REFERAT DEONTOLOGIE

EUGENIA (EUGENISMUL)

I. INTRODUCERE:

Conform dictionarului, termenul de eugenie este definit ca studiul conditiilor favorabile

pentru ameliorarea patrimoniului genetic al grupurilor umane. Cuvantul provine din limba greaca
in care semnifica "gene bune". Eugenia pozitiva incearca sa atinga acest obiectiv prin selectia
reproducatorilor. Eugenia negativa cauta sa elimine genele patogene, prin consultatii acordate
purtatorilor acestor gene si prezentarea riscurilor.
Eugenia reprezinta incercarea de a ameliora specia umana din punct de vedere social prin
imbunatatirea calitatilor genetice. Ea a fost creata de naturalistul si matematicianul englez
Francis Galton si a fost o miscare foarte populara in SUA si Europa intre anii 1910-1940.
Eugenia nu face parte din randul stiintelor naturii, ci apartine stiintelor sociale. De fapt, eugenia
reprezinta chiar contrariul libertatii reproducerii si putem spune ca se ocupa si de controlul
populatiei. Totodata, eugenia isi propune sa studieze prezenta diferitelor tipuri si trasaturi
mostenite in randul populatiei si faptul ca acestea pot fi crescute sau diminuate in cursul
generatiilor, ca rezultat al unei selectii naturale sau artificiale, constiente sau inconstiente.

II. ISTORIC:
In iunie 1933, ministrul de Interne german, Dr. Wilhelm Frick, estima ca erau aproximativ
500.000 de persoane cu boli serioase ereditare fizice sau psihice care trebuiau sterilizate cat mai
curand posibil. Insa, exista un numar mult mai mare de persoane necorespunzatoare (delincventi,
alcoolici, imigranti) si el estima acest grup la aproximativ 20% din populatia Germaniei. Astfel,
intre 1933 si 1939 au fost sterilizate 320.000 de persoane (0,5% din populatia tarii) si pana in
1945 s-a ajuns la impresionanta cifra de 2 milioane de oameni.
Sterilizarile efectuate in acea perioada au starnit o serie de controverse, fiind persoane atat
pro cat si contra. Cei aflati in tabara pro considerau ca sterilizarea persoanelor cu deficiente
mintale va rezolva avalansa de probleme sociale precum: fluctuatii ale preturilor, saracia,
alcoolismul, criminalitatea, delincventa. Eugenistii argumentau ca societatea a platit un pret
suficient de mare, permitand nasterea indivizilor cu deficiente mintale, de care statul va trebui sa
aiba grija si sa ii sustina. Sterilizarea acestora ar fi putut semnifica economisirea a sute si chiar
mii de dolari de catre generatiile urmtoare. Erau insa multi si cei care considerau ca sterilizarea
are un caracter abuziv, fiind realizata inainte de a se incerca celelalte metode de contraceptie,
metode ce nu erau atat de agresive si nu erau insotite de atatea riscuri.
 III. DEZVOLTARE:
Datorita scopurilor normative, a asocierii cu "rasismul stiintific", cat si datorita
dezvoltarii geneticii ca stiinta, comunitatea stiintifica s-a discociat in cea mai mare parte de
eugenie, uneori facandu-i-se referire ca la o pseudo-stiinta. Cel mai disputat aspect al eugeniei a
fost definirea imbunatatirii capitalului genetic uman, adica, definirea calitatilor si defectelor
speciei umane. Astfel, eugenistii au oferit mai intai o baza stiintifica pentru planul lor, care
consta de obicei in dovezi statistice conform carora grupurile de persoane cu deficiente fizice sau
mintale sunt mai putin capabile si mai predispuse actelor cu caracter antisocial.
Un alt element important este acela ca eugenistii au insistat in a demonstra ca aceasta
"inferioritate" este ereditara si cresterea numarului de nasteri in randul acestora va determina
aparitia unui declin al calitatii vietii in general. Un alt argument al sustinatorilor eugeniei in
favoarea legitimitatii politicilor publice care vor minimaliza procreatia printre anumite grupuri a
fost faptul ca, simultan, va avea loc o crestere a fertilitatii printre celelalte segmente ale
populatiei. Eugenia a fost o incercare de a folosi stiinta si noile legi ale ereditatii descoperite de
catre Mendel pentru a rezolva o serie de probleme sociale ca: alcoolismul, prostitutia,
delincventa. Astfel, in unele state din SUA, in Germania, China s-a luat hotararea de a steriliza
toate persoanele cu deficiente mintale aflate la varsta procreatiei cu scopul eliminarii acestor
defecte si pentru a proteja generatiile urmatoare. Metodele eugeniei au fost extinse si la imigranti
cand s-au efectuat.
Eugenia s-a ocupat si de eliminarea bolilor ereditare, de exemplu, hemofilia sau boala
Huntington. Cu toate acestea, raman o serie de probleme in ceea ce priveste etichetarea anumitor
factori ca "defecte genetice" ce trebuiesc clarificate:
a) nu exista nici un consens stiintific despre ceea ce reprezinta sau nu un defect;
b) ceea ce pare a fi un defect intr-un context, poate sa nu fie in altul. Este cazul
genelor cu avantaj heterozigot, ca siclemia, care, in forma heterozigota poate
constitui un avantaj impotriva dezvoltarii malariei sau tuberculozei.
c) multi oameni cu dizabilitati reusesc in viata;
d) multe din afectiunile considerate ca ereditare de catre eugenisti s-au dovedit
ulterior ca fiind partial/total conditionate de factori de mediu.

In timpul secolului XX, mai multe tari au adoptat politici si programe eugenice,
incluzand:
1. sterilizarea coercitiva;
2. restrictii ale casatoriilor libere;
3. screening-ul genetic;
4. controlul nasterilor;
5. controlul imigrarilor.
 Multe din aceste masuri au fost ulterior considerate coercitive sau restrictive si astazi,
putine autoritati mai implementeaza politici ce ar putea fi etichetate ca eugenice. Cu toate
acestea, mai exista organizatii private, ce asista populatia in consilierea genetica si reproductiva,
care pot fi considerate o forma de eugenie "liberala".
Incepand cu anul 1980 conceptul de eugenie a revenit in actualitate datorita noilor
descoperiri ale geneticii. Incercari, precum Proiectul Genomului Uman, au facut ca posibilitatile
de modificare a speciei umane sa redevina posibile.
La inceputul secolului XXI, atitudinea fata de eugenie a fost mai mult rezervata iar
eugenia un cuvant ce inspira mai mult teama. Doar putine guverne din lume mai prezinta astazi
programe asemanatoare celor eugenice. In 1994 China a adoptat "Legea ingrijirilor de sanatate
ale mamei si copilului" ce includea screening-ul premarital obligatoriu pentru depistarea bolilor
genetice grave si a afectiunilor psihice serioase. Celor diagnosticati cu astfel de boli li se cerea,
fie sa nu se casatoreasca, fie sa fie de acord cu masuri contraceptive pe termen lung, fie sa fie
sterilizati. Aceasta lege a fost anulata in anul 2004.

Bibliografie:
www.bioetica.ro/index.php/arhiva-bioetica/article/download/386/570