Sapiens: Scurta istorie a

omenirii
Yuval Noah Harari

-Fisa de lectura-

Yuval Noah Harari este un istoric israelian, profesor la departamentul de Istorie al

Universitatii Ebraice din Ierusalim. In anul 2005 a fost numit lector la facultatea de istorie a
Universitatii din Ierusalim, in 2008 capatand definitivatul pe postul de conferentiar. Din
septembrie 2014 a devenit profesor universitar. Intre anii 2003-2011 a fost coordonatorul
programului de istorie universala Universitatea ebraica, și, în cadrul acestei sarcini, au luat
natere cele două cărți ale sale care i-au adus faimă peste hotare. Este autorul cărților de succes
internațional Sapiens Scurta istorie a omenirii (2011, tradusă în românește în 2017) și Homo
Deus Scurta istorie a viitorului (2015, tradusă în românește în 2018).

Pornind de la intrebarea „ Cum dintre toate speciile de primate mari doar una a ajuns sa
stapeneasca lumea in doar 150.000 de ani si mai ales cum a reusit acest lucru?” , autorul
analizeaza toate revolutiile care au marcat omenirea. Aceste trei revolutii au stat la baza
evolutiei omului din vanator culegator in traiul in metropole agomerate:

 Revolutia cognitiva
 Revolutia agricola
 Revolutia stiintifica

Revolutia cognitiva
Se presupune ca Revolutia cognitiva a avut loc acum aproximativ 70.000, atunci cand Homo
Sapiens s-a diferentiat de restul specilor umane( Neanthertali, Homo Erectus etc).Autorul
merge pe premisa ca pricipalul semn al revolutiei cognitive este inventarea limbajului uman.
Yuval merge pe doua teorii, prima ar fi ca limbajul uman s-a inventat pentru a anunta pericole
imediate cum ar fi un animal pradator in apropierea tribului, insa omul are o capacitate foarte
mare de stocare si o imaginatie bogata, asa ca, a doua teorie face referire la un obicei extrem
de comun, barfa. Desi barfa este considerat un obicei nepotrvit se pare ca aceasta a jucat un
rol extrem de important in dezvoltarea umana. De ce? Pentru ca oamenii sunt niste anmale
sociale, iar cooperare sociala este extrem de importanta si benefica pentru sapiens. Pentru a
intelege mai bine aceasta teorie o vom transpune intr-un exemplu relevant de acum 70.000 de
ani: pe vremuri triburile plecau la vanatoare, astfel incat, comunicarea era primordiala pentru
a stabili tactica sau a semnala pericole imediate, dar si pentru a stii pe cine din trib te poti
baza, cine este las sau curajos. Un grup de matematicieni a calculat faptul ca intr-un grup de
50 de personane sunt posibile 1225 de relatii, ceea ce inseamna ca un individ ar trebui sa
memoreze istoricul a 1225 de relatii diferite.

Un al doilea semn al revolutiei cognitive este imaginatia/fictiunea. Cu aceste atribute, spre

deosebire de animale, oamenii pot crea legende, mituri si povesti chiar si religii. Aceste valori
comune, aceasta imaginatie colectiva a ajutat rasa noastra sa evolueze in grupuri extrem de
mari. Spre exemplu cimpanzeii nu pot functiona in grupuri mai mari de 100 de membrii
pentru ca nu reusesc sa coopereze si ajung sa nu recunoasca membrii grupului. Imaginatia
omului este aproape infinita si trebuie sa afirmam ca lucruri precum granite, tari, religii sau
corportatii nu exista cu adevarat si sunt doar proiectari ale imaginatiei noastre. Capacitatea
noastra de a creea concepte inexistente a dus la o colaborare foarte mare a unui numar mare
de straini. Sa luam spre exemplu firma Peugeot, o firma care produce automobile in europa
inca din secolul 19, firma in sine nu exista, este un concept creat de imaginatia noastra, totusi
Peugeot are 200.000 de angajati care coopereaza extrem de eficient.

Revolutia cognitiva ar putea fi rezumata la capacitatea omului de a comunica in grupuri mari

si de a creea concepte precum religie, muzica, pictura, zei, mituri sau companii multinationale
ale secolului 21.

Revolutia agricola
Un aspect important al tranformarii sapienului in regele planetei a fost revolutia Agricola,
aceasta a fost reprezentata de capacitatea omului de a se raspandii pe o arie geografica foarte
mare si diversa din punct de vedere climatic. Se presupune ca aceasta etapa a evolutiei a
inceput acum aproximativ 45.000, prima expeditie fiind in Australia. Ramane totusi un mister
cum la aceea vreme sapiens a reusit sa parcurga o distanta atat de mare pe apa, insa sunt
dovezi arheologice care atesta asta. Teoria cea mai probabila sugereaza ca locuitorii insulelor
din Indonezia ar fi fost primii temerari, obisnuiti fiind cu traiul pe tarmul marii, acestia au
invatat cum sa construiasca si manevreze nave. Un al doilea aspect extrem de important al
evolutiei agricole a fost si influenta asupra animalelor, Yuval spune ca din momentul in care
sapiens a pus piciorul pe tarmul Austrailei acesta a „ saltat de la mijlocul lantului trofic pana
in varf si a devenit specia cea mai mortala in analele pamantului”. Homo sapien a reusit in
doar cateva mii de ani sa impinga spre extintie multe specii de animale, in special speciile
mari. Homo sapien a modelat ecosistemul Australian, se presupune, prin metoda focului,
remodelandu-l dupa nevoile sale. Yuval subliniaza in unul din subcapitolele cartii faptul ca
acum aproxmativ 16.000 de ani oamenii au profitat de o scadere a nivelului marii si au
populat America. Acest lucru, consider Yuval, este o alta dovada a suprematiei sapiensilor,
fiind sigura specie capabila sa se adapteze la ecosisteme atat de diferite intr-un timp atat de
scurt.

Cu trecerea anilor oamenii au simtit nevoia sa se stabileasca in asezari permanente formand

comunitati, astfel devenind din vanatori-culegatori fermieri. Aceasta noua evolutie a
sapienului a determinat un al doilea val de extintie a altor rase de mamifere. Oamenii au reusit
sa domesticeasca animalele si sa isi procure de la ele cele necesare traiului, precum carne,
oua, lapte, blanuri, piei.

Yuval intuleaza acest fenomen ca „potopul uman” fiind de parere ca omul nu poate trai in
armonie perfecta cu natura. Desi acest fenomen il vedem si astazi, prin schimbarile climatice
si consumeterism, autorul atrage atentia ca asta s-a intamplat si cu mii de ani in urma, omul
modeland mediul intr-un mod egoist.

Revolutia stiintifica
Revolutia stiintifica se refera la progresul uluitor al capacitatii umane din ultimii 500 de ani,
un rezultat ar descoperirilor si inventiilor stiintei moderne. Autorul subliniaza ca nimic nu s-a
intamplat inainte comparabil in viteza si amploare. Aceasta evolutie a implicat schimbari
majore in politica, societate si economie.

Pana la inceputul perioadei moderne investiitle in stiinta erau destul de mici, deoarece nu se
credea ca se vor obtine avantaje medicale, militare sau economice. Yuval considera ca cel mai
important factor care a determinat acest salt urias in evolutie a fost admiterea ignorantei,
aceasta ignoranta consta in faptul ca oamenii considerau ca stiu raspunsul la cele mai
importante intrebari. Cunoasterea pre-moderna explicata de Islam, crestinism sau budist
afirmau ca tot ce este esential de stiut este deja cunoscut. Explicarea necunoscutului prin
divinitate a fost autosuficent mii de ani, totusi, omul curios a simtit nevoia sa isi explice
logic, prin stiinta anumite fenomene. Asa au aparut oameni ca Charles Dawin, cu o teorii
extrem de ostile impotriva divinitatii. Isaac Newton este un alt om de stiinta care a schimbat
cu totul principiile prin publicarea cartii „ Principiile Matematice ale Filozofiei Naturale”,
acesta incercand sa isi explice matematic si logic de ce marul ajunge mai tarziu pe jos decat o
ghiulea.

Stiinta moderna, printre altele, a incurajat indirect suprapopularea planetei, oamenii fiind
capabil sa produca cantitati impresionante de mancare, reusind sa accelereze procesul de
crestere al animalelor, fructelor sau legumelor. Consumeterismul din zilele noastre insa are
doua taisuri deoarece trebuie sa admitem ca planeta noastra are resurse limitate si pe langa
asta din ce in ce mai multi oameni sufera de obezitate. Autorul subliniaza in lucrarea sa faptul
ca in utlimii ani mai multi oameni mor de boli cauzate de obezitate decat de foame.

Yuval se intreaba, retoric sau nu, daca stiinta poate rezolva problema mortii. Din pacate omul
este un mecanism complex si minunat, insa este efemer. Autorul ridica si problema moralitatii
acestui lucru totusi, oare stiinta moderna ne poate face sa fim nemuritori? Daca da, in functie
de ce criterii se vor selecta oamenii imortali? Trebuie sa admitem ca descoperirile recente si
eradicarea anumitor boli au contribuit esential la marirea sperantei de viata si au crescut
calitatea vietii. Yuval considera ca stiinta o sa evolueze atat de mult incat prin medicatie,
clonare( transfer de constiinta in noi corpuri) sau prin interventie nanocelulara omul ar putea
deveni vesnic. Spre exemplu, fata de secolul trecut speranta medie de viata a sarit de la 30 de
ani la 80 de ani in lumea dezvoltata.

Acest salt tehnologic a adus si avantaje si dezavantaje si a aratat din nou cat de repede se
poate adapta un sapien la un nou ecosistem. Totusi, conform unor studii, este foarte probabil
ca un sapien vantor-culegator sa fii fost mult mai fericit decat un om modern cu un Iphone.
Acest subiect este dezbatut pe larg de autor in urmatoarea sa carte, Homo Deus: Scurta istorie
a viitorului.
Cartea lui Yuval Harari este o opera de arta extrem de ampla care analizeaza omenirea
aproape de la facerea ei ( cel putin de la primele dovezi care atesta asta) pana in zilele noastre.
Este vital pentru noi ca invidizi sa aflam de unde am plecat ca sa intelegem unde ne aflam.
Autorul afirma:” „obiceiurile noastre alimentare, conflictele şi sexualitatea noastră sunt toate
rezultatul modului în care minţile noastre de vânători-culegători interacţionează cu ambientul
nostru postindustrial actual, cu megalopolisurile, avioanele, telefoanele şi computerele sale”.
Lucrarea reuseste sa comprime perfect un subiect atat de des dezbatut in ultima vreme si
reuseste sa surprinda atat psihologia maselor, cat si psihologia individului.

Desi raman multe semne de intrebare asupra anumitor subiecte, lucrarea lui Yuval este o
lectura aproape obligatorie pentru orice sapien.