DEMOGRAFIE

COMPARATĂ
AN II
Autor: Lector univ.dr.
MESESAN SCHMITZ LUIZA IULIANA
 Despre teorii în științele sociale versus
științele exacte
1. Care este rolul unei teorii?
• General valabilă sau contextuală?
• Etape istorice/contexte diferite
• Abordare mecanicistă:Teoria gravitației a lui Newton
(mecanica clasică);

• atomul (nucleu+electroni (unul sai mai multi);

Electroni: protoni și neutroni în număr egal
• Teoria relativității Einstein (Ideea de bază a acestor două teorii este
că timpul și distanțele unui eveniment măsurate de doi observatori au,
în general, valori diferite, dar se supun totdeauna acelorași legi fizice)
• Abordarea cuantică: Particule subatomice –quarkuri/leptoni)
• Teoria hazardului
• Minutul 35-37 (experimentul https://
www.youtube.com/watch?v=R6G3-Zc9mtM&t=1503s
• Minutul 41-42
• What The Bleep Do We Know FULL MOVIE EXTENDED
romana)
• Universul Cuantic sau Fizica Cuantica pentru incepatori
https://www.youtube.com/watch?v=f9wA9T2IVJU
 Criterii de evaluare a teoriilor
1. Abstractizarea (teoria folosește termeni
abstracți care îi permit să se conecteze la un
număr nelimitat de cazuri)
2. Explicativă (ne spune de ce se întâmplă
anumite lucruri și nu doar descrie ce se
întâmplă)
3. Argumentele empirice (explicația propusă
trebuie să fie sprijinită de date empirice )
4. Generalitatea (nu se referă doar la o situație
sau un caz ci la mai multe cazuri sau situații de
un anumit tip și pentru mai multe contexte)
 Despre teorii în științele sociale versus
științele exacte
1. O noua paradigmă centrată pe organic
-știință a complexității(datorită dezvoltării
științei minții)
• Presupune noi teorii și tehnici de cercetare a
socialului
• Ar trebui sa vorbim de organism social și nu de
sistem social
• Tranziție de la o viziune mecanicistă, sistemică
la o viziune organicistă
• Societatea agricolă
• Societatea industrială
• Societatea informațională
• Societatea cunoașterii (știință a complexității)
• Societatea conștiinței
Diferențe sistem mecanic sistem complex
• Preluat din prezentarea realizată de dr. Ing. Florin Muntean la Social Sciences
Research Methods Summer School)
Modelul lui Hugh Barton şi Marcus Grant (2006) construit împreună cu Whitehead şi Dahlgren (1991) şi
Barton (2005)
Sursa: United Nations Economic Comission for Europe (http://www.unece.org/env/eia/sea_manual/health.html
 Teorii despre dinamica populației

1. Teoriile despre populație vizează

următoarele elemente
• Raportul dintre populație și economie
• Raportul dintre populație și societate
• Factorii responsabili de modul de evoluție a
populației
• Distribuția spațială
 Teorii despre dinamica populației

3. Etape istorice în dezvoltarea teoriilor despre

populații
• Corelația dintre populație și resursele naturale
• Corelația dintre populație și dezvoltarea
economică
• Corelația dintre populație și toate celelalte
sisteme
 Teorii despre dinamica populației
I. Teorii care abordează II.Teorii care abordează III. Teorii care consideră
relația dintre populație relația dintre populație și că populația dispune de
și resursele naturale dezvoltare economică mecanisme de reglare a
(antinataliste) (populaționiste) volumului populației
pentru a ajunge la un
echilibru
1.Thomas Malthus (1766- 1. Karl Marx (1818-1883) 1. Teoria tranziției
1834) -popularitate >1850 demografice (Adolphe
-popularitate <1850; >1950 Landry, 1877-1956); D.J.
van de Kaa;
Jean-Claude Chesnais
(prezent)
2. Teorii neo-malthusiene 2. Alfred Sauvy (1898-1990) 2. Teoria optimului
-popularitate după 1950 demografic (Alfred Sauvy,
Ex: Eugenia (Margaret 1898-1990)
Sanger, 1879-1966) 3. Ester Boserup (1910- 3. Teoria populației
-popularitate >1916 1999) staționare
4. Ecologismul* (curent)
-popularitate >1970
• Se dorește orice creștere/descreștere a
populației sau aceasta ar trebui să țină
cont de structura populației pe vârstă, sex
sau distribuția spațială?
• Efecte perverse
• Exemple: China-structura pe sex,
distribuția spațială; India-zona New Delphi,
Brazilia-zona Rio de Janiero
 I. Teorii care abordează relația dintre
populație și resursele naturale (antinataliste)

1.Thomas Malthus (1766-1834)

• Eseu asupra principiului populației 1798
• Obstacole pozitive (represive)

• Volumul populației resurse hrană

Fertilitatea
Creșterea metode de a face agricultură
Dezvoltarea economică

Obstacole preventive
(natalitate selectivă-persoane sărace)
Nupțialitatea Mizeria și condițiile
proaste de trai din acea
perioadă
 În prefața ediției din 1803, Thomas Malthus declara:
“Un om care se naște într-o lume deja ocupată, dacă nu
are posibilitatea să obțină de la părinți mijloace de
subzistenta și dacă societatea nu are nevoie de munca lui,
el nu are nici un drept să solicite hrana. La marele banchet
al naturii el nu are tacâm. Natura îl poftește afară. Dacă
totuși nu pleacă și câtorva dintre invitați li se face milă și-l
primesc la masa lor, alți intruși se vor prezenta imediat
pentru a cere aceeași favoare. Zgomotul produs de
aducerea alimentelor și de vociferările noilor veniți vor
umple sala. Ordinea și armonia invitaților va fi tulburată,
abundența de odinioară se va schimba în sărăcie, buna
dispoziție a invitaților va fi distrusă de spectacolul mizeriei
și a jenei din sala, precum și de protestele supărătoare ale
furioșilor care numai găsesc alimente pe care au fost
învățați să conteze. Invitații își vor da seama prea târziu de
eroarea comisa.” (apud Mureşan, 2005, 71)
 Critici ale teorii
1. Nu se poate realiza un model matematic
(problema măsurării resurselor)
2. De ce informații este nevoie pentru a se face
predicții privind evoluția populației unei țări?
(nu sunt specificate condițiile în care populația
va crește)
3. Natalitatea selectivă
Testarea empirică a teoriei
4. -<1850;>1950; se poate testa pe date relația dintre Vpop și grad
sărăcie extremă
5. Prezent-în toate țările nivelul de bunăstare a crescut (venitul
mediu a crescut iar număr /procent persoane în sărăcie extremă a
scăzut)
6. Există țări unde Vpop a crescut și procentul celor în sărăcie
extremă este ridicat: ex. Nigeria, India, Indonezia, Pakistan,
Bangladesh, Congo, Etiopia
7. Există țări unde Vpop a crescut și nu există persoane în sărăcie
extremă: SUA, Japonia, Brazilia, China
Gapminder World-volumul populației+nivelul de sărăcie/malnutriție
2. Teorii neo-malthusiene
• După 1950 revine teoria lui Malthus sub
forma acestui nou curent. De ce se întâmplă
acest lucru?
• Mijloacele de stopare a creșterii populației
diferă (avortul, mijloace contraceptive)

Testarea empirică a teoriei

1. >1950; se poate testa pe date relația dintre Vpop și grad
sărăcie extremă
2. Prezent-în toate țările nivelul de bunăstare a crescut (venitul
mediu a crescut iar număr /procent persoane în sărăcie
extremă a scăzut)
3. Există țări unde Vpop a crescut și procentul celor în sărăcie
extremă este ridicat: ex. Nigeria, India, Indonezia, Pakistan,
Bangladesh, Congo, Etiopia
4. Există țări unde Vpop a crescut și nu există persoane în
sărăcie extremă: SUA, Japonia, Brazilia, China
Gapminder World-volumul populației+nivelul de sărăcie/malnutriție
 Eugenia-Margaret Sanger, 1870-1966
-Societatea Americană de Eugenie
-editor al revistei Birth Control Review
-1922 The Pivot of Civilization („Mai mulți copii pentru cei potriviți și
mai putini pentru cei nepotriviți”) („evreii, slavii, catolicii şi negrii”.)

--fondatoarea organizației Planned Parenthood (1916)

http://www.plannedparenthood.org/
Economisrea
resurselor societății
și curmarea
Îmbunătățirea suferinței umane
geneticii umane

Natalitate selectivă (interzicerea reproducerii persoanelor

insuficient înzestrate sau care nu își pot permite creșterea copiilor și
reglementarea reproducerii pentru ceilalți)
4. Ecologismul
• Prin 1970 apare acest curent: creșterea populației
duce la distrugerea mediului înconjurător
• Protejarea mediului înconjurător
• Creștere zero a populației
• Exploatarea responsabilă a resurselor
naturale
• dezvoltare durabilă
• Declararea de arii protejate, parcuri nationale etc
• Organizații care sprijină activitatea în această
sferă
• https://www.wwf.ro/despre_wwf/
• În țările cu populație numeroasă cum sunt
indicatorii de mediu? (Gapminder World)
1. Nigeria, India, Indonezia, Pakistan,
Bangladesh, Congo, Etiopia
 II.Teorii care abordează relația dintre
populație și dezvoltare economică
(populaționiste)
• Ritmul de creștere a populației scade după 1850 și apar tezele populaționiste

• 1. Karl Marx (1818-1883)

• Volumul populației Condițiile de
reproducere a
mijloacelor de
subzistență

• Progresul tehnic
• Nivelul de dezvoltare economic
 Testarea empirică a teoriei
1. După 1850, propoziție explicativă
2. Prezent: În toate țările Vpop a crescut și
bunăstarea a crescut
3. E greu de stabilit pe date, care e cauza și
care e efectul, datele sugerează doar variația
împreună a celor două variabile
4. Analiză pe predicții asupra volumului
populației. Contraexemple: țările dezvoltate
care își vor diminua populația după 2020,
Japonia, China, țări cu nivel economic ridicat
din Europa (Spania, Italia, Finlanda etc)
• United Nations, Department of Economic and Social Affairs:
https://www.un.org/en/development/desa/population/index.asp
• Gapminder World-volumul populației+income/tehnologie
 II.Teorii care abordează relația dintre
populație și dezvoltare economică
(populaționiste)
• Ritmul de creștere a populației scade la după 1850 și apar tezele populaționiste

• 2. Alfred Sauvy (1898-1990)

• Elev al lui Adolphe Landry (fondator INED-Franța)
• Conceptul de „lumea a treia”; perspectiva asupra
populație trebuie analizată pe fiecare caz în parte

• Creșterea
Volumului populației
Dezvoltarea
economică

• Progresul tehnic
 II.Teorii care abordează relația dintre
populație și dezvoltare economică
(populaționiste)
• Ritmul de creștere a populației scade la după 1850 și apar tezele populaționiste

• 3. Ester Boserup (1910-1999)

• Evoluția agrară și presiunea demografică-1965
• Curent anti-malthusianist
Volumului populației
Bogăție

• Modalități de a crește producția de mâncare

• https://www.youtube.com/watch?v=Qmla9NLFBvU
• https://www.youtube.com/watch?v=Y5I04EObZNo
• Care teorii par să se confirme în prezent?
• De ce în unele țări se confirmă teoriile iar
în altele nu? Ce face diferența?
– Factori culturali, politici, religia, grupurile
etnice
– Perspectiva istorică
• “Structurile social-economice înapoiate din
majoritate ţărilor Lumii a doua şi a treia nu
le permit acestora să utilizeze eficient
resursele materiale şi umane de care
dispun, să introducă în producţia socială
progresul tehnic şi ştiinţific contemporan,
să dezvolte sistemul educaţional, de
asistenţă medicală etc şi le condamnă în
actuala ordine economică şi politică
mondială la subdezvoltare şi înapoiere în
viitorul previzibil.” (Ţarca, 1997,331)