconcşii, pentru a se apăra, elimină o substanță urât mirositoare, care va alunga
duşmanul. Caracatiţa, când se simte ameninţată, elimină în apă o substanţă asemănătoare cu
cerneala, care o ajută să se ascundă de urmăritori.
Broasca ţestoasă şi melcul se ascund în cochilie când simt primejdia.
hârciog = rozător cu blană de culoarea ciocolatei, cu două pungi de ambele părți ale gurii, care
își duce hrana în vizuină;
sconcs = mic animal carnivor care trăieşte în America.
❷ Identifică „arma de
apărare” a următoarelor
animale.

● Pentru că nu are arme de apărare, iepurele este un alergător foarte bun. □
● Pentru că are coarne, antilopa nu poate fi atacată. □
● Pentru a se apăra, broasca ţestoasă se ascunde în carapace.□
● Pentru că elimină cerneală, caracatiţa se ascunde de duşmani. □
● Pisica nu foloseşte ghearele în apărare. □
❹ De ce?
De ce iepurele polar are blana albă?
De ce unele omizi sunt verzi?
❺ Completează şi apoi reciteşte:

Procesul prin care animalele îşi schimbă modul de viaţă pentru a supravieţui se numeşte
. Cerbul se apără de duşmani cu ajutorul . Ursul polar
se camuflează, datorită . Pisica se apără cu ajutorul .
Melcul se apără de prădători, ascunzându-se în .
19
Recapitulare
❶ Completează:
Pentru a supravieţui schimbărilor de mediu, animalele şi plantele se .
Lumina, căldura, frigul, apa sunt factori de .
Plantele nu pot supravieţui fără soarelui.
Animalele nocturne sunt mai active .
Blana deasă apără animalele de .
Unii copaci îşi pierd frunzele .
Cămila acumulează apa în .
Păsările migratoare pleacă toamna spre .
Iarna, ursul .
❷ Completează aritmogriful:
1. Cerbul are coarne pentru a se .....
2. O suprafaţă întinsă acoperită de copaci se numeşte .....
3. Toate plantele au nevoie de ..... soarelui.
4. Cactusul este o .....
5. Iarna este un .....
6. În zonele polare, este mai scăzută .....
7. Când nu este cald, este .....
8. Lumina zilei provine de la .....
❸ De ce?
De ce bradul este verde iarna?
De ce stejarului îi cad frunzele iarna?
❹ Adevărat sau fals? ● Pentru a supravieţui, plantele şi animalele se adaptează. □

● Ţepii cactusului nu ajută la apărare. □
● Cerbul îşi foloseşte coarnele pentru a se apăra.□
● Unele animale se camuflează pentru a se apăra. □
● Plantele nu se orientează spre lumină. □
● Animalele nocturne dorm toată noaptea. □
● Ursul polar nu suportă frigul. □
● Cămila rezistă mult timp fără apă. □
20
❺ Completează tabelul: ❻ Joc.
Uneşte punctele şi spune ce ai descoperit.
Precizează modalitatea de apărare a acestui
Plante
animal.
Zone calde
Zone reci
Din ţara noastră
Animale
Zone calde
Zone reci
Din ţara noastră
❼ Joc. ❽ Explică.
Descoperă animalele ascunse în acest desen, Cum supravieţuiesc iernii unele
apoi colorează. animale din ţara noastră?
21
Principalele grupe de animale
Ce sunt insectele?
❶ Geo ştie! Insectele reprezintă cel mai numeros şi mai divers grup de animale de
pe Pământ.
Cele mai multe se găsesc în mediul terestru (trăiesc pe uscat).
Corpul lor e format din trei părţi: cap, torace şi abdomen, care se
sprijină pe picioare.
Unele insecte au şi aripi cu ajutorul cărora pot zbura.
Insectele se înmulţesc prin ouă. Fluturele trece prin mai multe
transformări din stadiul de ou şi până devine insectă adultă.
Albinele şi viermii de mătase sunt îngrijiţi de om datorită foloaselor
pe care acestea le aduc (mierea şi firul de mătase naturală).
torace = parte a corpului insectelor de care sunt legate picioarele;
abdomen = ultima parte a corpului insectelor.
❷ Completează desenele.
❸ Ştiaţi că...
● Puricii au o lungime de 1-2 mm și abia se văd cu ochiul liber? Ei trăiesc în
blana animalelor şi transmit adesea boli. Micul purice poate sări de 100
de ori lungimea lui.
● Călugăriţa se hrăneşte cu alte insecte? Cu ochii săi mari şi cu picioarele
din faţă ca un briceag, ea este un prădător feroce.
● Gândacul rinocer poate ridica de 800 de ori propria lui greutate? Un
mascul de gândac rinocer îşi utilizează cornul pentru a lupta.
❹ Adevărat sau fals?

● Albina este folositoare pentru că produce miere. □
● Ţânţarul nu este periculos.□
● Fluturii nu sunt insecte. □
● Insectele au ochi. □
● Toate insectele sunt dăunătoare. □
● Greierele nu este insectă. □
22
❺ Activitate practică. matcă
Descrie viaţa unei colonii de albine. Consultă
în acest sens şi alte materiale din care poţi
afla informaţii noi.
albină lucrătoare
larvă
trântor
❻ De ce?
De ce sunt periculoşi ţânţarii?
De ce alungăm muştele din case?
De ce sunt consideraţi dăunători fluturii albi ai verzei?
❼ Completează:
Insectele sunt mici.
Sunt cele mai răspândite animale pe .
Corpul lor se sprijină pe .
Unele insecte au , cu ajutorul cărora zboară.
se înmulţesc prin , care suferă mai multe
transformări până ce ajung .
23
Ce sunt peştii?
❶ Geo ştie! Peştii sunt animalele care trăiesc şi respiră sub apă (mediu acvatic) şi
au corpul acoperit cu solzi. Se deplasează cu ajutorul aripioarelor
(înotătoarelor) şi a cozii. Se înmulţesc prin ouă, numite icre. Respiră prin
branhii.
Crapul, păstrăvul, somnul sunt peşti de apă dulce. Rechinul, calcanul,
scrumbia sunt peşti care trăiesc în ape sărate (în mări şi oceane).
apă dulce = apa izvoarelor, a râurilor şi a lacurilor; apă care se poate bea în cele mai multe
cazuri;
scrumbia = specie de peşte, cu corpul lung de 20-30 cm; trăieşte şi în Marea Neagră;
branhii = organ de respiraţie prezent la majoritatea animalelor care trăiesc în apă;
❷ Completează desenul şi numeşte părţile componente.
❸ Completează rebusul şi vei obţine pe verticală numele unuia dintre cei mai temuţi peşti.
A
1. Peştii pot fi ţinuţi în casă în .....
2. Înotătoarele reprezintă ..... peştilor.
3. Peştii trăiesc într-un mediu .....
4. Înotătoarele sunt aşezate pe .....
5. Ouăle peştilor se numesc .....
6. Peştii se deplasează prin .....
B
● Peştii trăiesc într-un mediu acvatic. □
● Toţi peştii au corpul acoperit cu păr. □
● Peştii se înmulţesc prin ouă. □
● Peştii se deplasează cu ajutorul înotătoarelor. □
● Toţi peştii au nevoie să iasă din când în când la mal. □
● Toţi peştii au nevoie de oxigen. □
24
❺ Ştiaţi că... ● căluţii de mare înoată în ape puţin adânci? Ei înoată încet şi stau tot
timpul în poziţie verticală.
● rechinul tigru este una dintre puţinele specii de rechin care poate ucide
şi mânca oameni? Şi-a primit numele datorită dungilor de pe spate.
● peştele lună se umflă ca o minge atunci când este ameninţat? Spinii lui
ascuţiţi îl protejează de duşmani.
❻ De ce?
De ce au nevoie peştii din acvariu pentru a se dezvolta?
❼ Activitate practică.
Alcătuieşte o listă cu 10 denumiri de peşti. Scrie câte trei caracteristici pentru fiecare (în ce apă
trăieşte, mărime, culoare, o însuşire deosebită etc.).
❽ Completează:
Peştii trăiesc în . Ei au corpul acoperit cu . Pentru
a se deplasa se folosesc de .Se înmulţesc prin .
Unii peşti trăiesc în dulci, iar alţii în ape .
25
Ce sunt amfibienii?
❶ Geo ştie! Broaştele sunt unele dintre cele mai numeroase şi mai răspândite
animale de pe pământ. Deoarece trăiesc atât în apă, cât şi pe uscat, ele se
numesc amfibieni.
Broaştele se înmulţesc prin ouă, din care se dezvoltă mormoloci, ce
respiră prin branhii, asemănători cu peştii. Adultul respiră prin plămâni.
Broaştele se hrănesc, în special, cu insecte şi pot efectua salturi
spectaculoase. Broasca este un animal cu sânge rece, iar în timpul iernii
aceasta hibernează.
branhii = organ de respiraţie prezent la marea majoritate a animalelor care trăiesc în apă;
plămâni = principalul organ de respiraţie la om, dar şi la unele animale.
❷ Numeşte fiecare stadiu din viaţa unei broaşte.
❸ Ştiaţi că... ● există peste 100 de specii de broaşte veninoase? Otrava lor este suficient
de puternică pentru a omorî chiar şi un om.
● cea mai mare broască se numeşte Broasca Goliath şi este originară din
Camerun? Poate ajunge la o greutate de 3,3 kg.
● cea mai mică este Broasca de Aur din Brazilia şi nu are mai mult de 9,8
mm?
● broasca are limba lungă şi lipicioasă? Îşi poate arunca limba în faţă cu o
repeziciune extraordinară pentru a-şi captura prada.
● broaştele adulte sunt carnivore şi mănâncă orice este mai mic decât ele?

● Pentru că au picioarele din spate mai lungi, broaştele sar cu uşurinţă. □
● Iarna, broasca pleacă în ţările calde. □
● Pe suprafaţa Pământului există şi broaşte veninoase. □
● Pentru că trăiesc şi în apă, dar şi pe uscat, broaștele se numesc amfibieni. □
● Mormolocii sunt puii broaştei. □
26
❺ Numeşte părţile componente ale unei broaşte.
❻ Activitate practică.
Caută în atlasul zoologic o specie de broască despre care nu ai mai auzit până acum. Deseneaz-o
pe o foaie de hârtie şi descrie-o cât de bine poţi.
❼ Completând corect aritmogriful, vei descoperi locul unde le place broscuţelor să-şi petreacă
cea mai mare parte a timpului.
1. Mormolocii respiră prin .
2. Cea mai mică broscuţă din lume se numeşte Broasca de .
3. Cea mai mare broască trăieşte în Camerun şi poartă numele de Broasca .
4. În special, broaştele se hrănesc cu .
5. Ele vânează cu .
A
1
2
3
4
5
B
❽ Completează.
Amfibienii sunt animalele care trăiesc . fac
parte din această categorie. Ele se înmulţesc prin , din care se
dezvoltă , care vor creşte şi se vor transforma în broasca adultă. Ele se
hrănesc în special cu .
Pe timpul iernii, broaştele .
27
Ce sunt reptilele?
❶ Geo ştie! Reptilele sunt animalele care au corpul acoperit cu solzi sau cu plăci
osoase. Reptilele, cu excepţia şerpilor, au patru membre (picioare) scurte cu
care se deplasează. Cele mai multe sunt adaptate la viaţa terestră (şerpii,
şopârlele). Sunt reptile care trăiesc şi pe uscat, dar şi în apă (crocodilii,
broaştele ţestoase).
Majoritatea reptilelor sunt animale nocturne. Le întâlnim mai ales în
ţările calde. Se înmulţesc prin ouă.
a se deplasa = a-şi muta locul;
viaţa terestră = de pe pământ.
❷ Numeşte reptilele din desen.
❸ Ştiaţi că... ● cameleonii se pot camufla schimbându-şi culoarea? Ei sunt ca nişte

şopârle care au mişcări lente şi care trăiesc de obicei în copaci.
● şopârlelor le poate creşte o nouă coadă dacă li se rupe coada veche?
● cobra regală este cel mai mare şarpe veninos din lume? Are o lungime de
peste 5,5 metri şi se hrăneşte în principal cu alţi şerpi.
❹ Activitate practică.
Alcătuieşte şi tu o listă cu cât mai multe curiozităţi din lumea reptilelor.
❺ Adevărat sau fals?

● Şerpii au membre. □
● Toate reptilele au sânge rece şi trebuie să se încălzească la soare. □
● Reptilele nasc pui vii.□
● Reptilele nu au blană. □
● Toţi şerpii sunt veninoşi. □
● Broasca ţestoasă are corpul acoperit cu o carapace. □
28
❻ Numeşte părţile componente ale acestei reptile. Scrie numele ei.
❼ De ce?
De ce nu îşi clocesc reptilele ouăle?
De ce şerpii se târăsc?
❽ Completează:
Şopârlele, şerpii, broaştele ţestoase şi crocodilii sunt .

Corpul lor este acoperit cu sau cu plăci osoase.
Majoritatea se deplasează prin târâre.
Reptilele au temperatura corpului .
Ele corpul la soare.
Se înmulţesc prin , care se la soare.
29
Ce sunt păsările?
❶ Geo ştie! Păsările sunt animale care se înmulţesc prin ouă pe care le clocesc.
Capul rotund este acoperit cu pene, fulgi şi puf, iar gura lor este sub formă
de cioc. Urechile sunt „ascunse” în spatele penelor. Păsările au 4 membre: 2
aripi acoperite cu pene, fulgi şi puf şi două picioare acoperite cu piele
solzoasă. Picioarele lor se termină cu gheare folosite la mers, agăţat, sărit,
scurmat, înot, imobilizat prada. Gâsca, lebăda trăiesc pe lângă ape şi au
labele dezvoltate pentru înot.
Găina şi curcanul, deşi au aripi, prea puţin le folosesc pentru a zbura.
Pinguinul şi struţul sunt păsări care nu zboară.
Cele mai multe păsări se hrănesc cu seminţe şi insecte. Bufniţa, uliul şi vulturul sunt
păsări răpitoare. Ele vânează alte animale pentru a se hrăni.
membre = denumire dată picioarelor sau labelor animalelor;

curcanul = pasăre domestică mare;
struţul = cea mai mare pasăre, cu picioare mari şi puternice adaptate pentru alergare.
❷ Completează tabelul cu câte trei exemple:
păsări păsări păsări păsări de pe

răpitoare călătoare domestice lângă ape
❸ Realizează corespondenţa de la fiecare pasăre la piciorul ei.

● Păsările au corpul acoperit cu blană. □
● Forma ciocului este diferită de la o pasăre la alta. □
● Struţul zboară pe distanţe lungi. □
● Bufniţa este o pasăre răpitoare. □
● Pelicanul se hrăneşte cu peşte. □
● Puful se află lângă pielea păsărilor. □
30
❺ Scrie în diagrame asemănările şi deosebirile dintre o găină şi un struţ.
struțul găina
❻ De ce?
De ce păsările au ciocurile diferite?
De ce păsările îşi construiesc cuiburi în copaci?
❼ Completează:
Animalele care au corpul acoperit cu , fulgi şi puf se numesc
. Ele se înmulţesc prin .
Toate păsările au membre: două şi
picioare. Gura lor este sub formă de . Pe cap se
observă , iar urechile sunt sub pene.
Majoritatea păsărilor pot . Pinguinul şi struţul sunt
care nu zboară.
31
Ce sunt mamiferele?
❶ Geo ştie! Mamiferele sunt animalele care au corpul acoperit cu păr, blană, ţepi
sau plăci. Ele dau naştere la pui vii, pe care îi hrănesc cu lapte. Se găsesc în
toate mediile de viaţă: din zonele deşertului, până la poli, din apele mărilor
şi al oceanelor, până în înaltul cerului.
Cele mai mici mamifere fac parte din rândul rozătoarelor şi al liliecilor
(unele pot cântări doar 3 grame). Cel mai mare mamifer de pe planeta
noastră este balena albastră şi poate ajunge până la 160 tone.
După modul lor de hrănire, mamiferele sunt carnivore (se hrănesc
mai ales cu carne), erbivore (se hrănesc numai cu plante) şi omnivore
(mănâncă atât plante, cât şi carne).
Leul, lupul, tigrul sunt mamifere carnivore. Foca, balena, morsa,
delfinul sunt mamifere care trăiesc în apă (în mediul acvatic). Calul,
antilopa, girafa sunt animale erbivore. Ursul, porcul, gorila sunt omnivore.
Liliacul este singurul mamifer zburător. Este un animal nocturn.
rozătoare = animale cu dinţi puternici cu care rod (şoarecii, iepurii, veveriţele, castorii);
1 tonă = 1000 kilograme.
❷ Găseşte intrusul!
❸ Ştiaţi că... ● Panda uriaş este unul dintre cele mai rare mamifere din lume? Se
înmulţeşte greu şi când face pui, doar unii dintre aceştia supravieţuiesc.
Hrana principală a acestui ursuleţ este reprezentată de frunzele de
bambus.
● tigrii sunt cele mai mari feline? De obicei trăiesc şi vânează singuri,
urmărindu-şi cu atenţie prada. Pentru că sunt vânaţi de om, tigrii sunt pe
cale de dispariţie.
● cu toate că mănâncă doar iarbă, alte plante şi fructe, hipopotamii au
dinţi lungi şi ascuţiţi pe care îi folosesc ca să se apere?
32
● Toate felinele sunt mamifere. □
● Hipopotamul este un mamifer erbivor. □
● Pentru că trăieşte pe lângă casa omului, găina este un mamifer. □
● Omul este un mamifer omnivor. □
● Pentru că face parte din familia urşilor, ursuleţul Panda este omnivor. □
❺ Clasifică următoarele animale după modul lor de hrănire:
iepure, urs, elefant, lup, leu, mistreţ, cămilă, tigru, girafă.
erbivore carnivore omnivore
❻ Găseşte deosebiri între cele două mamifere.
❼ De ce au mamiferele dinţi ascuţiţi?
❽ Completează:
Mamiferele sunt acele animale care nasc , pe care îi hrănesc

apoi cu .
care se hrănesc cu carne se numesc , cele
care mănâncă se numesc erbivore, iar cele care se hrănesc cu carne şi
cu se numesc .
trăiesc în toate mediile .
33
Recapitulare
❶ Completează:
Majoritatea animalelor au cap, .
Mamiferele sunt animale care .
Păsările au corpul acoperit cu şi se înmulţesc prin .
Peştii trăiesc în .
Reptilele au corpul acoperit cu şi sânge .
Insectele sunt animalele cele .
Amfibienii sunt animale care trăiesc .
❷ De ce au nevoie animalele pentru a se dezvolta?
❸ Completează aritmogriful
1. Insectă ce se dezvoltă din omidă.
2. Cântă „oac-oac” fără să se plictisească.
3. Frunzele lor produc oxigen.
4. Populează planeta Pământ.
5. Naşterea, creşterea, dezvoltarea, moartea reprezintă ..... vieţii.
6. Toate vieţuitoarele au nevoie de hrană pentru a ..... .
7. Pământul este singura planetă cu ..... din Sistemul Solar.
8. Pentru că trăiesc şi în apă şi pe uscat, broaştele se numesc ..... .
9. În această etapă a vieţii, fluturele seamănă cu un viermişor. Este o ..... .
10. Frumos colorată, frumos mirositoare este simbolul preţuirii.
11. Înainte de a fi broasca adultă, este ..... .
12. Atunci când mergi la grădiniţă eşti ..... .
1
F
3
12
C
2 R A 7
5
9
4 E I 11 M L
6 C T
8 A I
10 F A
34
❹ Numește animalele din desen și completează apoi tabelul.
mamifere păsări insecte reptile pești amfibieni
❺ Prin ce se deosebesc mamiferele de reptile?
❻ Care sunt viețuitoarele care se înmulțesc prin ouă?
❼ Care sunt păsările care nu zboară?
❽ De ce sunt importante animalele sălbatice?
35
Omul - menținerea stării de sănătate
Cum ne păstrăm sănătatea?
❶ Geo ştie! Doar atunci când ne îmbolnăvim ne dăm seama cât de importantă e
sănătatea. Spunem că suntem sănătoşi, atunci când funcţionează normal
toate organele corpului nostru.
Ne putem păstra sănătatea astfel: hrănindu-ne sănătos, cu alimente
variate, făcând exerciţii de gimnastică şi petrecând cât mai mult timp în aer
liber, păstrând igiena corpului, a locuinţei şi a tot ceea ce ne înconjoară,
organizându-ne activităţile zilnice într-un program, îmbinând munca cu
odihna şi recreerea.
organ = parte a corpului care îndeplineşte una

sau mai multe funcţii necesare vieţii;
igienă = totalitatea măsurilor şi a regulilor
pentru păstrarea sănătăţii;
recreere = relaxare, destindere.
❷ Studiază piramida alimentelor. Identifică

alimentele care sunt de bază într-o
alimentație echilibrată, dar și pe cele pe
care ar trebui să le consumăm cât mai
puțin.
❸ Completează tabelul cu alimente care ar putea fi consumate la :

mic dejun prânz cină
❹ Alcătuieşte un program zilnic care să contribuie la dezvoltarea ta sănătoasă.
36
❺ De ce este importantă odihna pentru păstrarea sănătăţii?
❻ Alege alimentele sănătoase.
❼ De ce avem nevoie de un program ordonat, indiferent de vârstă?
❽ Completează:
Sănătatea este asigurată de funcţionarea normală a organelor.
Pentru a ne dezvolta corespunzător, corpul are nevoie de alimentaţie, ,
şi odihnă.
Este important ca din alimentaţie să nu lipsească legumele, ,
şi .
Pentru a avea un corp armonios, trebuie să facem .
Un program organizat trebuie să cuprindă şi perioadă de .
37
CAPITOLUL AL II-LEA:
ŞTIINŢELE PĂMÂNTULUI
Apa, aerul, solul
❶ Geo ştie! Mediul de viaţă este locul unde vieţuitoarele trăiesc şi au toate
condiţiile necesare pentru a se dezvolta. Plantele, animalele dar şi oamenii
au nevoie de apă, aer, lumină şi căldură, hrană şi adăpost. Apa, aerul şi solul
susţin viaţa pe pământ.
Apa mărilor şi oceanelor este sărată, iar râurile şi fluviile au apă dulce.
Apa de băut, numită apă potabilă este limpede, nu are gust sau miros.
Oamenii folosesc pentru băut apa izvoarelor sau apa din fântâni.
Localităţile mari construiesc baraje şi lacuri de acumulare pentru a
avea destulă apă, apoi apa este curăţată (filtrată) pentru a putea fi băută.
❷ Numeşte utilizări ale apei prezentate în fiecare desen:
❸ De ce?
De ce zona din jurul barajelor trebuie să fie curată şi cât mai puţin poluată?
Ce se întâmplă cu apa din canalizarea oraşelor?
Ce se întâmplă cu zăpada care se topeşte primăvara?
Cum putem economisi apa?
38
● Apa din orice fântână este potabilă. □
● Apa nu trebuie economisită. □
● Apa se foloseşte pentru irigarea (udarea) culturilor. □
❺ Geo ştie! Învelişul de aer al Pământului se numeşte atmosferă şi ajunge până la
înălţimi de peste 12 km. Vieţuitoarele au nevoie de aer pentru a respira. Aerul
este un amestec de mai multe gaze (azot, oxigen, bioxid de carbon, apă). Aerul
curat nu are culoare, gust şi miros. Îl simţim doar când bate vântul. Plantele
consumă bioxid de carbon din atmosferă şi produc oxigen necesar tuturor
vieţuitoarelor pentru a respira.
Stratul de la suprafaţa pământului se numeşte sol. Plantele se fixează în sol
prin rădăcini şi extrag apă şi hrană din el. Solul este închis la culoare, chiar negru.
Oamenii folosesc solul pentru a cultiva plante pentru hrana lor şi a animalelor. Această activitate
se numeşte agricultură. Oamenii construiesc case, şcoli, fabrici, drumuri şi căi ferate pe sol.
❻ Numeşte utilizări ale solului pentru fiecare ❼ Experiment.

imagine:
Caută două pahare de plastic.

Umple un pahar cu pietricele şi pe
celălalt cu pământ de pădure şi frunze
uscate. Umple apoi paharele cu apă. Fă
o gaură în partea de jos a fiecărui
pahar. Ce observi? Cum explici?
De ce sunt importante pădurile?
39
Resurse naturale - tipuri, folosire responsabilă
❶ Geo ştie! Societatea modernă produce multe lucruri utile oamenilor, dar
pentru aceasta se consumă energie şi materii prime, luate din natură,
numite resurse naturale.
Oamenii construiesc locuinţe folosind materiale pe care le găsesc în
natură cum ar fi piatra, lemnul şi nisipul, dar şi materiale cum ar fi cărămida,
ţigla, cimentul care se fabrică tot din materii prime naturale.
Hainele se confecţionează din fire de bumbac, in, sau din lână şi
mătase, materiale naturale. În fabrici se produc fire artificiale folosind ca
materie primă petrolul, ţiţeiul extras din pământ cu ajutorul sondelor. Putem astfel fabrica
haine moderne şi de calitate pentru atât de multă lume.
Uneltele şi maşinile moderne se fabrică în special din metale. Din mine şi din carieră se
extrage minereul. Acesta este topit folosind cărbune şi se obţin diferite metale cum ar fi fierul,
cuprul, aluminiul şi multe altele. Apoi sunt prelucrate în fabrici pentru a obţine toate lucrurile
care sunt necesare vieţii moderne.
Pentru a avea căldură, oamenii ard gaze naturale, petrol, lemn sau cărbune.
Automobilele, autobuzele, avioanele folosesc ca şi combustibil pentru a funcţiona benzina sau
motorina obţinute din petrol în rafinării.
Se produce energie electrică în hidrocentrale, termocentrale, centrale nucleare, dar şi cu
ajutorul soarelui şi vântului pentru că fără aparate electrice nu putem vorbi de viaţă modernă
din zilele noastre.
❷ Numeşte resursele necesare la fabricarea obiectelor din imagini.
40
❸ De ce?
De ce este important să reciclăm hârtia?
Unde folosim apa ca resursă regenerabilă pentru a produce electricitate?
De ce este bine să ardem mai puţin petrol şi cărbune?
La ce folosim lemnul?

● Petrolul nu se va termina niciodată. □
● Cărbunii s-au format foarte repede în pământ. □
● Minereul de fier trebuie topit pentru a fabrica unelte. □
● Lemnul este o resursă regenerabilă. □
● Lumina soarelui nu poate produce energie electrică. □
❺ Experiment
Decoraţi diverse obiecte vechi pe care nu le mai folosiţi şi realizaţi o
expoziţie a clasei voastre pentru a încuraja oamenii să reutilizeze şi să
recicleze.
❻ Scrie un scurt text despre 3R (redu-refoloseşte-reciclează).
41
Mişcarea apei pe suprafaţa Pământului
❶ Geo ştie! Lacurile, mările şi oceanele sunt ape stătătoare. Râurile şi fluviile sunt
ape curgătoare. Locul unde apa iese din pământ se numeşte izvor şi curge
sub forma unui pârâu. Mai multe pârâiaşe se unesc şi formează un râu.
Râurile se vor vărsa în fluvii care se varsă în mări şi oceane.
Vântul agită apa la suprafaţa mărilor şi oceanelor şi se formează valuri
ce se sparg la țărm. În timpul furtunilor, valurile pot fi foarte mari şi
periculoase. În mări şi oceane se formează curenţi de apă caldă sau rece ce
se mişcă dintr-o parte în alta a mărilor şi oceanelor.
❷ De ce?
De ce nu este bine să construieşti case chiar pe malul râului?
De ce se construiesc diguri?
De ce se adăpostesc navele în porturi?
Prin ce diferă un râu de un fluviu?

● Lacurile nu au izvor. □
● Râurile curg spre izvor. □
● Apa râurilor nu este sărată. □
● Apa potabilă este bună de băut. □
42
❹ Experiment Într-un lighean pune apă până la jumătate. Pune un dop de plută, o
mică cutie de plastic, o mică bucată de lemn. Cu o lingură de lemn atinge apa
în mijlocul ligheanului şi observă valurile ce se formează şi ce se întâmplă cu
obiectele ce plutesc pe apă. Suflă apoi puternic spre suprafaţa apei şi
observă ce se întâmplă. Cum crezi că se formează valurile pe suprafaţa apei?
❺ Răspunde la cerințele următoare.
Numeşte râul care curge prin localitatea în care locuieşti.

Numeşte râurile care curg prin capitala ţării noastre.
Numeşte fluviul care curge prin ţara noastră.
Numeşte marea la care ţara noastră are ieşire şi un oraş port.
Numeşte câteva lacuri de acumulare unde s-au construit hidrocentrale.
43
Schimbări ale stării de agregare a apei.
Circuitul apei în natură
❶ Geo ştie! În natură apa există în stare solidă sub formă de gheaţă şi zăpadă, în
stare lichidă în râuri, lacuri, mări şi oceane şi în stare gazoasă sub formă de
vapori şi nori.
Apa mărilor şi oceanelor, încălzită de soare se evaporă. Vaporii de apă
formează norii pe care îi vedem pe cer. Când norii întâlnesc aer rece se
transformă în picături de ploaie, adică se condensează. Astfel, apa ajunge
din nou pe pământ, după care toate acestea se reiau. Acest „drum” al apei
se numeşte circuitul apei în natură.
❷ Trasează cu săgeţi pe desen drumul unei picături de apă de la izvorul de pe munte până în
mare, în nori şi înapoi pe munte.
❸ De ce?
De ce apa de ploaie nu este sărată, deşi apa mărilor şi oceanelor este sărată?
Cum se formează grindina?
De ce plouă mai des şi mai mult la munte?
Cum afectează seceta vieţuitoarele?
44
● Transformarea vaporilor de apă în picături de ploaie se numeşte condensare. □
● □
Apa mărilor şi oceanelor este sărată.
● Gheaţa pluteşte la suprafaţa apei. □
● □
Lacurile şi râurile îngheaţă iarna până la fund.
● Apa se evaporă doar ziua, când este soare. □
● Norii sunt formaţi din praf. □
❺ Experiment
Umple un pahar cu apă. Acoperă paharul
cu folie şi aşază-l la soare. După un timp pe folie
vor apărea picături de apă. Loveşte uşor
paharul. Picăturile de apă vor cădea în pahar.
❻ Completează desenele, astfel încât să fie posibile situaţiile de mai jos.
❼ De ce nu se revarsă mările şi oceanele, dacă marile fluvii ale lumii se varsă în ele?
45
Fenomene ale naturii:
ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet
❶ Geo ştie! Vremea este schimbătoare şi cu toţii ştim că „după vreme bună vine
vreme rea”. Bate vântul şi cerul se acoperă cu nori. Temperatura scade şi
începe să plouă. În timpul furtunilor de vară cerul este luminat de fulgere şi
tunetul urmează cu un bubuit puternic. Iarna, când este foarte rece,
picăturile de ploaie se transformă în fulgi de zăpadă, iar ploaia devine
ninsoare.
Toate aceste fenomene fac parte din spectacolul impresionant pe care
natura îl desfăşoară an după an.
❷ Numeşte fenomenele din fiecare figură.
❸ De ce oare?
De ce se montează paratrăznet pe clădirile înalte?
De ce tunetul se aude după ce vedem fulgerul?
Cine pune în mişcare norii pe cer?
De ce iarna ninge, iar în restul anului plouă?

● Norii întunecaţi şi joşi aduc ploaia.□
● Când cerul este senin, nu fulgeră. □
● Vântul bate la întâmplare. □
● Picăturile de ploaie sunt la fel de mari totdeauna. □
46
❺ Experiment
Măsoară temperatura exterioară de-a

lungul unei zile din oră în oră. Notează valorile în
tabel.
ora temperatura ora temperatura
❻ Meteo: folosind modelul de mai jos, descrie pe scurt starea vremii (nu uita să precizezi
temperaturile, precipitaţiile şi vântul, precum şi aspectul cerului).
Astăzi vremea a fost schimbătoare. Dimineaţa, în prima parte a zilei, cerul a fost
acoperit parţial de nori, iar vântul a suflat slab dinspre sud-vest. Temperatura a fost
cuprinsă între 12 grade Celsius la ora 8.00 şi 14 grade Celsius la ora 12.00. După amiază,
vremea s-a îmbunătăţit şi vântul a spulberat norii, iar cerul a fost mai mult senin. Vântul a
continuat să bată în rafale, iar temperatura a crescut până la 18 grade Celsius la ora 15.00.
În cursul serii, cerul se va acoperi din nou de nori şi va ploua.
Sperăm că vremea se va îmbunătăţi în zilele următoare că doar nu degeaba se spune
că „după vreme rea vine şi vreme bună”.
47
Poluarea apei, a solului, a aerului
❶ Geo ştie! Nu este nevoie de intervenţia omului pentru ca spectacolul măreţ al
naturii să continue. Omul însă, pentru a supravieţui, are nevoie de multe
resurse pe care natura i le oferă cu generozitate.
Oamenii şi activităţile acestora produc multe deşeuri periculoase
care otrăvesc, poluează apa, solul şi aerul. Substanţe periculoase şi gunoaie
sunt deversate în râuri şi poluează apa şi solul. Fumul şi alte gaze
periculoase poluează aerul.
Pentru ca omenirea să supravieţuiască şi să se bucure de darurile
naturii, este nevoie de înţelepciune. Poluarea trebuie redusă cât mai mult
astfel ca natura să se vindece şi să se refacă.
❷ De ce?
De ce este important să reciclăm deşeurile?
De ce trebuie să plantăm cât mai mulţi copaci?
Cum putem evita poluarea apelor?
Cine poluează aerul?
Ce calităţi are apa de băut (apa potabilă)?
48
● Apa potabilă nu are gust, miros şi este limpede. □
● □
Pădurile reduc poluarea aerului.
● Automobilele poluează aerul. □
● Deşeurile pot fi aruncate oriunde pentru că dispar. □
❹ Experiment
Ia două pahare de plastic. Umple unul cu
pietricele şi celălalt cu nisip. Găureşte paharele la
bază. Toarnă apă murdară cu noroi în pahare.
Observă ce se întâmplă.
De ce crezi că apa izvoarelor şi a râurilor de
munte este curată?
❺ Salvaţi Pământul! Dacă ar putea Pământul, planeta noastră, să ne scrie o scrisoare, ce crezi că
ne-ar scrie? Compune o scrisoare pe care Pământul o trimite copiilor şi îi roagă să aibă grijă de
sănătatea planetei pe care noi toţi locuim.
49
Recapitulare
❶ Completează textul:
Plantele şi animalele respiră . Învelişul gazos, de aer al Pământului se numeşte
. Pădurile sunt foarte importante pentru că generează o n.
Apa este esenţa vieţii pe Pământ. Apa poate fi sub formă l în râuri, lacuri, mări
şi oceane, dar şi în picăturile de ploaie. Apa poate fi sub formă g şi în formă
s dacă ne gândim la gheaţă şi zăpadă. Oamenii practică agricultura pentru a
obţine hrană. Rădăcinile plantelor se fixează în s .
● Plantele nu respiră. □
● Plantele nu pot fi irigate cu apă de mare. □
● Solul nu îşi pierde calităţile. □
● Poluarea apei, aerului sau a solului nu este periculoasă. □
❸ Completează textul:
Materialele necesare omului şi pe care acesta le ia din natură se numesc
r naturale. Resurse precum căr , pe şi
minereurile odată consumate, nu se mai refac. Apa, lemnul, şi altele însă sunt resurse
pentru că natura le va produce în continuare. Pentru
reducerea poluării, este important să reducem consumul, să reutilizăm şi să re .
● Pădurile se refac rapid în câteva luni. □
● Consumul de apă nu înseamnă consum de energie. □
● Este bine să reciclăm pentru că reducem poluarea produsă la fabricarea de produse noi. □
● Lumina şi căldura soarelui este o resursă inepuizabilă, foarte importantă. □
❺ Reciclează!
Separă deşeurile pentru a fi reciclate. Colorează obiectele din hârtie cu roşu, pe cele din
plastic cu galben, pe cele de sticlă cu verde, iar pe cele din metal cu albastru.
50
❻ Adevărat sau fals?
● Petrolul se extrage din mină. □
● Gazele naturale şi petrolul se extrag cu ajutorul sondelor. □
● Combustibilii nu produc energie prin ardere. □
● Ambalajele nu trebuie reciclate. □
● Nu este necesar să economisim combustibili. □
❼ Ce este greşit?
❽ Completează textul:
În natură apa există în stare solidă sub formă de z şi g .
Apa râurilor, lacurilor, mărilor şi oceanelor este în stare l . Apa mărilor şi
oceanelor se e , încălzită de soare. Vaporii de apă formează nori. Când
întâlnesc un strat de aer rece, vaporii de apă se c se transformă
în picături de ploaie. Apa ploilor alimentează izvoarele şi râurile şi c
apei în natură se reia.
❾ Priveşte desenul din dreapta cu
atenţie şi notează cât mai mulţi
termeni pe care i-ai folosit în studiul
„Ştiinţelor Pământului”.
51
CAPITOLUL AL III-LEA:
ŞTIINŢELE FIZICII
Proprietăţi ale corpurilor (formă, culoare)
❶ Geo ştie! Toate lucrurile, obiectele din jurul nostru se numesc corpuri.
Autobuzul, creionul, rândunica, o picătură de ploaie sunt corpuri. Putem
descrie un corp cu ajutorul proprietăţilor (însuşirilor, trăsăturilor) acestuia.
Corpurile pot avea forme, culori, dimensiuni şi proprietăţi diferite.
❷ Completează:
corpuri cu viaţă corpuri fără viaţă
❸ Completează:
● Cutia de pantofi este , iar mingea este . Ele au
diferită.
● Lămâia este iar firul de iarbă este . Ele au culoare .
● Ionel este scund, iar tatăl său este . Ei au diferită.
● Trunchiul copacului este mai decât tulpina ghiocelului care este mai
.Ele au diferită.
❹ Analizează şi rezolvă
Putem grupa elevii dintr-o clasă în grupul băieţilor şi grupul fetelor. În fiecare grup putem
ordona copiii după înălţimea lor.
Găseşte un alt mod de a forma grupuri cu cărţile dintr-o bibliotecă. Cum le putem ordona
(aranja) în interiorul fiecărui grup?
52
❺ Desenează grupul creioanelor şi grupul pensulelor în ordinea descrescătoare a lungimii.
❻ Dă 5 exemple de corpuri folosite de:
doctor agricultor elev învăţătoare
❼ Geo ştie!
Omul foloseşte diferite materiale pentru a fabrica lucrurile de care
are nevoie. Hârtia şi pânza sunt exemple de materiale artificiale, făcute de
om, iar lemnul sau nisipul sunt exemple de materiale naturale folosite de
om.
❽ Uneşte corpul cu materialul din care este făcut:
❾ Exerciţiu: Care sunt ingredientele folosite pentru fabricarea pâinii?
53
Proprietăţi ale corpurilor (lungime, întindere)
❶ Geo ştie! Pentru a şti cât de mare sau cât de mic este un corp (obiect), trebuie
să ştim dimensiunile sale. Lungimea, lăţimea, înălţimea, grosimea,
adâncimea şi distanţele se măsoară în metri. Putem măsura dimensiunile
obiectelor cu ajutorul liniarului, riglei sau a ruletei.
Într-un kilometru (km) avem 1000 de metri (m), iar într-un metru
avem 100 de centimetri (cm). Fiecare centimetru are 10 milimetri (mm).
Putem măsura distanţele cu ajutorul riglei, liniarului sau al ruletei.
Pentru a şti cât de mare este o grădină sau o casă, trebuie să ştim
întinderea ei, adică suprafaţa ei. Unitatea de măsură pentru suprafaţă este
metrul pătrat adică întinderea unui pătrat cu laturile de 1 metru.
67 km
❷ Câţi metri ?
40 cm + 20 cm + 40 cm = m 1km – 900 m = m
80 cm + 80 cm = şi 60 cm 100 mm + 50 cm + 200 mm + 20 cm= m
5 km = m 120 cm + 180 cm= m
1000 mm = m 120 cm + 180 cm = cm
❸ Folosind liniarul, măsoară lungimea şi lăţimea manualului de ştiinţe.
Notează rezultatul. Lungimea, L: mm, lăţimea l= mm
Folosind liniarul, măsoară lungimea şi lăţimea băncii tale.
Notează rezultatul. Lungimea, L: cm, lăţimea l= cm
Folosind ruleta, măsoară lungimea şi lăţimea sălii de clasă.
Notează rezultatul. Lungimea, L: m, lăţimea l= m
Desenează în curtea şcolii o linie dreaptă de o jumătate de metru ( ½ m = 50 cm).
Exersează şi încearcă să păşeşti cu paşi de o jumătate de metru.
Măsoară lungimea şi lăţimea curţii şcolii „cu pasul“.
Notează rezultatul. Lungimea, L: m, lăţimea l= m.
Putem fi siguri că am obţinut rezultate corecte?
54
❹ Analizează şi rezolvă:
Distanţa de la Cluj-Napoca la Bucureşti este

Distanţa de la Sibiu la Cluj-Napoca este
Distanţa de la Piteşti la Sibiu este
Distanţa de la Bucureşti la Cluj-Napoca şi înapoi la Bucureşti este
Cele mai apropiate oraşe vecine de pe traseu sunt
Cele mai îndepărtate oraşe vecine de pe traseu sunt
❺ Geo ştie! Suprafața, întinderea Completează tabelul:
unui teren de forma unui Lungimea Lățimea Suprafața
pătrat este latura înmulțită cu
latura. 2m 3m
Suprafața, întinderea 4m 12m²
unei suprafețe de forma unui
dreptunghi este lungimea 3m 3m
înmulțită cu lățimea. 4m 20m²
❻ Desenează punctat drumul până la

comoară și scrie indiciile necesare pentru a
găsi comoara.
55
Volumul corpurilor
❶ Geo ştie! Volumul unui corp măsoară spațiul pe care îl ocupă un corp. Un corp
mare ocupă un spaţiu mare deci are un volum mare. Unitatea de măsură a
volumului este litrul. Pentru corpuri cu volum mare folosim multilplii
litrului, iar pentru corpuri cu volum mic folosim submultiplii litrului.
Corpurile solide nu îşi schimbă forma şi au propriul lor volum.
Corpurile lichide nu au formă proprie, dar au volum propriu ce poate fi
măsurat cu ajutorul vaselor gradate. Gazele, de exemplu aerul, nu au formă
şi volum propriu ele umplu tot spațiul pe care îl au la dispoziţie.
❷ Uneşte corpurile care crezi că au acelaşi volum:
❸ De ce?
De ce atunci când golim o sticlă de apă aerul intră în sticlă?
De ce când mama face supă nu umple oala până sus cu apă înainte de a pune legumele?
56
● Volumul unui măr nu poate fi măsurat pentru că mărul nu este lichid. □
● Cu ajutorul vasului gradat măsurăm volumul în litri sau mililitri. □
● Gazele nu au volum. □
● Un cub şi o bilă nu pot avea acelaşi volum. □
❺ Experiment Într-un vas gradat toarnă apă până la linia care indică 100 ml. Alege un
fruct pe care să-l acopere apa atunci când îl scufunzi în vas. Citeşte noul
nivel al apei din vas. Volumul fructului este diferenţa dintre cele două
nivele.
Ce volum are fructul tău? Discută cu colegul de bancă rezultatele
obţinute.
❻ Dezleagă cuvintele încrucişate de mai jos:

1. Putem măsura volumul cu ajutorul unui gradat.
2. Orice corp ce nu îşi schimbă forma este un corp . A
3. Ceaiul curge, este . 1
4. Unitatea de măsură a volumului este . 2
5. Gazele nu au propria lor . 3
4
5
B
57
Masa corpurilor
❶ Geo ştie! Pentru a şti cantitatea de substanţă şi cât de
greu este un corp, trebuie să-l cântărim şi să aflăm
masa acestuia. Putem determina masa unui corp prin
cântărire cu ajutorul unui cântar sau a unei balanţe. Pe
un taler se aşază corpul de cântărit, iar pe celălalt,
greutăţi marcate din ce în ce mai mici, până ce balanţa
devine orizontală şi este în echilibru (nu se mai mişcă).
Masa corpurilor mici se exprimă în grame
(submultiplu al kilogramului, 1 kg = 1000 g). Masa
corpurilor mari se exprimă în tone (multiplu al
kilogramului, 1 t = 1000 kg).
❷ Folosind săgeţi, arată cum se va comporta fiecare balanţă din desenele de mai jos.
❸ De ce?
De ce se cântăresc mărfurile la piaţă?
De ce toate ţările folosesc kg ca unitate de măsură a masei?
De ce trebuie cântărite ingredientele pentru o prăjitură?
De ce este nevoie de submultipli şi multipli ai kilogramului?
58
● 100 grame = 1 kilogram. □
● 1 litru de apă are un kilogram. □
● 1 tonă = 1000 kg. □
● În timpul vieţii unui om masa lui nu se schimbă. □
❺ Grupează în tabelul de mai jos corpurile din desen, în funcţie de unitatea de măsură folosită la
cântărirea lor:
grame kilograme tone
❻ Experiment Ştiind că o monedă de 50 bani are 20 g, una de 10 bani are 10 g şi una

de 5 bani are 2 g, determină masa radierei tale, ca în desenul de mai jos.
59
Stări de agregare (solidă, lichidă, gazoasă)
❶ Geo ştie! Despre orice corp putem spune că este fie solid, fie lichid, fie gazos. O
bucată de gheaţă este un corp în stare solidă. Apa dintr-un pahar este în
stare lichidă. Aburii ce ies din ceaiul fierbinte sunt în stare gazoasă. Fiecare
dintre aceste stări (solidă, lichidă sau gazoasă) se numeşte stare de
agregare.
corp solid = are formă şi volum propriu;

corp lichid = are volum propriu dar nu are formă proprie, ia forma vasului ce îl conţine;
corp gazos = nu are formă proprie şi nici volum propriu.
❷ Identifică cât mai multe corpuri în desen şi

completează tabelul:
corpuri solide corpuri lichide corpuri gazoase
❸ De ce?
De ce nu poţi ține apa mult timp în mână?
De ce poţi ține un măr în mână?
De ce aroma ceaiului fierbinte se simte în toată încăperea?
De ce nu este voie să bem lichide necunoscute chiar dacă arată ca apa?

● Când apa fierbe se formează aburi. □
● Aerul este solid. □
● Apa râurilor curge la vale. □
● Pentru că hârtia este moale, ea curge. □
60
Topire, solidificare, vaporizare, condensare
❶ Geo ştie! Un cub de gheaţă dintr-un pahar cu suc, se topeşte şi devine apă.
Dacă fierbem apa din pahar ea devine gazoasă, se transformă în
vapori (aburi).
Dacă vaporii întâlnesc fereastra rece se formează picături de apă.
Dacă iarna fereastra este foarte rece, apa va îngheţa şi fereastra se va
acoperi cu flori de gheaţă.
topire = trecerea unui corp solid în stare lichidă prin încălzire
evaporare = trecerea unui lichid în stare gazoasă
condensare = trecerea vaporilor în stare lichidă prin răcire
❷ De ce?
De ce vara hainele se uscă repede, iar toamna mai încet?
Cum se formează poleiul?
De ce iarna vedem aburii respiraţiei, iar vara nu?
Unde dispare apa din bălţile formate după ploaie?
Cum se formează roua în dimineţile reci?

● Aurul nu se poate topi. □
● Apa ingheaţă la 0 grade Celsius. □
● Apa fierbe la 100 de grade Celsius. □
● Gheaţa se păstrează în congelator. □
❹ Experiment Pune apă într-un pahar şi acoperă paharul

cu folie transparentă. Pune paharul la fereastră.
Pe folie vor apărea picături de apă şi dacă mişti
uşor paharul acestea vor cădea în pahar. Cum au
apărut picăturile de apă pe folie?
61
Proprietăţile unor metale. Utilizări
❶ Geo ştie! În vechime oamenii îşi făceau unelte din lemn, din piatră, dar acestea
nu erau foarte eficiente. Apoi ei au descoperit metalele şi au făcut unelte
mult mai bune. Încă din antichitate, oamenii au descoperit aurul, argintul,
plumbul, cuprul, fierul, dar şi alte metale.
Oamenii extrag metalele din pământ unde se află sub formă de
minereu. Prin topire, metalele se prelucrează mai uşor şi astfel oamenii au
putut confecționa arme, unelte, bijuterii şi multe altele.
Anumite amestecuri de metale au proprietăţi mai bune decât
metalele separate. Aceste amestecuri se numesc aliaje: bronzul, oţelul,
inoxul, alama.
❷ Notează sub fiecare obiect din tabel, metalul sau aliajul care se foloseşte la fabricarea lui, din
lista următoare: oţel, cupru, aluminiu, aur, mercur, argint, bronz.
2 3
❸ De ce?
De ce uneltele se confecţionează din oţel?
De ce trebuie vopsită tabla de fier şi oţel?
De ce sunt acoperite cu plastic cablurile electrice?
De ce este important să reciclăm obiectele din metal?
De ce trebuie topite metalele înainte de a fi turnate în diferite forme?
62
□
● Tot ce este tare este din metal.
● Monedele se fac din metale. □

● Toate metalele ruginesc. □
● Cuprul este un metal roşu folosit pentru cabluri electrice. □
● Aluminiul este un metal uşor. □
● Oţelul şi fonta se obţin din minereu de fier. □
● Folia alimentară se face din aluminiu. □
Confecţionează un colier folosind mici bucăţi de
metal cum ar fi agrafe de birou, bucăţi de sârmă de
fier, cupru sau aluminiu, agrafe de birou, nasturi
metalici, etc.
❻ Completează textul:
este un metal preţios, galben-lucitor. Argintul este şi el un metal
folosit la confecţionarea bijuteriilor. rugineşte dacă nu este
protejat împotriva umezelii . Aluminiul este folosit la fabricarea avioanelor pentru că este un
metal . Cuprul, ca toate metalele, conduce electricitatea şi are culoarea
. În antichitate oamenii au confecţionat unelte din piatră, apoi unelte din
și apoi unelte din fier.
❼ Desenează următoarele unelte din fier: sapă, foarfecă, cleşte, ciocan, ac de cusut, cuţit,
fierăstrău, greblă, secure.
63
Interacţiuni la distanță (ex: atracția gravitațională)
Interacţiuni de contact (ex: frecarea)
❶ Geo ştie!
Pentru a mişca sacul, omul acţionează Şi iarna omul trebuie să acţioneze

direct asupra sacului (prin contact direct) şi îl direct şi să tragă sania pe care este aşezat
trage după el. Pentru a reuşi, el trebuie să sacul, dar face acest lucru mai uşor pentru că
acţioneze suficient de puternic astfel încât să frecarea dintre sanie şi zăpadă este mai
învingă frecarea dintre sol şi sac. mică.
Gravitaţia pământului acţionează

asupra merelor şi crengilor chiar şi fără
contact, de la distanţă. Dacă mărul este mare
şi copt se va desprinde de creangă şi va cădea Corpurile acţionează unele asupra
pe sol sub acţiunea atracţiei gravitaţionale a altora direct, prin atingere (contact) sau de la
Pământului. Un măr căzut pe sol nu se va ridica distanţă, fără a se atinge. Putem sugera
de la sine, trebuie să-l ridicăm acţionând acţiunile corpurilor unele asupra altora cu
direct asupra lui. Gravitaţia acţionează asupra ajutorul unor săgeţi mai mici sau mai mari
tuturor corpurilor de pe Pământ. orientate potrivit.

● Picăturile de ploaie cad pe pământ datorită atracţiei gravitaţionale a Pământului. □
● Corpurile de pe sol nu au greutate. □
● Când păsările planează, atracţia gravitaţională nu acţionează asupra lor. □
64
❸ Experiment Lasă să cadă pe podea o foaie de hârtie nemotolită şi o foaie de hârtie
la fel de mare, dar motolită. Ele nu ajung pe sol deodată, chiar dacă sunt la
fel de grele. Frecarea cu aerul este mai mare pentru foaia de hârtie decât
pentru ghemotocul de hârtie datorită formei diferite.
` Lasă să cadă pe podea o pietricică şi o piatră ceva mai mare. Ele ating
solul deodată dacă le lansăm deodată chiar dacă una este mai mare.
Frecarea cu aerul pentru pietre influenţează puţin căderea corpurilor.
❹ De ce?
De ce iarna pe zăpadă încălţămintea cu talpă netedă alunecă?
De ce vehiculele au roți şi nu sunt trase direct pe sol?
De ce paraşuta trebuie să fie mare?
Ce s-ar întâmpla dacă oamenii ar sări din avion cu parașute mai mici?
Ia o foaie de hârtie şi îndoaie-o ca în figură. Leagă o sfoară de câţiva metri la un capăt

şi două, trei fâşii de hârtie creponată la celălalt capăt. Aleargă prin curte şi înalţă zmeul pe
care l-ai confecţionat.
65
Forţe şi efecte (deformare, mişcare)
❶ Geo ştie!
Dacă lovim mingea de tenis cu racheta,

mingea îşi va schimba direcţia de mişcare, dar Dacă lovim mingea cu piciorul,
şi viteza. Mingea acţionează şi ea asupra acţionăm asupra ei şi mingea îşi va schimba
rachetei şi îi întinde corzile. direcţia de mişcare
Dacă tragem de coarda arcului, acesta Lutul olarului este un material ce

se va deforma, se va încorda şi când eliberăm poate fi modelat. Olarul ia o bucată de lut şi
coarda aceasta va acţiona asupra săgeţii şi o va cu multă măiestrie îi dă forma unui vas
pune în mişcare, iar arcul va reveni la forma frumos şi util. După prelucrare, lutul îşi
inițială. păstrează forma finală.
Corpurile acţionează unul asupra altuia şi îşi modifică starea în care se află. Pentru a pune
în mişcare un obiect, trebuie să acţionăm asupra lui cu o forţă. Dacă ne atârnăm de o creangă
nu prea groasă, ea se va îndoi. Când o eliberăm, revine la forma inițială. Dacă apăsăm o bucată
de plastilină, ea se va deforma şi nu mai revine la forma inițială.
interacţiune = acţiunea a două corpuri unul asupra celuilalt;
forţă = măsoară tăria unei interacţiuni;
deformare = modificarea formei unui corp;
corp elastic = revine la forma inițială după deformare;
corp plastic = nu revine la forma inițială după deformare.
66
❷ De ce?
De ce se construiesc automobilele din metal?
De ce se încălzeşte fierul pentru a fi modelat?
Cum putem pune în mişcare un cărucior?
De ce se folosesc arcuri la roţile maşinilor?

● Corpurile îşi schimbă starea de mişcare de la sine. □
● Cauciucul este un material elastic. □
● Lutul olarului este un material plastic. □
● Mingea lovită cu putere se deformează şi îşi schimbă direcţia de mişcare. □
❹ Experiment Construieşte un arc. Lansează cu arcul o săgeată. Observă ce s-a
întâmplat. Explică ce ai observat cu ajutorul celor învăţate.
67
Magneţi. Utilizări ale magneţilor. Busola
❶ Geo ştie! În antichitate, în regiunea Magnesia, oamenii au descoperit roci care
atrăgeau obiecte din fier. Acestea au fost numite magneţi. În zilele noastre
se fabrică magneţi artificiali, mult mai puternici decât cei naturali.
Chinezii au folosit primii magneţii naturali pentru orientare, deoarece
aceştia, dacă se pot roti se orientează pe direcţia nord-sud şi astfel au
construit busola.
Proprietăţile magneţilor sunt mai puternice la capetele acestuia,
numiţi poli magnetici: polul nord şi polul sud. Dacă apropiem doi magneţi
cu aceiaşi poli, ei se resping şi dacă apropiem polii diferiţi, magneţii se atrag.
❷ De ce?
Cum pot afla dacă un obiect este din fier sau nu?
Ce indică / arată o busolă?
Câţi poli are orice magnet?
La ce se folosesc magneţii?

● Magneţii atrag metalele preţioase. □
● Busola ne arată de unde răsare soarele. □
● □
Există magneţi artificiali.
● Orice magnet are doi poli. □
❹ Experiment Amestecă pe o farfurie nasturi, agrafe

de birou, monede şi alte obiecte mici.
Apropie un magnet. Ce se întâmplă?
68
Electrizarea corpurilor
❶ Geo ştie! În antichitate, oamenii au observat că o bucată de chihlimbar frecată
de o bucată de pânză poate atrage alte obiecte mici (fire de păr, etc). Thales
din Milet, om de ştiinţă din Grecia Antică, a numit acest fenomen
electrizare. Dacă aerul este umed, electrizarea se produce mult mai slab.
Dacă frecăm un liniar de păr, observăm că liniarul se va electriza şi
putem ridica colţul foii de hârtie chiar fără să o atingem. Dacă aerul este
uscat şi ne dăm jos o bluză, părul se va electriza şi firele de păr se vor
respinge unele pe altele. Dacă este întuneric, se pot observa chiar şi mici
scântei, descărcări electrice.
❷ De ce?
De ce crezi că praful este atras şi se depune pe ecranul televizorului?
Cum putem verifica dacă un obiect este electrizat?
Cum crezi că se electrizează norii, astfel încât să se producă fulgerul?
De ce se lipesc uneori hainele de mătase de corpul nostru?

● Prin frecare, plasticul se magnetizează. □
● Doar corpurile mici şi uşoare se electrizează, hainele nu se electrizează. □
● Fulgerul este o descărcare electrică uriaşă între norii electrizaţi şi pământ. □
● Corpurile electrizate la fel se resping, corpurile electrizate diferit se atrag. □
❹ Experiment Freacă un balon de

păr şi apoi atinge-l de
perete. Vei constata că
balonul rămâne lipit de
perete şi nu cade. Cum
explici?
69
Mişcare şi repaus
❶ Geo ştie! Ionel pleacă de acasă spre şcoală în fiecare dimineaţă. Dacă este în
întârziere, merge mai repede şi parcurge distanţa până la şcoală într-un
timp mai scurt. Maria care locuieşte mai departe de şcoală are nevoie de
mai mult timp pentru a ajunge la şcoală şi porneşte spre şcoală mai
devreme decât alţi copii.
Colegii lor care vin la şcoală cu autobuzul, pentru că locuiesc departe
de şcoală, ajung repede la şcoală chiar dacă drumul este lung. Ei stau pe
scaune în timp ce autobuzul se apropie de şcoală.
reper = un corp fix (clădire, copac, etc.) faţă de care descriem poziţia unui corp;
mişcare = corpul îşi schimbă poziţia faţă de reper;
repaus = corpul nu îşi schimbă poziţia faţă de reper;
distanţă = depărtarea dintre două locuri;
durata mişcării = timpul necesar pentru a ajunge la destinaţie;
viteza = ne arată rapiditatea mişcării unui corp şi este egală cu distanţa parcursă de un corp
în unitatea de timp.
❷ Calculăm:
viteza = distanţa parcursă: durata mişcării
distanţa parcursă = viteza x durata mişcării
durata mişcării = distanţa parcursă: viteză
70
❸ De ce?
De ce înainte de trecerea de pietoni există semne de circulaţie pentru atenţionarea şoferilor?
Dacă vrem să ajungem într-un timp mai mic la destinaţie, ne mişcăm mai repede sau mai
încet?
Cum putem calcula viteza cu care parcurge o maşină distanţa dintre două localităţi?
● Când călătorim cu viteză mică şi distanţa este mare, durata călătoriei este mică. □
● Un corp se pune în mişcare de la sine. □
● Copacul din curtea şcolii este un reper bun pentru întâlnirea echipei de fotbal. □
● Un porumbel este un reper bun. □
❺ Experiment Măsoară lungimea curţii. Parcurge curtea şcolii la pas. Roagă un coleg
să te cronometreze. Parcurge apoi curtea în pas alergător. Notează şi de
data aceasta durata. Apoi aleargă cu viteză. Notează timpul. Calculează
viteza în fiecare situaţie. Notează rezultatele în tabelul de mai jos:
pas L= m t1= s v1= m/s

pas alergător L= m t2= s v2= m/s
viteză maximă L= m t3= s v3= m/s
Ce observi?
71
Recapitulare
❶ Completează textul şi apoi reciteşte.
Kilogramul este unitatea principală de m pentru m
corpurilor. Procedeul prin care se măsoară masa corpurilor se numeşte c n ă i e.
V l m l corpului este spaţiul pe care îl ocupă un corp. Unitatea principală de măsură
a volumului este l l. Pentru a măsura volumul unui corp folosim un vas
g .
❷ Compară masa următoarelor perechi folosind semnele <, =, >.
❸ Răspunde la următoarele cerinţe.

Cum recunoşti corpurile solide? Dă două exemple.
Cum recunoşti un corp în stare lichidă? Dă două exemple.
Cum recunoşti un corp în stare gazoasă? Dă două exemple.

● Aurul, argintul, fierul, cuprul, aluminiul sunt metale. □
● □
Magneţii atrag corpurile din fier.
● Magneţii atrag toate metalele. □
● Nu putem electriza corpurile prin frecare. □
● Fulgerul este o descărcare electrică foarte mare între un nor şi pământ. □
● Busola este un mic magnet ce se poate roti. □
❺ Experiment Încearcă şi tu. Cum explici?
72
❻ Completează textul şi apoi reciteşte.
Atunci când corpurile acţionează unele asupra altora, spunem că
i ă. Dacă f r e e care acţionează sunt mari,
interacţiunea este puternică. Dacă vrem să punem în mişcare un corp, trebuie să acţionăm
asupra lui cu o . Şi pentru a opri un corp trebuie să acţionăm asupra lui cu o forţă.
❼ Analizează şi răspunde la următoarele întrebări:
1. În ce stare de mişcare erau corpurile

din imagine înainte de accident?
2. În timpul accidentului acţionează
maşina asupra stâlpului? De unde ştim?
3. În timpul accidentului acţionează
stâlpul asupra maşinii? De unde ştim?
4. În ce stare de mişcare se află corpurile
din imagine după accident?
❽ Adevărat sau fals?

● Un copac de pe marginea drumului poate fi reper pentru călători. □
● Un buştean ce pluteşte pe un râu nu este în mişcare. □
● Un buştean ce pluteşte pe un lac nu este în mişcare. □
● Forţa caracterizează mărimea interacţiunii dintre două corpuri. □
● Atracţia gravitaţională a Pământului nu acţionează asupra păsărilor. □
● □
Un tren se deplasează cu 90 km/h. Într-o jumătate de oră va parcurge 45 km.
● O maşină se deplasează pe autostradă cu 100 km/h. Parcurge 200 km în 1/2 ore. □
❾ Descoperă drumul spre comorile ştiinţei.
73
RECAPITULARE FINALĂ
❶ Alege răspunsul corect:
a) Atunci când cântărim, măsurăm: g) Principala sursă naturală de lumină este:

□ masa unui corp □ becul
□ dimensiunile unui corp □ Luna
□ valoarea corpului □ Soarele
b) Volumul este: h) Umbra unui copac este mai scurtă:

□ spaţiul pe care îl ocupă un corp □ dimineaţa
□ spaţiul pe care îl ocupă un corp lichid □ la amiază
□ spaţiul pe care îl ocupă un corp gazos □ seara
c) Pentru a supravieţui se adaptează: i) Pământul se învârte:

□ doar plantele □ în jurul Soarelui
□ doar animalele □ în jurul Lunii
□ toate vieţuitoarele □ nu se mişcă
d) Uneltele moderne se fabrică din: j) Un corp în mişcare:

□ piatră □ îşi modifică poziţia
□ metal □ nu îşi modifică poziţia
□ os □ este fix
e) Magneţii atrag obiectele din: k) Forţa cu care Pământul atrage un corp

este:
□ fier
□ plastic □ de împingere
□ aur □ de tragere
□ de atracţie gravitaţională
f) Bateria, întrerupătorul, becul, l) Rugina se formează pe:

conductoarele electrice sunt:
□ fier
□ resurse naturale □ lemn
□ elemente de circuit electric □ alimente
□ microorganisme
74
m) Naşterea, dezvoltarea, înmulţirea şi t) Legumele se cultivă în:
moartea sunt etape din:
□ livadă
□ ciclul vieţii □ grădină
□ circuitul apei în natură □ podgorie
□ lanţul trofic
n) Plantele se înmulţesc prin: u) În livadă oamenii cultivă:

□ frunze □ pomi fructiferi
□ flori □ legume
□ seminţe □ cereale
o) Din ouăle de fluture apare: v) Pădurea este un mediu:

□ omidă □ artificial
□ fluture □ natural
□ mormoloc □ extraterestru
p) Pe timpul iernii, broaştele: x) Balta este apă:

□ hibernează □ curgătoare
□ mor □ stătătoare
□ migrează □ foarte adâncă
r) Copilul nou-născut al omului se z) Cărbunii, minereurile, petrolul şi gazele

numeşte: naturale sunt resurse ale:
□ boboc □ solului
□ bebeluş □ subsolului
□ pui □ vieţuitoarelor
s) Omul trăieşte într-un mediu:

□ aerian
□ acvatic
□ terestru
75
❷ Alături de Geo ai învăţat multe lucruri despre natură. Cum crezi că va arăta natura peste 10
ani?
❸ De ce sunt importante cunoştiinţele de mediu pentru tine?
❹ Găseşte animalele care sunt pe cale de dispariţie.
❺ De ce plantele de apartament trebuie udate, chiar dacă sunt plantate în sol?
76
❻ De ce este important să păstrăm apele curate?
❼ Uneşte imaginile cu anotimpurile corespunzătoare.
primăvara
vara
toamna
iarna
77
SĂ NE JUCĂM PUȚIN!
❶ Colorează și descoperă cele 8 diferențe dintre cele două imagini.
❷ Găsește toate cuvintele de mai jos ascunse în chenar. Încercuiește-le cu creioane colorate.
E D U C A T I E D R
C F B P K O L C N J
O L I A V B M U T G reciclează
N T Z M H V E R D E curat
O H B A T Y D A V P pământ
poluare
M I E N S C I T P O
verde
I T V T A U U B V I
educaţie
S X P O L U A R E W
economisire
I E R T Z U O P L K
mediu
R E C I C L E A Z A
E M I N B V C L G A
78
❸ În imaginea de mai jos există 4 cazuri de risipă de energie. Găsește-le și încercuiește cu
portocaliu.
❹ Folosind codul de mai jos, descifrează mesajul!
$ % ? % + ᴪ Ѳ # ! Ω ᴪ ! $ # % + ! ᴪ% % # @% Ω ᴪ & %
% @ ! # ? + $ & Ω ᴪ Ѳ
A B E L M N P R S T U
❺ Ajută-l pe Martinel să
ajungă acasă la el.
79
Cuprins
CAPITOLUL I: ŞTIINŢELE VIEŢII ............................................................................................ 4
Caracteristici ale vieţuitoarelor .............................................................................. 4
De ce au nevoie vieţuitoarele? .................................................................. 4
Ciclul vieţii .................................................................................................. 6
Înmulţirea vieţuitoarelor ............................................................................ 8
Cum reacţionează vieţuitoarele la diversele schimbări ale mediului? ....... 10
Recapitulare ............................................................................................... 12
Reacţii ale unei plante la diferite schimbări ale mediului ...................................... 14
Adaptarea la variaţiile de temperatură ...................................................... 14
Adaptarea la lumină ................................................................................... 15
Reacţii de apărare ...................................................................................... 16
Reacţii ale animalelor la schimbările de mediu ..................................................... 17
Adaptarea la variaţiile de temperatură ...................................................... 17
Adaptarea la lumină ................................................................................... 18
Reacţii de apărare ...................................................................................... 19
Recapitulare ............................................................................................... 20
Principalele grupe de animale ............................................................................... 22
Ce sunt insectele? ...................................................................................... 22
Ce sunt peştii? ............................................................................................ 24
Ce sunt amfibienii? .................................................................................... 26
Ce sunt reptilele? ....................................................................................... 28
Ce sunt păsările? ........................................................................................ 30
Ce sunt mamiferele? .................................................................................. 32
Recapitulare ............................................................................................... 34
Omul - menținerea stării de sănătate .................................................................... 36
Cum ne păstrăm sănătatea? ...................................................................... 36
CAPITOLUL AL II-LEA: ŞTIINŢELE PĂMÂNTULUI .................................................................. 38
Apa, aerul, solul ..................................................................................................... 38
Resurse naturale - tipuri, folosire responsabilă ..................................................... 40
Mişcarea apei pe suprafaţa Pământului ................................................................ 42
Schimbări ale stării de agregare a apei. Circuitul apei în natură ............................ 44
Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet ................................... 46
Poluarea apei, a solului, a aerului .......................................................................... 48
Recapitulare ........................................................................................................... 50
CAPITOLUL AL III-LEA: ŞTIINŢELE FIZICE ............................................................................. 52
Proprietăţi ale corpurilor (formă, culoare) ............................................................ 52
Proprietăţi ale corpurilor (lungime, întindere) ...................................................... 54
Volumul corpurilor ................................................................................................. 56
Masa corpurilor ..................................................................................................... 58
Stări de agregare (solidă, lichidă, gazoasă) ............................................................ 60
Topire, solidificare, vaporizare, condensare .......................................................... 61
Proprietăţile unor metale. Utilizări ........................................................................ 62
Interacţiuni la distanță (ex: atracția gravitațională) ............................................... 64
Interacţiuni de contact (ex: frecarea) ..................................................................... 64
Forţe şi efecte (deformare, mişcare) ...................................................................... 66
Magneţi. Utilizări ale magneţilor. Busola ............................................................... 68
Electrizarea corpurilor ........................................................................................... 69
Mişcare şi repaus ................................................................................................... 70
Recapitulare ........................................................................................................... 72
RECAPITULARE FINALĂ ...................................................................................................... 74
SĂ NE JUCĂM PUȚIN .......................................................................................................... 78
80

Știinte Ale Naturii Clasa A III-a

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Știinte Ale Naturii Clasa A III-a

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ȘTIINȚE ALE NATURII

Ioana Câmpean | Cristina Chifor | Doru Chifor

© Copyright 2015 Sinapsis. Toate drepturile rezervate.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

aer = amestec de gaze absolut necesar vieţii pe Pământ;

❷ Adevărat sau fals?

❸ Cum trebuie să fie aerul pe care îl respirăm?

❹ Colorează elementele din natură care ne dau aer curat.

❻ Experiment. Ia două ghivece cu plante asemănătoare. Alege un ghiveci şi îngrijeşte

specie = categorie de plante sau de animale care au aceleaşi caracteristici;

❸ Numeşte stadiul vieţii în care se află oamenii din imagini.

Scrie pe rândurile de mai jos care sunt stadiile de dezvoltare a roşiei.

❺ Numeşte fiecare stadiu din viaţa unui fluture.

încolţire = a răsări din pământ; a germina;

❸ Adevărat sau fals?

De ce agricultorii păstrează seminţele unor plante?

❻ Identifică mama şi puiul ei. Numeşte fiecare animal.

Plantele se nasc din . Animalele se înmulţesc prin

adaptare = acomodarea, obişnuirea vieţuitoarelor cu noile condiţii de viaţă;

❷ Adevărat sau fals?

primăvara vara toamna iarna

❹ Experiment. Ia o plantă aflată în ghiveci şi îndepărteaz-o de geam. Aşaz-o într-un

De ce pleacă doar unele păsări în ţările calde?

Cum se adaptează omul la sezonul rece?

Primăvara, soarele încălzeşte . Zăpada se ,

Pentru a creşte şi a se dezvolta armonios, vieţuitoarele au nevoie de ,

❷ Adevărat sau fals?

❹ Găseşte animalele ascunse în desenul de mai jos. Numeşte-le,

❻ Completează desenul pentru a realiza un pom fructifer aflat în anotimpul toamna.

Cuvântul secret este

❷ Desenează înfăţişarea unui copac în fiecare anotimp.

❸ Adevărat sau fals?

Pentru a rezista perioadelor foarte sau foarte ale

Alcătuieşte, împreună cu colegul tău de bancă, un proiect în care să prezinţi o plantă şi

De ce floarea-soarelui se rotește după soare?

❹ Experiment. Îţi aminteşti planta de fasole pe care ai plantat-o acum câteva

❷ Identifică „arma de apărare” a următoarelor plante:

❸ Adevărat sau fals?

❷ Grupaţi în diagrame următoarele animale. diurne nocturne

❸ Adevărat sau fals?

❸ Adevărat sau fals?

De ce unele omizi sunt verzi?

❺ Completează şi apoi reciteşte:

De ce stejarului îi cad frunzele iarna?

❹ Adevărat sau fals? ● Pentru a supravieţui, plantele şi animalele se adaptează. □

Din ţara noastră

Din ţara noastră

❹ Adevărat sau fals?

De ce alungăm muştele din case?

De ce sunt consideraţi dăunători fluturii albi ai verzei?

❷ Completează desenul şi numeşte părţile componente.

❷ Numeşte fiecare stadiu din viaţa unei broaşte.

❹ Adevărat sau fals?

❷ Numeşte reptilele din desen.

❸ Ştiaţi că... ● cameleonii se pot camufla schimbându-şi culoarea? Ei sunt ca nişte

❺ Adevărat sau fals?

Şopârlele, şerpii, broaştele ţestoase şi crocodilii sunt .

membre = denumire dată picioarelor sau labelor animalelor;

❷ Completează tabelul cu câte trei exemple:

păsări păsări păsări păsări de pe

❸ Realizează corespondenţa de la fiecare pasăre la piciorul ei.

❹ Adevărat sau fals?

De ce păsările îşi construiesc cuiburi în copaci?