DEMOGRAFIE

AN II
Autor: Lector univ.dr.
MESESAN SCHMITZ LUIZA IULIANA
 Procese demografice. Îmbătrânirea
demografică
DEFINIȚIE: creșterea ponderei populației peste un prag care este considerat
“bătrânețe” (de regula peste 65 de ani) raportat la total populație
-conceptul “bătrânețe” este un construct social (vârstnic/senior)
Cum erau definite categoriile de vârsta înainte?
Cum apar categoriile de vârsta? Cum apare vârsta pensionarii?

-”îmbătrânirea demografică” versus “îmbătrânirea vârstnicilor”

 Procese demografice. Îmbătrânirea
demografică
-1956, primul raport asupra îmbătrânirii demografice-Divizia de Populație a Organizației
Națiunilor Unite
-București 1974; Mexico-City 1984, Cairo 1994;Madrid 2002

-Divizia pentru Populație avertizează astfel că îmbătrânirea populației este mai

accelerată în tarile în curs de dezvoltare decât în cele dezvoltate;

An 1950 2007 2050

Nr persoane cu vârsta 12 4 2
15-64 ani/persoană cu
vârsta peste 64 ani

Sursa: Eurostat
 Cauze
Generația baby-
boom după cel
de al doilea
război mondial-se
va stinge la
mijlocul secolului
21

Îmbatrânirea
demografică
în țările
foarte
Creșterea
Scăderea dezvoltate speranței
natalității
de viață
 ROMÂNIA

Decretul Emigrația
1966 tinerilor după
1990

Tranziția Tranziția Tranziția

demografică economică politică

RITMUL ACCELERAT DE ÎMBĂTRÂNIRE

DEMOGRAFICĂ
 De ce este cel mai analizat fenomen?

•Consecințe economice și sociale din cele mai grave

•Dezechilibre majore la nivelul bugetelor statelor

•Este un proces ireversibil

Indicatori de măsurare:
1. Proporția persoanelor de 65 ani și peste în total
populație (dacă este între 7-12% este în proces de
îmbătrânire, dacă este mai mare de 12% este
îmbătrânită demografic)
2. Vârsta medie a populației;
3. Vârsta mediană a populației;
4. Indicele de îmbătrânire (raportul dintre cei peste 65
de ani și persoanele tinere 0-14 ani)
5. Coeficient de dependență (raportul dintre cei peste
65 de ani și persoanele de vârstă activă 18-64 ani)
 CONSECINȚE
1.Consecinte pentru societate
•1.1. Consecințe sociale
•1.2. Sistemul de pensii
•1.3. Sistemul de asigurări de sănătate
•1.4. Politici de securitate socială
•1.5. Subfinanțarea altor domenii
•1.6. Piața muncii
•1.7. Sistemul de educație
 1.1. Consecinte sociale
-contribuie la declinul societatii moderne (nu mai este forta de munca, nu
mai poate progresa societatea, se schimba atitudinile si valorile,
aptitudinile populatiei care se vor regasi la nivel de populatie, capacitate
scazuta de adaptara la schimbare si la noile tehnologii. Aceasta teorie nu
s-a pus in practica.
Contraargumente: tarile mai dezvoltate economic au un grad mai ridicat
de imbatranire
Exista doua conceptii privind acest proces:
1.Economisti si demografi: imbatranirea demografica este o
problema care ar trebui combatuta prin cresterea natalitatii si
imigratie
2.Sociologi: imbatranirea demografica reprezinta doar un proces
de mutatii sociale la care societatile afectate trebuie si pot sa se
adapteze. Omenirea a mai trecut prin situatia aceasta (vezi criza
din anii 1930) Structura demografica nu trebuie fortata sa se
adapteze la structurile economice.
Solutiile nu sunt in schimbarea sistemului demografic, problema este una
sociala iar solutiile trebuia gasite la nivelul politicilor sociale de protectie a
varstnicilor

POLITICI DE SCHIMBARE- STIMULAREA NATALITĂȚII

POLITICI DE ADAPTARE
 Politici de adaptare

–-se pune accent pe nevoile persoanelor în vârsta (insuficienta veniturilor, probleme

locative, sănătate, probleme de relaționare, menținerea în activitate după
pensionare)
–-se înființează diverse structuri organizatorice cu rol în asigurarea de servicii pentru
această categorie de persoane (departamente în cadrul primăriilor privind servicii
acordate persoanelor în vârsta, cămine pentru persoane vârstnice, centre de zi,
centre de acordarea de servicii medicale la domiciliu, asociații/ ONG-uri de profil )

–Vezi site Primăria Brașov

 1.2. Sistemul de pensii
-finantare prin repartitie:
-sistemul de pensii Bismarck se bazeaza pe cotizare sociala :plateste
angajatul si angajatorul pentru Romania; pensia este procent din ultimii ani in
care s-a platit contributia
-Sistemul baveridgian se bazeaza pe impozitare
-finantare prin capitalizare: sistemul privat de pensii (e nevoie de
:stabilitate economica si increderea oamenilor in aceste institutii)
1.2. Sistemul de pensii
Rata de dependenta peste 65
ani//15-64 ani (raportat[ la
100 persoane 15-64) 2010 2014 2050
Belgia 26,03 27,3 42,48
Bulgaria 25,44 29,3 56,06
Republica Cehă 21,57 25,7 50,14
Danemarca 24,87 28,3 41,79
Germania 31,26 31,5 58,11
Estonia 25,18 27,9 48,33
Irlanda 16,82 19,3 39,66
Grecia 28,41 31,6 57,45
Spania 24,69 27,2 56,91
Franta 25,66 28,4 45,48
Italia 30,78 33,1 56,34
Cipru 18,64 19,9 39,82
Letonia 25,19 28,8 54,25
Lituania 23,28 27,5 47,25
Luxemburg 20,43 20,4 41,94
Ungaria 24,2 25,8 50,18
Malta 21,26 26,4 46,47
Olanda 22,82 26,4 46,5
Austria 26,1 27,2 48,56
Polonia 18,96 21,2 53
Portugalia 26,7 30,3 55,62
Romania 21,37 24,3 53,81
Slovenia 23,8 25,7 55,05
Slovacia 16,93 19 51,38
Finlanda 25,63 30,2 44,86
Suedia 27,72 30,6 41,7
Marea Britanie 24,86 27 39,41
Islanda 17,87 19,9 33,54
Lichtenstein 19,29 22,4 54,08
Norvegia 22,46 24,2 40,29
Elveția 24,71 26,1 50,53

Sursa: Eurostat
 POLITICI DE ADAPTARE
Soluția 1: implementarea unor măsuri pentru ca să reziste sistemul de
pensii de finantare prin repartiții

1. reducerea veniturilor unor categorii de persoane:

1. scaderea valorii pensiilor;
2. marirea contributiei salariatilor la fondurile de pensii;
2. schimbarea raportului dintre efectivul persoanelor intretinute in
varsta si a celor active:
1. ridicarea varstei la pensionare*
2. creșterea ratei de ocupare a persoanelor vârstnice
3. cresterea ratei de ocupare a populatiei feminine*
4. creșterea ratei de ocupare a persoanelor care nu au loc de muncă (rromii,
persoane cu dizabilități etc)
5. afluxul de persoane imigrante
6. atragerea persoanelor dupa varsta de pensionare în câmpul muncii
(program redus)
7. reglementarea pieței muncii,
8. educație și training pe tot parcursul vieții
Solutia2: Sistemul bazat pe capitalizare
Solutia 3: Sistem bazat pe asistenta varstnicilor, indiferent daca au cotizat sau nu,
dublat de un sistem privat de pensii
The 2018 Ageing Report-vezi tabele paginele 30, 51, 60-61
 Pensia pentru limită de vârstă
• Pensia pentru limită de vârstă se cuvine
persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data
pensionării, condiţiile privind vârsta standard de
pensionare şi stagiul minim de cotizare prevăzute
de lege. Personalul militar are dreptul la pensia
pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei
standard de pensionare, în condiţiile realizării
stagiului minim de cotizare în specialitate.
• Vârsta standard de pensionare, stagiul complet de
cotizare, stagiul minim de cotizare şi stagiul minim
de cotizare în specialitate pentru femei şi bărbaţi
sunt stabilite în raport de luna și anul naşterii
(anexa nr. 5 şi anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice).
• Vârsta standard de pensionare este 63 de ani
pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi, stagiul
minim de cotizare este de 15 ani şi stagiul complet
de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei,
cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestor coordonate
se realizează printr-o creştere graduală, conform
eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 la Legea nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
• Vârsta standard de pensionare creşte:
– pentru bărbaţi - de la 64 de ani la 65 de ani,
în intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2015;
– pentru femei - de la 28 ani la 35 de ani, în
intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2030.
• Pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi
gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu
statut special din sistemul administraţiei
penitenciare, din domeniul apărării naţionale,
ordinii publice şi siguranţei naţionale, atât pentru
femei, cât şi pentru bărbaţi:
• vârsta standard de pensionare este de 60 de ani;
• stagiul minim de cotizare în specialitate este de 20
de ani;
• stagiul complet de cotizare este de 30 de ani.
Sursa: https://www.cnpp.ro/
https://ciel.ro/blog/noua-lege-a-pensiilor-explicarea-mo
dificarilor-importante-ghid-ciel-romania
/-2019

– pentru femei - de la 59 de ani la 63 de ani, în

intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2030.

• Stagiului minim de cotizare creşte de la 13 ani la

Reforma sistemului de pensii din Romania-sistem
multipilon
•Din 2007 se introduce pilonul II de pensii private obligatorii
•Pilonul III de pensii facultative
 1.3. Sistemul de asigurări de sănătate
Frank Shaw (2002) evidentiaza 3 scenarii posibile privind
morbiditatea-mortalitatea:
1.Scenariul cosmar: boala si dizabilitatea apar la aceeasi varsta ca
acum (in jur de 60 ani), dar datorita factorilor medicali, moartea este
amanata. Rezulta o crestere exponentiala a cheltuielilor de sanatate
2.Scenariul orizontului care se retrage: boala si dizabilitatea este
amanata in aceeasi masura ca si moartea. Rezulta o constanta a
cheltuielilor legate de sanatate
3. Scenariul morbiditatii compresate: perioada de amanare a
bolilor este in crestere, iar intervalul intre aparitia acestora si
moarte se scurteaza. Rezulta o scadere a cheltuielilor de sanatate.
Traian Rotariu adauga un alt scenariu:
4. Scenariul morbiditatii dilatate (intre 1 si 2): bolile se retrag dar
nu in masura in care evolueaza durata batranetii. Rezulta o
crestere a costurilor de sanatate.
Există multe studii pe această temă. Principalele concluzii la care au
ajuns sunt:

• Îmbătrânirea explică doar o mică parte din creșterea cheltuielilor de

sănătate (tehnologia face ca această creștere sa fie mică)
• Politicile economice și sociale sunt importante în determinarea
cheltuielilor de sănătate
• Utilizarea serviciilor de sănătate scade după vârsta de 80 de ani
• Proximitatea față de moarte este cheia (cheltuielile de sănătate
cresc prin creșterea cheltuielilor în apropierea morții)
• Există diferențe mari între țări
• 1.4. Politici de securitate sociala
• Îngrijirea vârstnicilor pe termen lung
• Pensiile sociale
-
 1.5. Subfinanțarea altor domenii
Tara Venit cheltuit pentru Venit cheltuit pentru pensii Venit cheltuit
pensii în 1998 în 2009 pentru pensii în
2013

Italia 14,5% din PIB 16% din PIB 17% din PIB

Franţa 13% din PIB 14,5% din PIB 15,5% din PIB

Germania 13% din PIB 13% din PIB 12,2% din PIB

Portugalia 9,7% din PIB 14% din PIB 16,1% din PIB

Lituania 7% din PIB 9,6% din PIB 7,3% din PIB

Estonia 7,6% din PIB (în 1999) 9% din PIB 7,7% din PIB

România 6% din PIB (în 2000) 9,4% din PIB 8,8% din PIB

Sursa: Eurostat
• 1.6. Piața muncii
1. Forța de muncă
2. Productivitatea
3. Cererea de muncă
1. Forța de muncă-rata de ocupare în țările din fosta URSS și estul
Europei,
• 1.6. Piața muncii
1. Forța de muncă
2. Productivitatea
3. Cererea de muncă
1. Forța de muncă-rata de ocupare în țările din fosta URSS și estul
Europei, 2018
• 1.6. Piața muncii
2.Productivitatea
-Problema dezvoltării resurselor umane (număr mic de persoane 15-24 ani),
-învățarea continuă-persoanele vârstnice
Performanța în muncă depinde de:
– Natura muncii
– Nivelul de educație
– Complexitatea muncii
– Cerințele fizice

3. Cererea de muncă
-rata mare a somajului in randul tinerilor sau sansa reduse de
promovare
• 1.7. Sistemul de educație

Productivitatea muncii poate crește prin reforma sistemului

educațional.
• Învățarea de-a lungul vieții
• Training vocațional
• 1.7. Sistemul de educație
• https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-exp
lained/index.php/Adult_learning_statistics
 2. Consecinte pentru familie
1. Varstnicii ajuta familiile in cresterea copiilor sau chiar financiar
2. Varstnicii pot trai alaturi de familie, iar acest lucru poate genera tensiuni
3. Probleme de gestionarea timpului liber datorita ingrijirii batranilor
dependenti de ajutor
4. Scaderea venitului familiei
5. Cresterea nivelului de stres in familiile care au grija de persoane
bolnave
6. Criza locuințelor

3. Consecinte individuale
7. Bucuria pensionarii care aduce mai mult timp liber
8. Scaderea veniturilor
9. Micsorarea retelei sociale
10. Pierderea statusului
11. Cresterea sentimentelor de inutilitate, singuratate, depresie