S1-S2 – Populația lumii. Surse de date demografice utilizate în administrația publică. Recensământul populației.

Anchete demografice.
Structura S2:
1) Surse de date demografice utilizate în administrația publică.
2) Recensământul.
3) Aspecte metodologice privind recensământul.

1) Există un sistem informațional demografic, care cuprinde ansamblul datelor demografice înregistrate.
Datele înregistrate provin din următoarele surse:
▪ statistica stării civile și a migrațiilor - buletine statistice, elaborate pe baza înregistrării curente a
evenimentelor demografice şi a mişcării migratorii a populaţiei;
▪ observări special organizate: recensământul, anchetele demografice și monografiile demografice;
▪ publicațiile statistice, elaborate de Institutul Național de Statistică.

2) Recensământul

Definiție: o observare statistică totală, special

organizată, care asigură informații privind
numărul și structura populației de pe teritoriul
unei țări, la un anumit moment.

Scopul: cunoașterea numărului și structurii

populației la un moment dat, pentru a oferi
informații pentru politica demografică,
economică și socială (planificare &
administrație).

Caracteristici:
- este inițiat de stat,
- este efectuat în baza unor acte normative,
- este garantată confidențialitatea datelor, a). furnizează date pentru ansamblul unităților statistice de pe
- înregistrarea populației respectă o serie de un teritoriu clar definit;
principii de culegere a datelor: b). datele înregistrate se referă la aceeași dată de referință sau
a). universalitate b). simultaneitate moment critic (pentru recensământul din 2022, momentul critic
c). periodicitate d). comparabilitate și a fost data de 1.12.2021);
e). caracter nelimitativ al variabilelor c). este organizat în mod regulat, din 10 în 10 ani;
d). metodologia este concordantă în timp, dar și pe plan
înregistrate.
internațional;
Aspecte metodologice: e). în programul înregistrării, pot fi cuprinse oricare alte
- sfera de cuprindere, caracteristici necesare.
- unitățile de înregistrare și observare,
- caracteristici sau variabile înregistrate,
- formulare,
- timpul înregistrării.

Reuşita recensământului populaţiei este condiţionată de respectarea cu stricteţe a principiului simultaneităţii. Acest
principiu impune ca datele înregistrate pentru întreaga populaţie să se refere la un anumit moment dat, denumit moment
critic sau moment de referinţă (se stabileşte în acea perioadă a anului în care mişcarea teritorială a populaţiei este
foarte redusă de regulă în anotimpul rece (iarna), când probabilitatea prezenţei populaţiei la domiciliu este cea mai
 ridicată). Recensământul fotografiază populaţia ţării, oglindind starea acesteia în momentul critic, pe baza
caracteristicilor care formează programul observării.

Sfera de cuprindere (ce se include în înregistrări)
=> toți cetățenii români, cu domiciliul în țară,
indiferent dacă la momentul critic
(01.12.2021) erau sau nu în țară + persoanele
de altă cetățenie sau fără cetățenie, cu
domiciliul sau reședința în România.
=> toate clădirile de locuit și locuințele situate
în orice clădire de pe teritoriul României
Sfera de cuprindere (ce nu se include în înregistrări)
=> persoanele de cetățenie străină din cadrul
reprezentanțelor diplomatice, consulare,
comerciale sau al reprezentanțelor
organizațiilor internaționale + membrii
familiilor lor
=> personalul forțelor armate străine
=> cetățeni străini, aflați temporar pe teritoriul țării
=> clădirile cu altă destinație, dacă în incinta lor
nu se află locuințe sau unități de locuit în
comun.

UNITATEA DE OBSERVAȚIE DE BAZĂ

=> o persoană fizică,
=> o gospodărie,
=> o familie,
=> un spațiu locativ / locuință clasică

CE VARIABILE SE ÎNREGISTREAZĂ
=> populație (date de identificare, locul și data nașterii, sexul, starea civilă, numărul copiilor născuți vii, cetățenia,
naționalitatea, etnia, religia, limba maternă, nivel de instruire, situația economică a persoanei la recensământ, loc de
muncă, ocupație, statut profesional, sectorul în care lucrează, durata șomajului (în cazul șomerilor);

=> locuință (nr gospodării din locuință, forma de proprietate, nivelul la care este situată locuința, suprafață, nr camere, mod
de alimentare cu apă, instalație de alimentare cu apă caldă, instalație canalizare, instalație electrică, mod de încălzire a
locuinței);

=> clădirea în care se află locuința (nr locuințe din clădire, destinație actuală a clădirii, anul construirii clădirii, material
de construcție pereți exteriori).

POPULAȚIA ÎNREGISTRATĂ
=> 𝑷𝑺 = populația stabilă – cuprinde totalitatea persoanelor rezidente într-o localitate şi care în momentul de referinţă
erau:
▪ fie prezente în gospodărie sau alte unităţi rezidente, alcătuind categoria secundară, cunoscută sub denumirea de
„populaţie stabilă prezentă” (PSP);
▪ fie absente din gospodărie, fiind plecate în alte localităţi, pentru perioade scurte de timp (sub 6 luni în ţară şi sub
12 luni în străinătate) şi care formează categoria secundară de „populaţie stabilă absentă temporar” ( 𝐴 𝑇 ).

=> 𝑷𝑷 = populația prezentă într-o localitate (toate persoanele aflate în clădiri de locuit în localitatea respectivă, la
momentul critic) - cuprinde totalitatea persoanelor rezidente şi care erau prezente la reşedinţă în momentul de referinţă al
recensământului (PSP), la care se adaugă categoria secundară „populaţie prezentă temporar” (𝑃𝑇 ), constituită din persoane
cu reşedinţa în alte localităţi din ţară sau străinătate, dar care se aflau în gospodărie sau alte unităţi rezidenţiale, pentru o
perioadă scurtă de timp (sub 6 luni pentru persoanele cu domiciliul în România sau 12 luni pentru cetăţenii străini).

,
la momentul critic, dar cu domiciliul stabil în altă localitate).

𝑃𝑆 = 𝑃𝑃 - 𝑃𝑇 + 𝐴 𝑇
𝑃𝑃 = 𝑃𝑆 - 𝑃𝑇 - 𝐴 𝑇 (𝐴 𝑇 = populația absentă temporar)
 POPULAȚIA ÎNREGISTRATĂ

=> 𝑷𝑻 = populația prezentă temporar într-o localitate (toate persoanele aflate în clădiri de locuit în localitatea respectivă,
la momentul critic, dar cu domiciliul stabil în altă localitate).

𝑃𝑆 = 𝑃𝑃 - 𝑃𝑇 + 𝐴 𝑇
𝑃𝑃 = 𝑃𝑆 + 𝑃𝑇 - 𝐴 𝑇 , unde 𝐴 𝑇 = populația absentă temporar

Rezultate provizorii ale recensământului din 2021 privind județul Iași (datele finale și complete vor fi făcute publice
etapizat, în perioada mai-decembrie 2023)
=> ca mărime a populației rezidente, Iașul se situează pe locul 2 în ierarhia județelor, după municipiul București; populația rezidentă
este de 760 774 locuitori, în scădere însă cu 11.574 locuitori față de recensământul din 2011
=> Iașul este al doilea județ, după Ilfov, cu cea mai tânără populație – 39.2 ani (vârsta medie pe țară este de 42.4 ani)
=> majoritatea populației rezidente este de sex feminin – 386 400 femei (50.8%) și trăiește în mediul rural
=> în cadrul Regiunii Nord-Est, județul Iași este județul cu vârsta medie cea mai mică, iar județul cu cea mai mare vârstă medie
este județul Neamț, cu 43.2 ani
=> indicele de ȋmbǎtrȃnire demograficǎ pentru județul Iaşi are valoarea de 83,2 persoane vȃrstnice (de 65 de ani şi peste) care
revin la 100 persoane tinere (sub 15 ani), mai mic decȃt indicele de ȋmbǎtrȃnire demograficǎ la nivel național ce ȋnregistreazǎ
valoarea de 121,2 persoane vȃrstnice (de 65 de ani şi peste) care revin la 100 persoane tinere (sub 15 ani).
=> din populația rezidentă a județului, 345.992 persoane (45,5%) au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 172,6
mii bărbați și 173,4 mii femei. Nu au fost niciodată căsătorite 323.681 persoane (42,5%), din care 52,2% bărbați și 47,8 % femei.

=> structura populației județului Iaşi după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe și se prezintă astfel: nivelul superior
de învățământ a fost absolvit de 44,3% bărbați și 55,7% femei, nivelul mediu de învățământ (postliceal, liceal, profesional,
învățământ complementar sau de ucenici) a fost absolvit de 51,8% bărbați și 48,2% femei, iar nivelul scăzut de educație a fost
absolvit de 48,7% bărbați si 51,3% femei.

=> După statutul activității curente, populația activă a județului Iaşi este de 311,9 mii persoane, fiind compusă din 290,6 mii
persoane ocupate și din 21,3 mii șomeri. Populația inactivă cuprinde 448,9 mii persoane, din care pensionarii și beneficiarii de
ajutor social (întreținuți de stat sau de alte organizații) reprezintă o treime (33,1%), iar elevii și studenții mai mult de o treime
1. Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate, Iaşul se situează pe locul 19 în ierarhia judeţelor. Din punctul de
(37,5%).
vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, Iaşul se situează pe locul 24 în ierarhia judeţelor.
 Exerciții de auto-evaluare:
1) Momentul critic al unui recensământ reprezintă:
a) momentul de timp la care recenzorii încep înregistrările în teren;
b) perioada de timp în care se efectuează înregistrările la recensământ;
c) momentul de timp la care trebuie să se refere toate informaţiile despre populaţie înregistrate de recenzori;
d) momentul de timp care marchează terminarea înregistrărilor pe tot teritoriul respectiv;
e) momentul la care recenzorul se deplasează la fiecare locuinţă din sectorul de recensământ.

2) Recensământul populaţiei nu realizează:

a) înregistrarea evenimentelor migraţiei interne a populaţiei, pe măsura producerii lor;
b) “fotografia” populaţiei unei ţări, oglindind efectivul şi structura acesteia la momentul critic;
c) analiza mişcării populaţiei prezente pe teritoriul unei localităţi;
d) urmărirea mortalităţii populaţiei;
e) analiza procesului de îmbătrânire demografică a populaţiei.

3). Unitatea de înregistrare la recensământul populaţiei poate fi:

a) gospodăria
b) familia
c) persoana
d) menajul
e) familia alternativă