EUGENIA

Thomas Malthus

In 1803, Thomas Robert Malthus, un cleric englez, preocupat de originea sărăciei, a publicat
eseul „Principiul populației”. Acesta a fost un moment în care lumea creștea într-un ritm mai
rapid decât până atunci și unii oameni erau preocupați de problema suprapopulării.
Malthus a avut o idee inedită: creșterea populației ar depăși în cele din urmă creșterea
resurselor necesare pentru a sprijini creșterea numărului de oameni, în special a resurselor
alimentare. El era convins că populația creștea exponențial și se dubla la fiecare 25 de ani, în
timp ce resursele alimentare puteau crește, în același timp, doar aritmetic.
Malthus deplângea familiile mari ale săracilor și susținea că tendința claselor
muncitoare de a se reproduce era în mare măsură responsabilă de sărăcia lor.
Numărul mare de săraci dependenți ar fi pus în cele din urmă tensiune asupra statului și
acesta putea falimenta. El recomanda o scădere a creșterii populației prin abstinență și
căsătorie târzie. El a pledat, de asemenea, pentru utilizarea metodelor artificiale de
contracepție, deoarece credea că abstinența nu ar fi respectată mereu.
 Charles Darwin

Aproximativ 50 de ani mai târziu, în 1859, Charles Darwin și-a publicat capodopera, „Originea
speciilor”. Se spune că Darwin a fost influențat de scrierile lui Malthus.
Teoria evoluționismului a lui Darwin reducea doctrina iudeo-creștină despre căderea omului, de la
perfecțiune la consecința păcatului omului, la căutarea perfecțiunii prin selecția naturală.
Selecția naturală ar fi dus la supraviețuirea celor mai slabi și la eliminarea celor mai vulnerabili,
care ar muri în mod natural. Moartea lor era esențială pentru progres. Moartea devenise un
element esențial pentru îmbunătățirea omenirii prin îmbunătățirea generațiilor.
 Eugenia si Eutanasia
Mișcarea eugenică, descendentă a darwinismului, s-a dezvoltat în Europa până pe la
sfârșitul anilor 1800. În Marea Britanie, vărul lui Darwin, Sir Francis Galton, a introdus
conceptul de eugenie ca știință. Eugeniștii susțineau că multe dintre bolile omului se
datorează unor trăsături inferioare moștenite. Ei încurajau clasele mijlocii și superioare apte să
aibă familii mari. Cei inapți, săracii, în special, minoritățile și imigranții, trebuiau să se reproducă
mai puțin.
Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, susținută de o ideologie utilitară și de doctrina selecției
naturale, în Europa a apărut conceptul de „drept la moarte”. În Germania, în 1920, Karl Binding
și Alfred Hoche au publicat cartea „Permisiunea distrugerii vieții nedemne de viață” (Die
Freigabe der Vernichtung lebensunwerten Lebens). Binding era un jurist proeminent, iar Hoche,
profesor de psihiatrie, ambii membri ai elitei intelectuale germane. Devotați eticii lor
utilitariste, de care se presupunea că ar beneficia societatea, autorii recomandau să fie
uciși cei a căror viață era lipsită de valoare. Acest lucru era justificat ca fiind „compasiune” și
„eliberare de suferință”. Eliminarea lentă și naturală a celor inapți prin selecție naturală a
evoluat în conceptul de ucidere activă a celor inapți.
Această ideologie a fost adoptată de medicii germani. Victimele vor fi cei aflați în pragul morții,
cei în stare comatoasă și cei bolnavi mintal. Avocații eutanasiei, puțini la început, au crescut ca
număr. Mulți erau profesori la școlile medicale.
 Eugenia si Eutanasia eugenica

Omorul sistematic a început în anii 1930. A început cu sugarii și copiii cu defecte

congenitale și retard mintal și a fost urmat de omorârea adulților invalizi și bolnavi
mintal și a celor cu boli incurabile. Criteriile de ucidere au fost extinse pentru a include
adulții și copiii cu „comportament antisocial” și pe cei cu dizabilități minore.
Copiii și adulții din spitalele de psihiatrie erau uciși prin injecții letale. Când această
metodă s-a dovedit costisitoare și incomodă, au fost construite camerele de gazare în unele
spitale, iar pacienții erau transferați acolo pentru exterminare. Impulsul programului îl constituia
economia medicală. (J. C. Willke, Assisted Suicide and Eutanasia). Guvernul nazist a sprijinit
programul și a dezincriminat uciderea. Cu ajutorul statului, uciderea a devenit impersonală
și automată.
Este important de menționat că acest program nu a fost stabilit de guvernul nazist; el a
fost inițiativa comunității medicale germane. Ideologia nazistă a acceptat eugenismul și mai
târziu mulți medici germani au acceptat doctrinele rasiale naziste. Medicii cercetători au
efectuat experimente letale asupra deținuților din lagărele de concentrare.
Binding și Hoche au fost savanți respectați. Ei erau convinși că argumentele lor pentru uciderea
bolnavilor se bazau pe o economie sănătoasă și au fost susținute de lege. În prefața la
traducerea în limba engleză a cărții lor, Anthony Horvath observa că declarațiile făcute de
intelectuali într-un dialog academic au fost adoptate de oameni de acțiune care au continuat să
omoare bolnavii și pe cei cu handicap și, eventual, „rasele inferioare”.
Uciderea de către medici a acelora a căror viață se considera că nu merită să fie trăită a
fost dezvăluită abia la un deceniu de la publicarea cărții Allowing the Destruction of Life
Unworthy of Life.
 Mișcarea eugenică din Statele Unite
În Statele Unite, mișcarea eugenică a fost, de asemenea, îmbrățișată de cadrele universitare.
Finanțarea cercetării în domeniul eugeniei era susținută de Rockefeller, Carnegie și Fundațiile
Ford.
Facultatile de la Stanford, Yale și Universitățile Harvard și Princeton erau promotorii activi ai
eugeniei.
A început sterilizarea obligatorie a celor cu „defecte”. Legile de sterilizare forțată au fost promulgate
în 27 de state, până în 1909. Justice Oliver Wendell Holmes a aprobat practica sterilizării celor
cu „defecte” printr-o decizie din 1927 a Curții Supreme a SUA, Buck contra Bell. Această
decizie îi încuraja pe susținătorii sterilizării coercitive. De fapt, programele de sterilizare
eugenică din America și legile genetice au inspirat planul de exterminare nazist (vezi Edwin
Black, The Horrifying American Roots of Nazi Eugenics). Margaret Sanger, fondatoarea
organizației Planned Parenthood, a fost lider al mișcării pentru eugenie din SUA.
VIDEO Un interviu cu eugenista Margaret Sanger, fondatoarea Planned Parenthood
Moartea, sau cel puțin sterilizarea, a unei persoane inapte, inferioare, era considerată benefică
pentru societate. Se presupunea că acest lucru se baza pe știință și economie și, în cele din
urmă, era justificat din punctul de vedere al bunăstării comune și din punct de vedere etic, ca o
eliberare plină de compasiune si de suferință.
• Eugenismul sau eugenia este o teorie socială care susține „îmbunătățirea” speciei umane
prin intervenție expresă, mai exact prin inginerie socială și manipulare genetică.
• Scopurile sale declarate sunt, aparent, nobile: oameni mai sănătoși și mai inteligenți, mai puțină
suferință și economisirea resurselor societății și a resurselor naturale.
• Inițial, metodele de atingere a acestor deziderate s-au bazat pe segregarea, izolarea, sterilizarea
(forțată de cele mai multe ori) și eliminarea fizică a persoanelor dizabile iar, în cazuri extreme
precum Holocaustul (și nu doar!), la genocid contra unor etnii „inferioare”.
• acesta este strâns legat, prin așa-numitul „darwinism social” de teoria evoluției, care
pretinde că omul este produsul întâmplării și al unei lupte oarbe pentru supremație. Da, de
teoria evoluției – dacă nu așa cum a consacrat-o Ch. Darwin, cel puțin în forma avocațiată de
numeroșii săi fideli, precum Leonard Darwin (fiul), Winston Churchill, Auguste Forel, celebrul
patolog elvețian sau Alexander Graham Bell, inventatorul telefonului…
• La fel de evidente sunt legăturile între eugenism și utilitarism (sau pragmatism), teorie etică
bazată pe filosofia empiristă a şcolii anglo-saxone (John Stuart Mill și Jeremy Bentham) ce
urmăreşte obţinerea maximului de fericire – înţeleasă ca bunăstare economică şi materială
– cu minimum de suferinţă.
• Etica utilitaristă este o etică a eficienţei: „The end justify the means” (Mill), adică valoarea morală
a unei acțiuni este determinată de rezultatul său.
• Etica utilitaristă a creat un concept extrem de controversat: acela de calitate a vieţii, care
înlocuieşte conceptul creştin de sacralitate a vieţii. Adepţii utilitarismului consideră că
individului i se poate recunoaşte statutul de persoană şi deci dreptul de a trăi doar dacă
posedă anumite atribute, cum ar fi capacitatea cognitivă şi de raţionare, autonomia etc.
care să îi confere un anumit standard de „calitate a vieţii”, decis, arbitrar, de membrii
comunităţii. Cei care nu (mai) pot atinge acest standard sunt indezirabili.
• Există indivizi care au pierdut dreptul de a trăi – bătrânii, handicapaţii, bolnavii incurabil
trebuie eutanasiaţi; alţii nu au primit încă acest drept – de exemplu copilul nenăscut,
depistat cu malformaţie prin diagnostic prenatal defavorabil trebuie avortat sau, dacă s-a
născut, trebuie lăsat să moară prin privare de hrană; pacienţii se împart în categorii din
care unele primesc asistenţă medicală preferenţială iar altele deloc, etc. De asemenea,
pornind de la ideea necesității de a „ameliora” rasa umană, sunt justificate și tehnicile de
manipulare genetică.
• În istorie, cele mai notorii aplicații ale eugeniei rămân experimentele sociale ale regimului
nazist, care, după al Doilea Război Mondial, au fost condamnate unanim. În urma Procesului de
la Nuremberg și a intrării în vigoare a Declarației Universale a Drepturilor Omului (1948), eugenia,
în înțelesul său originar și manifestările cele mai violente, a fost repudiată.
• Însă nu pentru mult timp.
• Odată cu secularizarea crescândă și în plină „revoluție sexuală”, statele vestice au importat din
blocul comunist una din piesele de rezistență ale ideologiei de Stânga: libertatea avortului
(primul stat din lume care a legalizat avortul a fost URSS, în 1922), însoțită de pretenția tot mai
agresivă a lobby-ului feminist de înscriere a acestuia printre „drepturile fundamentale” precum
dreptul la sănătate sau dreptul la viața privată.
• În acest context, utilizarea progreselor în fetologie, ecografie și alte ramuri ale științelor
medicale pentru depistarea prenatală a afecțiunilor genetice a dus tot mai des la
eliminarea, prin avort eugenetic (numit, în mod eronat, și „terapeutic”), a nenăscuților
suferinzi de diverse boli. Promovarea, mascată sau directă, conștientă ori nu, a eugenismului și
utilitarismului, sub aspectul poverii pe care o reprezintă pentru familie și societate bolnavul în
contrast cu dezideratul unei vieți lipsite de griji și responsabilități, a dus la creșterea semnificativă
a ratei sarcinilor întrerupte pe motiv de boală fetală.
• Lipsit de apărare și drepturi, dizabilul mai puțin norocos, cum ar fi cel suferind de Sindrom
Down sau Sindrom Turner (malformații genetice diagnosticabile în săptămânile 20-24 de
sarcină) are azi 9 „șanse” din 10 de a fi avortat. “Dacă doar o fracțiune din costurile depistării
prenatale a maladiilor genetice ar fi alocate cercetării științifice oneste, viața persoanelor cu Down
ar fi cu mult mai ușoară.” dr. Jerome Lejeune, întemeietorul citogeneticii moderne.
 Istoric
• Francis Galton- 1883 (eu- bun, genic-
naştere)
• Ştiinţa îmbunatăţirii rasei umane printr-o
mai buna creştere/înmulţire- clasele înalte
din Anglia aveau prea puţini copii
• Politici guvernamentale destinate limitării
libertăţii reproductive- încercarea de a
rezolva probleme sociale cu ajutorul
ştiinţei
 Istoric
• Debutul eugeniei - pe fondul unor
probleme sociale şi economice majore-
industrializare, şomaj, fluctuarea preţurilor,
emigrare masivă, mişcări populare

• Genetica mendeliană a devenit explicaţia

pentru probleme sociale şi de
personalitate: sărăcie, debilitate mintală,
alcoolism, criminalitate, prostituţie, etc
 Istoric

• Sistemul castelor din India

• 1630- SUA- colonii- legi care interziceau

casatoriile inter-rasiale-copii de calitate genetică
inferioară (abrogate în 1967!)

• Theodore Roosvelt- numărul redus de

descendenţi ai familiilor anglo-saxone- “suicid
rasial”
 Istoric
• 1899- anul oficial al debutului sterilizării
eugenice- Dr. Harry Sharp- Indiana- prima
sterilizare în scop eugenic a unui barbat- au
urmat altele cîteva sute- baza pentru legislaţie
• Indiana- 1907- adoptarea primei legi de
sterilizare eugenică
• Pennsylvania- 1905-prima propunere de lege
vizînd sterilizarea eugenică
• California- cele mai multe cazuri de sterilizare
forţată
 Istoric
Prima ½ a sec. XX- SUA- două programe de
eugenie negativă:
1924- Johnson Act- politici de emigrare

2. Legi statale de sterilizare forţată a

persoanelor retardate mintal
instituţionalizate
Rezultat: între 1907-1960- peste 60.000
de persoane sterilizate fără consimţămînt
 Istoric
• Virginia- 1924- Buck vs. Bell- “Trei
generaţii de imbecili sînt de ajuns”

• 1928- 1960- provincia Alberta, Canada

• 1929- Danemarca, Elveţia

 Istoric
1934- Germania- Legea “igienei rasiale”- în primul
an au fost sterilizate circa 80.000 de persoane-
eliminarea consumatorilor inutili

Particular- sterilizarea persoanelor cu boala

Huntington

- 1948- 1996- Japonia-”Legea de protecţie

eugenică”- sterilizarea persoanelor care aveau
rude suferinde de boli transmisibile genetic
 Tipuri de politici/forme de eugenie

• Eugenia pozitivă vizează încurajarea reproducerii în rândul celor

favorizați genetic; de exemplu, reproducerea celor inteligenți,
sănătoși și de succes.
• Printre abordările posibile se numără stimulii financiari și politici,
analizele demografice vizate, fertilizarea in vitro, donarea de ovule și
clonarea

• Eugenia negativă a avut drept scop eliminarea, prin sterilizare sau

segregare, a celor considerați fizic, mental sau moral "nedoriți".
• Aceasta include avorturile, sterilizarea și alte metode de planificare
familială. Atât eugenia pozitivă cât și cea negativă pot fi coercitive;
de exemplu, avortul pentru femeile sanatoase dpdv fizic si psihic a
fost ilegal în Germania nazistă.
Potrivit lui Richard Lynn, eugenia poate fi împărțită în două categorii principale
bazate pe modalitățile prin care se pot aplica metodele de eugenie.
• EUGENIA CLASICĂ
Eugenie negativă prin furnizarea de informații și servicii, de exemplu, reducerea sarcinilor neplanificate și a nașterilor
• Promovarea abstinenței sexuale
• Educația sexuală în școli
• Cabinete scolare
• Promovarea utilizării contracepției
• Contracepție de urgență
• Cercetarea pentru descoperirea unor forme/metode contraceptive mai bune
• Sterilizarea voluntară
• Intrerupere de sarcina
Eugenie negativă prin stimulente sau constrângeri:
 Stimulente pentru sterilizare
 Programul “Denver Dollar-a-day”, adică plătirea mamei adolescente pentru a nu mai rămâne însărcinată
 Stimulente pentru femeile care utilizeaza contracepția
 Plăți pentru sterilizare în țările în curs de dezvoltare
 Sterilizarea obligatorie a celor cu "retard mental"
 Sterilizarea obligatorie a infractoarelor si infractorilor
Eugenie pozitivă:
 Stimulente financiare pentru cei ce isi doresc copii
 Stimulente selective pentru îngrijirea copilului
 Impozitarea celor fără copii
 Obligațiile etice ale elitei
 Imigrare selectiva (eugenică)
 Noua eugenie

• Inseminarea artificială
• Donarea de ovule
• Diagnosticul prenatal al tulburărilor genetice și
terminarea sarcinii cu fetuși ce prezinta riscuri
• Selecția embrionilor
• Ingineria genetica
• Terapie genetică
• Clonarea
 LEBENSBORN
• experimentul prin care naziştii au vrut să creeze o rasă superioară
• ofiţerii SS, consideraţi elita armatei germane şi exemplul perfect de
bărbaţi arieni, erau stimulaţi să aibă aventuri cu tinere blonde, care
erau şi ele încurajate să-şi dorească asemenea relaţii.
• certificatele de naştere erau falsificate, astfel că acum găsirea
adevăraţilor părinţi este aproape imposibilă, o povară dureroasă
pentru cei care vor să-şi recupereze trecutul pierdut.
• in cadrul programului Lebensborn, doar în Germania s-au născut 8.000
de copii, iar în Norvegia alţi 12.000. Aici, femeile erau considerate ideale
pentru a duce mai departe genele ariene, cele mai multe dintre ele fiind
înalte şi blonde.
• dupa razboi, in Norvegia, Belgia, Olanda, Polonia şi Franţa au fost înfiinţate
clinici speciale pentru copiii Lebensborn. Erau practic aziluri de boli
mintale, menite să-i izoleze pe aceşti copii şi să-i împiedice să aibă la
rândul lor urmaşi care să ducă mai departe genele germane.
 Programe actuale care pot
restricţiona libertatea reproducerii
China- Legea privind îngrijirile de sănătate
ale mamei şi copilului- 1994

- Counseling anterior căsătoriei pentru cuplurile

care au în familie persoane ce suferă de
anumite afecţiuni considerate transmisibile
genetic
- Contracepţie sau sterilizare pentru persoanele
care au riscul de a aduce pe lume un copil
handicapat
- Diagnostic prenatal pentru cuplurile cu risc
- Nu sînt prevăzute pedepse pentru
nerespectarea legii- mai mult un standard de
îngrijire
 Programe actuale care pot
restricţiona libertatea reproducerii
• Campanii de sănătate publică cu scopul de a
reduce transmiterea anumitor boli (beta-
talasemia în Sardinia şi Cipru)
• Protejarea fătului de efectele nocive ale mediului
(avertizări pe pachetele de ţigări)
• Legi privind screening-ul genetic la nou-născuţi
• Legi care interzic consanguinitatea

Consimţămîntul informat este esenţial şi

obligatoriu!
 Discursul Papei Benedict al XVI-lea
• Dezaprobarea pentru eugenismul impus cu forţa de un regim statal sau care este chiar
fruct al urii faţă de o rasă sau o populaţie este atât de înrădăcinată în conştiinţe încât a fost
exprimată în mod formal în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Cu toate acestea, şi
în zilele noastre apar manifestări îngrijorătoare ale acestei practici odioase care se prezintă
sub forme diverse. Bineînţeles, nu sunt propuse din nou ideologii eugenice şi rasiale care
în trecut au umilit omul şi i-au provocat suferinţe imense, ci se propune o nouă mentalitate
care tinde să justifice un nou mod de a evalua viaţa şi demnitatea personală, fondată pe
dorinţa proprie şi pe dreptul individual. Se încearcă, deci, favorizarea capacităţilor
operative, a eficienţei, a perfecţiunii şi a frumuseţii fizice în defavoarea altor dimensiuni ale
existenţei care nu sunt considerate demne. Astfel, este slăbit respectul care se datorează
oricărei fiinţe umane, chiar şi în prezenţa unui defect în dezvoltarea ei sau a unei boli
genetice care ar putea să se manifeste pe parcursul vieţii sale şi sunt pedepsiţi chiar de la
concepere acei fii a căror viaţă este considerată nedemnă de a fi trăită.
• Este necesar să reconfirmăm că orice discriminare exercitată de orice putere împotriva
persoanelor, popoarelor sau etniilor în baza unor diferenţe care se datorează unor factori
generici reali sau presupuşi este un atentat împotriva întregii omeniri. Ceea ce trebuie
reafirmat cu putere este egalitatea demnităţii oricărei fiinţe umane pentru însuşi faptul că a
prins viaţă. Dezvoltarea biologică, psihică, culturală sau starea de sănătate nu pot să
devină niciodată un factor de discriminare. Din contră, este necesară reconsolidarea
culturii primitoare şi pline de iubire care să mărturisească în mod concret solidaritatea faţă
de cei care suferă, înlăturând barierele pe care adesea societatea le ridică, discriminând
persoanele cu handicap şi bolnave, sau, mai rău, ajunge să selecteze şi să refuze viaţa în
numele unui ideal abstract de sănătate şi de perfecţiune fizică. Dacă omul este redus la
stadiul de obiect manipulabil experimental încă din primele clipe ale dezvoltării sale, acest
lucru înseamnă că biotehnologiile medicale îmbrăţişează legea celui mai puternic.
Încrederea în ştiinţă nu ne poate face să uităm primatul eticii atunci când în joc este viaţa
umană[6].
• Eugenismul propus ca serviciu social gratuit sau subvenţionat de
stat pentru a oferi „o calitate de viaţă superioară” tuturor cetăţenilor
săi, chiar dacă uneori acest lucru presupune eliminarea anumitor
indivizi, ar putea fi acceptat de majoritatea popoarelor dezvoltate.
• Odată cu progresul tehnologic şi medical, eugenismul nu
dispare, nu se transformă într-o simplă mentalitate, ci îşi
schimbă modalitatea de operare şi îşi continuă existenţa în
societatea noastră, rămânând, probabil, o prezenţă constantă şi
în societăţile viitoare în toate tehnicile prin care se încearcă
„crearea unui om de calitate superioară”.
• Eugenismul este pista de unde a fost lansată îmbunătăţirea
organismului uman, este puntea de legătură dintre realitatea
obiectivă şi „lumea omului perfect”, fiind în esenta acelaşi
eugenism nazist care a exterminat milioane de „imperfecţi”.
• Marea diferenţă dintre eugenismul trecutului şi cel al viitorului,
eugenismul îmbunătăţirii, este „libera” alegere a celor care-şi
vor extermina propriile imperfecţiuni sau proprii fii.