EVANGHELIE ȘI

CULTURĂ

YANNOULATOS
NIEBUHR
Pr. lect. dr. Paul Siladi
14 martie 2022
 ANNASTASIOS „Cultura și Evanghelie. Perspectivă teologică pe baza
YANNOULATOS tradiției și a experienței ortodoxe”

Ortodoxia și problemele lumii contemporane, trad.

GABRIEL MÂNDRILĂ și CONSTANTIN COMAN, Ed.
Bizantină, București, 2003, pp. 95–121
CULTURA

VS.
„Cultura, în general, este victoria omului
HAOS asupra părților întunecate ale sinelui  său și ale
societății, o transcendere a simplei sale
existențe biologice”

Cultura este o activitate conștientă, prin care

omul se determină pe sine și mediul
înconjurător, în scopul împlinirii diferitelor
posibilități umane.
Constantele
culturilor
Ce au în comun toate
culturile?
Constantele 1. Un sistem de comunicare (limba)

culturilor
Constantele 1. Un sistem de comunicare (limba)
2. Împlinirea nevoilor primare (hrană, locuință), de unde
culturilor tehnica și economia elementară.
Constantele 1. Un sistem de comunicare (limba)
2. Împlinirea nevoilor primare (hrană, locuință), de unde
culturilor tehnica și economia elementară.
3. Reglementări cu privire la conviețuirea bărbat-femeie
(familie și perpetuarea speciei).
Constantele 1. Un sistem de comunicare (limba)
2. Împlinirea nevoilor primare (hrană, locuință), de unde
culturilor tehnica și economia elementară.
3. Reglementări cu privire la conviețuirea bărbat-femeie
(familie și perpetuarea speciei).
4. Organizarea vieții în comun – relațiile sociale.
Constantele 1. Un sistem de comunicare (limba)
2. Împlinirea nevoilor primare (hrană, locuință), de unde
culturilor tehnica și economia elementară.
3. Reglementări cu privire la conviețuirea bărbat-femeie
(familie și perpetuarea speciei).
4. Organizarea vieții în comun – relațiile sociale.
5. Normele morale, distincția între bine și rău.
Constantele 1. Un sistem de comunicare (limba)
2. Împlinirea nevoilor primare (hrană, locuință), de unde
culturilor tehnica și economia elementară.
3. Reglementări cu privire la conviețuirea bărbat-femeie
(familie și perpetuarea speciei).
4. Organizarea vieții în comun – relațiile sociale.
5. Normele morale, distincția între bine și rău.
6. „expresii artistice ale convingerilor și neliniștilor
individului și comunității”
Constantele 1. Un sistem de comunicare (limba)
2. Împlinirea nevoilor primare (hrană, locuință), de unde
culturilor tehnica și economia elementară.
3. Reglementări cu privire la conviețuirea bărbat-femeie
(familie și perpetuarea speciei).
4. Organizarea vieții în comun – relațiile sociale.
5. Normele morale, distincția între bine și rău.
6. „expresii artistice ale convingerilor și neliniștilor
individului și comunității”
7. Religia
Civilizație
și
cultură Există o distincție între ele?
Civilizație
și
cultură Yannoulatos: Cultura și
civilizația sunt „fațete ale
aceluiași spirit uman
creator”
Evanghelia
creștină
Evanghelia
creștină
Evanghelia
creștină
 Cultura
și
experiența
religioasă
 Cult Creativitatea:
și
dar și poruncă a lui
cultură
Dumnezeu
 Dubla „pe de o parte acțiunea
dinamică în puterilor demonice și, pe de
istorie altă parte, concomitent,
dorința arzătoare după
Sacru. Și, în plus, un gen de
evoluție dublă: una
ascendentă și una
descendentă”
 Cultură și
Evanghelie
-
Perspectiva
incarnațională
 H. RICHARD
NIEBUHR,
Cristos și
cultura, trad.
TEOFIL
STANCIU, Casa
Cărții, Oradea,
2021
 Tipuri primare

5
I. Tipul legii noi (Cristos împotriva culturii)
II. Tipul legii naturale (Cristosul culturii; tipul
adaptaționist)

tipuri de Tipuri intermediare 

 

raport Tipul arhitectonic (Cristos deasupra culturii)

Tipul oscilatoriu (Cristos și cultura în relație paradoxală)
Tipul conversionist (Cristosul care transformă cultura)
 I.
Cristos
împotriva
culturii Caracteristici
(tipul legii noi)
 I.
Cristos
împotriva 1. Antiteza radicală dintre Legea lui Dumnezeu, dată prin

culturii Moise și legea lui Iisus Hristos

(tipul legii noi)

 I.
Cristos
împotriva
culturii 2. Delimitarea comunității creștine de ansamblul
comunității în care trăiește (segregaționism)

(tipul legii noi)

 I.
Cristos
împotriva 3. Didahia, Epistola lui Barnaba, Epistola către Diognet -

culturii creștinii sunt un popor nou cu o lege nouă

(tipul legii noi)

 I.
Cristos
împotriva
culturii 4. Fuga de lume a comunităților monastice?

(tipul legii noi)

 I.
Cristos
împotriva
1. Antiteza radicală dintre Legea lui Dumnezeu, dată prin
Moise și legea lui Iisus Hristos

culturii 2. Delimitarea comunității creștine de ansamblul

comunității în care trăiește (segregaționism)
3. Didahia, Epistola lui Barnaba, Epistola către Diognet -
creștinii sunt un popor nou cu o lege nouă
(tipul legii noi) 4. Fuga de lume a comunităților monastice
 II.
Cristosul
culturii
Caracteristici
(tipul legii
naturale)
 II.
Cristosul
culturii
• 1. Echivalează „poruncile și valorile Evangheliei cu cele
ale societății în general”
(tipul legii
naturale)
 II.
Cristosul
culturii • 2. Interpretează valorile și exigențele Evangheliei prin
intermediul și cu mijloacele culturii dominante, din care
fac parte
(tipul legii
naturale)
 II.
Cristosul 3. Această echivalare mai are încă un aspect, „sunt alese
ca normative acele elemente din etica culturală care
culturii reprezintă cea mai mare concordanță cu Noul Testament.
Astfel, acest tip nu validează pur și simplu cultura
dominantă cu etica sa bazată pe legea naturală și pe
simțul comun, ci pune accentul pe «idealul» acelei
(tipul legii moralități. Între acest ideal și esența creștinismului nu
naturale) găsește vreo deosebire reală”
 II.
Cristosul
culturii 4. „Tipul este marcat de un sentiment al armoniei;
strategia lui este mai degrabă melioristă, nu separatistă
sau revoluționară; nu abandonează ideea unei alte lumi, ci
doar o preschimbă într-o prelungire a celor mai bune

(tipul legii trăsături ale acestui eon”.

naturale)
 II. • Caracteristicile acestui tip:
• 1. Echivalează „poruncile și valorile Evangheliei cu cele ale

Cristosul societății în general”

• 2. Interpretează valorile și exigențele Evangheliei prin

culturii intermediul și cu mijloacele culturii dominante, din care fac

parte
• 3. Această echivalare mai are încă un aspect, „sunt alese ca
normative acele elemente din etica culturală care reprezintă

(tipul legii cea mai mare concordanță cu Noul Testament. Astfel, acest tip
nu validează pur și simplu cultura dominantă cu etica sa bazată

naturale) pe legea naturală și pe simțul comun, ci pune accentul pe

«idealul» acelei moralități. Între acest ideal și esența
creștinismului nu găsește vreo deosebire reală”
• 4. „Tipul este marcat de un sentiment al armoniei; strategia lui
este mai degrabă melioristă, nu separatistă sau revoluționară;
nu abandonează ideea unei alte lumi, ci doar o preschimbă într-
o prelungire a celor mai bune trăsături ale acestui eon”.
 III.
Cristos
desupra
culturii Caracteristici
(tipul
arhitectonic)
 III.
Cristos
desupra • 1. „Atât imperativele naturii, cât și cele ale Evangheliei

culturii sunt recunoscute drept exigențe divine, însă este

admisă și existența unei discontinuități parțiale, dar
(tipul reale între ele; chiar dacă legea divină reiterează parțial
legea naturală, în ea există lucruri care nu pot fi
arhitectonic) descoperite cu ajutorul rațiunii”
 III.
Cristos
desupra 2. „Discontinuitatea nu angajează o opoziție reală. De

culturii fapt, valorile și imperativele naturii cunoscute prin cultură

pregătesc receptarea valorilor și imperativelor
(tipul Evangheliei, însă nu le mediază”

arhitectonic)
 III.
Cristos
desupra 3. Se aseamănă cu tipul legii naturale, dar totuși este

culturii fundamental diferit. „Valorile și imperativele naturii-

rațiune pot fi satisfăcute prin efort uman și au un rol
(tipul pregătitor”, de aceea accentul cade pe ele.

arhitectonic)
 III.
Cristos
desupra
culturii Tipul acesta este numit arhitectonic pentru că presupune
existența unei ierarhii între imperativele Evangheliei și ale
(tipul culturii.
arhitectonic)
 III. • Caracteristicile acestui tip:
• 1. „Atât imperativele naturii, cât și cele ale Evangheliei sunt

Cristos recunoscute drept exigențe divine, însă este admisă și

existența unei discontinuități parțiale, dar reale între ele; chiar

desupra
dacă legea divină reiterează parțial legea naturală, în ea există
lucruri care nu pot fi descoperite cu ajutorul rațiunii”

culturii
• 2. „Discontinuitatea nu angajează o opoziție reală. De fapt,
valorile și imperativele naturii cunoscute prin cultură pregătesc
receptarea valorilor și imperativelor Evangheliei, însă nu le
(tipul mediază”

arhitectonic) • 3. Se aseamănă cu tipul legii naturale, dar totuși este

fundamental diferit. „Valorile și imperativele naturii-rațiune pot
fi satisfăcute prin efort uman și au un rol pregătitor”, de aceea
accentul cade pe ele.
• Tipul acesta este numit arhitectonic pentru că presupune
existența unei ierarhii între imperativele Evangheliei și ale
culturii.
 IV.
Cristos și
cultura în
relație Caracteristici
paradoxală
(tipul oscilatoriu)
 IV.
Cristos și
cultura în
relație 1. Acceptă etica evanghelică în maniera ei radicală, fără
să încerce să o modifice pentru a o face acceptabilă.
paradoxală
(tipul oscilatoriu)
 IV.
Cristos și 2. Atât natura, cât și cultura sunt ineluctabile, ireductibile
și sunt porunci ale lui Dumnezeu și una și cealaltă.
cultura în „Procreația, autoconservarea, păstrarea ordinii într-o
lume rea, regulile coercitive ale celor drepți împotriva
relație opresiunii celor nedrepți sunt dispoziții ale lui Dumnezeu”

paradoxală
(tipul oscilatoriu)
 IV.
Cristos și
cultura în 3. Valorile Evangheliei nu pot fi traduse în valori culturale

relație și, reciproc

paradoxală
(tipul oscilatoriu)
 IV.
Cristos și
cultura în 4. Există dispoziții ale lui Dumnezeu în natură și în

relație Evanghelie. De fiecare dată când omul încearcă să

împlinească doar un set de asemenea porunci și le

paradoxală abandonează pe celelalte, se dovedește a fi păcătos.

(tipul oscilatoriu)
 IV.
Cristos și
cultura în 5. În aceasta situație devine imposibilă pacea și

relație îndreptățirea. Împăcarea există doar în manieră

anticipatorie, prin speranță.

paradoxală
(tipul oscilatoriu)
 IV.
Cristos și 6. Mai multe explicații.

cultura în a. Homo duplex: „ca spirit și trup, ca om în Dumnezeu și

om în lume, ca esență și existență, ca om revoltat

relație împotriva lui însuși”

b. Deus duplex: „Har și îndurare în Isus Cristos, mânie și

paradoxală întunecime în lume”

c. Mundus duplex: „creată și căzută, bună și coruptă”
(tipul oscilatoriu)
 IV.
• Caracteristicile acestui tip:
1. Acceptă etica evanghelică în maniera ei radicală, fără să încerce să o

Cristos și
modifice pentru a o face acceptabilă.
2. Atât natura, cât și cultura sunt ineluctabile, ireductibile și sunt porunci
ale lui Dumnezeu și una și cealaltă. „Procreația, autoconservarea,

cultura în păstrarea ordinii într-o lume rea, regulile coercitive ale celor drepți
împotriva opresiunii celor nedrepți sunt dispoziții ale lui Dumnezeu”

relație 3.
4.
Valorile Evangheliei nu pot fi traduse în valori culturale și, reciproc
Există dispoziții ale lui Dumnezeu în natură și în Evanghelie. De fiecare

paradoxală
dată când omul încearcă să împlinească doar un set de asemenea
porunci și le abandonează pe celelalte, se dovedește a fi păcătos.
5. În aceasta situație devine imposibilă pacea și îndreptățirea. Împăcarea
(tipul oscilatoriu) există doar în manieră anticipatorie, prin speranță.
6 Mai multe explicații.
a. Homo duplex: „ca spirit și trup, ca om în Dumnezeu și om în lume, ca
esență și existență, ca om revoltat împotriva lui însuși”
b. Deus duplex: „Har și îndurare în Isus Cristos, mânie și întunecime în lume”
c. Mundus duplex: „creată și căzută, bună și coruptă”
 V.
Cristos care
transformă
cultura Caracteristici
(tipul oscilatoriu)
 V.
Cristos care
transformă 1. „Legea naturală, descoperită prin rațiune nu este

cultura legea adevărată a lui Dumnezeu mediată de natură, ci

legea înțeleasă de o rațiune coruptă”.
(tipul oscilatoriu)
 V.
Cristos care
transformă 2. „Valorile pe care le percepe rațiunea în lumea
despărțită de Cristos sunt valori adevărate pentru

cultura Dumnezeu, nu doar în raport cu lumea; valorile sunt însă

distorsionate de rațiune și de cultură, fiind separate de

(tipul oscilatoriu) Dumnezeu și alipite eului sau unor deziderate ultime

temporale.”
 V.
Cristos care
transformă 3. „Imperativele care izvorăsc din Evanghelie și Cristos nu

cultura iau locul celor care decurg din natură și din rațiune, după
cum nici valorile descoperite în Evanghelie nu sunt de
(tipul oscilatoriu) același rang cu cele percepute de rațiune. Ele sunt
literalmente imperative și valori ultime”
 V.
Cristos care 4. Binele din Evanghelie nu îl înlocuiește pe cel din cultură,
ci îl restaurează.
transformă
cultura „creștinismul are misiunea istorică de a converti cultura,
de a-i încreștina valorile, de a transforma atât instituțiile,
(tipul oscilatoriu) cât și societatea, într-un sens cât mai apropiat de
coordonatele etice ale Împărăției lui Dumnezeu”
 V. • Caracteristicile acestui tip:
1. „Legea naturală, descoperită prin rațiune nu este legea

Cristos care adevărată a lui Dumnezeu mediată de natură, ci legea

înțeleasă de o rațiune coruptă”.

transformă 2. „Valorile pe care le percepe rațiunea în lumea despărțită

de Cristos sunt valori adevărate pentru Dumnezeu, nu

cultura doar în raport cu lumea; valorile sunt însă distorsionate

de rațiune și de cultură, fiind separate de Dumnezeu și
(tipul alipite eului sau unor deziderate ultime temporale.”

transformativ) 3. „Imperativele care izvorăsc din Evanghelie și Cristos nu

iau locul celor care decurg din natură și din rațiune, după
cum nici valorile descoperite în Evanghelie nu sunt de
același rang cu cele percepute de rațiune. Ele sunt
literalmente imperative și valori ultime”
4. Binele din Evanghelie nu îl înlocuiește pe cel din cultură,
ci îl restaurează.
 Tipuri primare

I. Tipul legii noi (Cristos împotriva culturii)

Biserica II. Tipul legii naturale (Cristosul culturii; tipul

adaptaționist)

Ortodoxă? Tipuri intermediare 

 
Tipul arhitectonic (Cristos deasupra culturii)
Tipul oscilatoriu (Cristos și cultura în relație paradoxală)
Tipul conversionist (Cristosul care transformă cultura)