DEMOGRAFIE

AN II
Autor: Lector univ.dr.
MESESAN SCHMITZ LUIZA IULIANA
 MORTALITATEA

Aspecte generale

Definiția: Fenomen demografic care exprimă, în esență, intensitatea deceselor în

ansamblul unei populații sau în anumite straturi ale acestei. “

PRIMUL PRINCIPIU FUNDAMENTAL ÎN DEMOGRAFIE: un eveniment demografic

nu se poate produce fără ca să fi avut loc înainte un alt eveniment demografic:
-Primul eveniment = eveniment origine;
-Distanța în timp între cele două evenimente = secvenţa măsurată în unităţi de timp;
în cazul decesului: evenimentul origine = nașterea vie, iar pe axa timpului are
valoarea 0; decesul s-a produs la momentul t, iar secvența este 0 – t, vârsta exactă în
momentul decesului.

AL II-LEA PRINCIPIU FUNDAMENTAL: evenimentul demografic presupune o

populație specifică care poate participa la evenimentul respectiv, numită populație
expusă riscului de producere a evenimentului dat. Frecvența producerii
evenimentelor demografice poartă denumirea specifică de mortalitate.
 MORTALITATEA

Demografia se interesează nu de evenimente, ci de mase de evenimente.

Evenimentul: decesul
Fenomenul: mortalitate
Populația supusa riscului: toata populația

Sursa statistică principală pentru decese este „Buletinul statistic de deces”.

Prelucrarea datelor din buletin poate oferi variate modalități:

•mortalitatea la nivelul națiunii, pe unități teritorial – administrative;
•mortalitatea în mediile urban – rurale;
• mortalitatea pe sexe și vârstă, după starea civilă;
•mortalitatea pe generații;
•mortalitatea pe naționalități;
•mortalitatea pe ocupații;
•mortalitatea pe cauze de deces.

Mortalitatea este cel mai simplu fenomen pentru analiza demografica, deoarece:
-vizează direct persoana;
-toate persoanele sunt supuse riscului de deces;
-privește o singură persoană;
-evenimentul este nerepetabil;
-este influențat cel mai puțin de celelalte fenomene
-are un fundament biologic dar cu puternice determinații sociale
 MORTALITATEA
A. Tipuri de mortalitate (după cauza decesului).
1. endogenă (ce țin de constituția persoanei)
2. exogenă (factori exteriori: boli infecțioase şi accidente)
B. Tipuri de mortalitate (după cauza decesului).
1. Decese determinate de boli:
1.1. boli provocate de acțiunea unor agenți patogeni (toate bolile infecțioase de
la gripă-la SIDA)
1.2. boli degenerative (cardiovasculare, tumorale-în principal)
2.Decese determinate de accidente
2.1. morți violente datorate acțiunii altor indivizi
2.2. morți violente datorate acțiunii altor vietăți
2.3. morți violente prin autodistrugere
2.4. morți violente accidentale
Tipuri de mortalitate infantilă.
1.mortalitatea neonatală (în primele 4 săptămâni)
2.mortalitatea postneonatală (din celelalte 11 săptămâni)
3. mortalitatea neonatală precoce (prima săptămână de viață)
Rate referitoare la născuți morți:
1. mortinatalitatea=număr născuți morţi/total născuți vii+morţi
2. mortalitatea perinatală (mortinatalitatea+mortalitatea neonatală) = număr născuți
morţi+decedaţi/total născuți vii+morţi
 MORTALITATEA

•Aspecte tehnice ale mortalității-ANALIZA LONGITUDINALĂ

Tabela de mortalitate (instrumentul principal de analiză pentru toate fenomenele) - astronomul
englez Ed. Halley (1693)
-valențe predictive; se ia o singura generație, care este reala și se urmărește până la extincție

Tabela de mortalitate a populației României, 1972, ambele sexe, pe ani de vârstă

Numărul Numărul Probabilita Probabilitat Numărul Numărul Speranţa de

Vârsta supravieţuito deceselor tea de ea de de ani total de ani viaţă la vârsta
(x) rilor între deces între supravieţui trăiţi de trăiţi de x
de vârstă x vârstele x şi vârstele x re de la generaţie generaţie exo
(Sx) x+1 şi x+1 vârsta x la între (Tx)
(dx) (qx) x+1 două
(px) vârste
(Lx)
0 1 2 3 4 5 6 7

0 ani 100 000 4462 0,04460 0,95538 97769 6858113,5 68,58 Parad
1 an 95538 420 0,00439 0,99561 95378 6777344,5 70,76 oxul
….. …… ….. ….. ….. …. …. …. speran
….. …... ….. ….. …. …. …. …. tei de
99 ani 182 73 0,10289 145,5 145,5 200 1,82 viata
100 109 46 0,42399 54,5 54,5 54,5 1,70 la un
an 
ani
 MORTALITATEA

• Aspecte tehnice ale mortalității-ANALIZĂ TRANSVERSALĂ

1.Tabela de mortalitate –transversală ( se aplică pe o generație ipotetică pornind de la datele
dintr-un anumit moment); speranța de viață în acest caz va fi un indicator sintetic al
mortalității de moment, pentru populația anilor luați în calcul și nu are nici un fel de valențe
predictive

2. Indicatori:
1. Rata brută de mortalitate (RBM sau m) (populații cu aceeași structură de vârsta) versus
probabilitatea de deces
2. Rata specifică de mortalitate (mx)
3. Rata standardizată de mortalitate (m’)
4. Indicele mortalității infantile (mi) (rata mortalității infantile)
5. Rată de mortalitate pe cauze de deces
6. Speranța de viață la naștere /durata medie a vieții
7. Viața mediană sau viața probabilă (vMED)
8. Vârsta normală sau vârsta modală la deces (VMOD)
 Standardizarea
1. metoda populației standard; 2. Metoda ratelor standard

Vârsta Populatia A-Galați Populația B-Brașov

Structura populației Ratele de Structura populatiei Ratele de
(nr pers mortalitate (nr pers) mortalitate

I 0-30 50 5 20 4
II 31-60 45 10 50 7
II peste 60 5 20 30 18
Total 100 8 100 9.7
R (a)= 5 * 50  10 * 45  20 * 5 =8
100

R(b)= 4 * 20  7 * 50  18 * 30 = 9.7
100

-populația B are o rata de mortalitate mai mare dar are și o structură a populației mai îmbătrânită
-pentru comparații se standardizează:
R (a)= 5 * 50  10 * 45  20 * 5 =8
100

R’(b)= 4 * 50  7 * 45  18 * 5 =6.05 Populația B dacă ar avea structura populației A ar avea o rata de

mortalitatea de 6,05, mai mică decât cea a populației A (care
100 este 8)
 Valoarea modală la deces și speranța
de viață în România
Grupe de Anul 2017
vârsta Număr persoane
0- 4 ani 260886 Ani
5- 9 ani 1634 Anul Anul
Medii de
10-14 ani 155 Sexe 1990 2017
15-19 ani rezidenta
216 UM: Ani
20-24 ani 486 Ani Ani
25-29 ani 557
30-34 ani
Total Total 69,56 75,73
900
35-39 ani 1161 - Masculin 66,56 72,28
40-44 ani 1964 - Feminin 72,65 79,24
45-49 ani 3510 Urban Total : 76,98
50-54 ani 7362 - Masculin : 73,71
55- 59 ani 7699 - Feminin : 80,07
60-64 ani 14003
65-69 ani
Rural Total : 74,18
26028
70-74 ani 25645 - Masculin : 70,6
75-79 ani 38332 - Feminin : 78,21
80-84 ani 46630
85 ani și peste 62690
Sursa: Institutul Naţional de Statistică (www.insse.ro
 MORTALITATEA

Cauze ale mortalității ridicate până în sec. al XVIII-lea:

-morți violente: pierderi directe de vieți omenești pe câmpul de lupta (1%
din decese) dar mai ales pierderi indirecte cauzate de distrugerea
culturilor și a gospodăriilor, a jafurilor și datorita transmiterii de boli
infecțioase;
-alimentația , în situația de criza “foametea” (se datora unor condiții
climatice sau alte evenimente provocate de natura sau de om); nivelul
obișnuit de calorii era de 2.000 iar vârful piramidei de 5-7.000 calorii iar
astăzi valoarea normala este de 3.500 calorii;
-Boli:
1. Ciuma, sec. al XIII-lea, al doilea val sec. al XIV-lea, bacil transmis de
purici
2. Tifosul exantematic, sec. al XV-lea, bacil transmis de păduchi
3. Variola, sec al XVII-lea, 6-12% din decesele anuale; a dispărut o treime
din populația Americi latine-la care s-au adăugat alte boli ca malaria și
febra galbenă care au desăvârșit dezastrul
4. Malaria, bacilul era dat de țânțarul anofel
“unificarea microbiana a lumii” -1500-1700
Ce se întâmplă la ora actuală în
Africa
• The charity water
https://www.youtube.com/watch?
v=UE9UvT5ujyg
https://www.worldlifeexpectancy.com/
 MORTALITATEA

Evoluția mortalității: progres al omului împotriva morții; diminuarea manifestării

mortalității în secolul al XIX-lea
CAUZE: -progrese medicale -transporturi/telecomunicatii
Pasteur/Koch/medicina
modernă sec 19:
-igiena publica/privata -schimbări culturale
-alimentatia -educatie
-agricultura -îmbrăcăminte
-condiții de viață -stil de viata

-paleolitic: speranța de viață 15-20 de ani

-1700-1800 speranța de viață în Europa: 35-45 de ani
-2007 speranța de viața este undeva în jur de 69 ani, 67 pentru bărbați și 71 pentru
femei, cu o medie de 68
-2017 Japonia 87 pentru femei și 81 pentru bărbați
-mortalitatea infantila a scăzut de la 300 la mie (în populațiile primitive) la 3 la mie
-vârsta mediana (în populațiile primitive) era de 15 ani, acum este de aproape 80 ani
-progresul s-a realizat în ultimii 250 de ani
 FACTORI CU IMPACT ASUPRA
STĂRII DE SĂNĂTATE
FACTORI MACRO
• Economici
• Medicali
• Legislativi
• Culturali
• Sociali
• Mediu
 FACTORI CU IMPACT ASUPRA
STĂRII DE SĂNĂTATE
FACTORI MICRO
• Socio-demografici
• Biologici
• Psihologici
• Socio-culturali
• Economici
Mortalitatea infantila in Romania
• persistă încă o pondere foarte mare a deceselor prin boli ale aparatului
respirator
• jumătate dintre decesele sub un an se înregistrează după prima lună de
viaţă
• se menţine o pondere mare a deceselor la domiciliu şi a celor petrecute în
primele 24 de ore de la internarea în spitale
• la copiii defavorizaţi social şi la cei din mediul rural se înregistrează rate
semnificativ mai mari ale deceselor infantile (în particular la domiciliu)
comparativ cu media pe ţară;
• mortalitatea infantilă în rândul copiilor cu greutate mică la naştere este de
82,4‰ (Buletinul informativ pe 2004 al Centrului de Statistică Sanitară şi
Documentare Medicală al Ministerului Sănătăţii)
• există diferenţe semnificative ale ratelor de mortalitate infantilă, în funcţie de
nivelul de educaţie a mamei.

Sursa: ***. (2005). Raport realizat de UNICEF. Cauzele medico-sociale ale mortalităţii copiilor sub 5 ani la domiciliu şi
în primele 24 de ore de la internare. Raport final, p.8
(http://www.unicef.org/romania/Mortalit_ROM_FINAL_CD.pdf)
UNDE?
• Mediul rural
CARACTERISTICI ale FAMILIIlLOR
• 4-6 persoane
• Venituri mici, sărăcie extremă
• Mame tinere (22 ani)
• Nivel scăzut de educație
• Un număr mare de mame în uniune consensuală
• Nu au dat importanță bolii și nu au apelat la medic
• Etnie romă
• Abilități parentale reduse
CARACTERISTICI COPII
• Rangul 4 și peste
• 1-3 luni