CATEDRA DE MEDICINĂ SOCIALĂ ȘI MANAGEMENT ”NICOLAE TESTEMIȚANU”

DEMOGRAFIE. STATICA
POPULAȚIEI

Galina Obreja,
conferențiar universitar
CUPRINS
1. Demografie. Definiție. Importanța demografiei pentru sănătatea
publică.
2. Concepte demografice fundamentale.
3. Ecuația bilanțieră și ratele demografice de bază.
4. Sursele principale de date demografice.
5. Statica populației. Piramida populației. Modelele de piramide
populaționale.
6. Îmbătrânirea populației. Aspecte demografice și medico-sociale.
1. DEMOGRAFIE. DEFINIȚIE
DEMOGRAFIE: DEFINIȚIE

➢Demografia este știința care studiază numărul, distribuția

teritorială și structura populației, schimbările în interiorul ei și
componentele acestor schimbări (natalitatea, mortalitatea și
migrația).

➢Demografia are ca obiect de studiu populațiile umane sub

aspectul:
• structurii populației (statica);
• proceselor ce au loc în populație (dinamica).
DEMOGRAFIE: IMPORTANȚA PENTRU SĂNĂTATEA
PUBLICĂ
➢Obiectul sănătății publice este studiul stării de sănătate a populației.
➢Starea de sănătate a populației este influențată de determinantele
sănătății, inclusiv de structura populației (pe grupe de vârstă, pe
ocupații, pe sexe, pe nivele de bunăstare etc.).
➢Indicatorii folosiți pentru măsurarea stării de sănătate au la numitor
populația sub diferite aspecte.
➢Intervențiile de îmbunătățire a stării de sănătate trebuie să țină cont de
caracteristicile populației.
➢Sursa primară de informație pentru evenimentele demografice
principale (nașterea, decesul) este medicul care completează
certificatul constatator al nașterii sau decesului.
2. CONCEPTE DEMOGRAFICE
FUNDAMENTALE
CONCEPTELE DEMOGRAFICE FUNDAMENTALE:

➢starea demografică;
➢evenimentul demografic;
➢procesul / fenomenul demografic.
STAREA DEMOGRAFICĂ

➢Starea demografică reprezintă o anumită caracteristică care

descrie persoanele într-o populație.
➢Exemple:
• a fi în viață/viu;
• a fi căsătorit sau divorțat;
• a locui singur sau cu un partener;
• a trăi în țara de origine sau într-o țară gazdă, etc.
EVENIMENTUL DEMOGRAFIC:
➢reprezintă tranziția de la o stare demografică la alta. Exemple:
decesul, nașterea, migrația, căsătoria, divorțul, etc.;
➢presupune existența unui anumit moment în timp în care se
produce evenimentul (de ex., se cunoaște exact ziua, luna și anul
nașterii sau decesului).
➢Evenimentele demografice pot fi:
• repetabile (de ex. nașterea sau divorțul fără menționarea rangului
evenimentului);
• nerepetabile (de ex., decesul, nașterea conform rangului la naștere al
copilului, căsătoria conform rangului evenimentului).
 PROCESUL DEMOGRAFIC
reprezintă secvența acelorași evenimente demografice

Evenimentul Procesul
demografic demografic
Nașterea Natalitatea Trei procese demografice
Decesul Mortalitatea principale: influențează direct
numărul populației și
Imigrarea Migrația determină structura ei
Emigrarea
Căsătoria Nupțialitatea
Divorțul Divorțul
COMPONENTELE DEMOGRAFIEI

Demografie

Statica Dinamica

Migrația Mișcarea naturală

(imigrația, emigrația) (natalitatea, mortalitatea)
3. ECUAȚIA BILANȚIERĂ ȘI
RATELE DEMOGRAFICE
ECUAȚIA DEMOGRAFICĂ DE BAZĂ
(ECUAȚIA BILANȚIERĂ)

Nașteri (N) Decese (D)

Populația
(P)
Imigrări (I) Emigrări (E)
ECUAȚIA BILANȚIERĂ
➢Numărul populației într-un anumit moment (𝑷𝒕 ):

𝑷𝒕 = 𝑷𝟎 + 𝑵 − 𝑫 + 𝑰 − 𝑬 ,
unde:
𝑃0 = numărul inițial al populației
N = numărul de nașteri
D = numărul de decese
I = numărul de imigrări
E = numărul de emigrări
Exemplu:

➢Populația la 1 ianuarie 2021 =

Populația la 1 ianuarie 2020
+ nr. de nașteri în 2020
- nr. de decese în 2020
+ nr. de imigrări în 2020
- nr. de emigrări în 2020
➢Creșterea naturală (sporul natural) =
numărul de născuți vii – numărul de decedați.

• Dacă numărul de decese > numărul de nașteri

spor natural negativ.

➢Migrația netă (sporul migrator) =

numărul de imigranți – numărul de emigranți.
Creșterea populației (sporul anual)

➢Cele două componente ale sporului anual sunt:

• creșterea naturală;
• migrația netă.

Creșterea populației = sporul natural + migrația netă

ori
creșterea populației = (nașteri - decese) + (imigranți – emigranți).
ECUAȚIA BILANȚIERĂ

➢Populația la 1 ianuarie 2021 =

Populația la 1 ianuarie 2020
+ nașteri în 2020
Sporul natural
- decese în 2020
+ Sporul anual
+ imigranți în 2020
Migrația netă
- emigranți în 2020
RATA DEMOGRAFICĂ
➢ Fiecare componentă a mișcării populației (natalitatea,
mortalitatea și migrația) poate fi exprimată:
• cu număr absolut;
• ca rată anuală.

➢O rată are:
• un numărător,
• un numitor și
• un multiplicator.
RATA DEMOGRAFICĂ
➢Rata: raportul dintre numărul de evenimente demografice și
numărul populației la mijlocul anului.
𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑒𝑣𝑒𝑛𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑒𝑚𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐𝑒 î𝑛𝑡𝑟−𝑢𝑛 𝑎𝑛
Rata = x 10𝑛
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖

10𝑛 = 1000 sau 100.000

Populația la mijlocul anului: numărul total al populației estimat la
mijlocul anului.
Evenimente: decese, nașteri, etc.
NUMĂRUL POPULAȚIEI LA MIJLOCUL ANULUI
• Numărul populației la mijlocul anului se calculează ca media
numărului populației la începutul unui an și la începutul
anului următor.
𝑁0 +𝑁𝑡
N=
2

N0: Populația la începutul perioadei de timp (1 ianuarie 2020)

Nt: Populația la sfârșitul perioadei de timp (1 ianuarie 2021)
RATELE DEMOGRFICE DE BAZĂ (1)

1. Rata brută a natalității (RBN) =

𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑛ă𝑠𝑐𝑢ț𝑖 𝑣𝑖𝑖 î𝑛𝑡𝑟−𝑢𝑛 𝑎𝑛

× 1000
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖

2. Rata brută a mortalității (RBM) =

𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒 î𝑛 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒 î𝑛𝑡𝑟−𝑢𝑛 𝑎𝑛

× 1000
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖
RATELE DEMOGRAFICE DE BAZĂ (2)
3. Rata brută a imigrării (RBI) =

𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑖𝑚𝑖𝑔𝑟𝑎𝑛ț𝑖 î𝑛 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒 î𝑛𝑡𝑟 − 𝑢𝑛 𝑎𝑛

× 1000
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖

4. Rata brută a emigrării (RBE) =

𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑒𝑚𝑖𝑔𝑟𝑎𝑛ț𝑖 î𝑛 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒 î𝑛𝑡𝑟 − 𝑢𝑛 𝑎𝑛

× 1000
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖
 RATA BRUTĂ A CREȘTERII NATURALE (RBCN)
➢Rata brută a creșterii naturale (RBCN) reprezintă diferența
dintre rata brută a natalității (RBN) și rata brută a
mortalității (RBM).

RBCN = RBN – RBM

sau
𝐶𝑟𝑒ș𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙ă 𝑎 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒𝑖 𝑝𝑒 𝑎𝑛
RBCN = x 10𝑛
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖

unde 10𝑛 = 1000.

RATA BRUTĂ A MIGRAȚIEI NETE (RBMN)
➢Rata brută a migrației nete (RBMN) reprezintă
diferența dintre rata brută a imigrării (RBI) și rata
brută a emigrării (RBE).

RBMN = RBI – RBE

sau
𝑀𝑖𝑔𝑟𝑎ț𝑖𝑎 𝑛𝑒𝑡ă 𝑎 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒𝑖 𝑝𝑒 𝑎𝑛
RBMN = x 10𝑛
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖

unde 10𝑛 = 1000

RATA BRUTĂ A CREȘTERII POPULAȚIEI

➢Rata brută a creșterii populației (RBCP) se

definește ca suma dintre rata brută a creșteri
naturale (RBCN) și rata brută a migrației nete
(RBMN).
RBCP = RBCN + RBMN
NUMĂRUL TOTAL AL POPULAȚIEI DE PE GLOB ȘI RATA
BRUTĂ A CREȘTERII POPULAȚIEI
Exemplu: Calcularea ratelor demografice de bază
pentru Republica Moldova

1980 1990 2000 2010

Nașteri 79 580 77 085 36 939 40 474
Decese 40 472 42 427 41 224 43 631
Populația la mijloc de termen 4 011 242 4 361 727 3 639 691 3 562 063
Rata la 1000:
Rata brută a natalității 19,84 17,67 10,15 11,36
Rata brută a mortalității 10,1 9,73 11,33 12,25
Rata brută a creșterii naturale 9,74 7.94 - 1,18 - 0,89

Sursa: Calculele autorului în baza datelor Biroului Național de Statistică.

PROBABILITATEA DEMOGRAFICĂ ȘI
RATA DEMOGRAFICĂ

Probabilitatea = 𝑵𝒖𝒎ă𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒆𝒗𝒆𝒏𝒊𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆 î𝒏𝒕𝒓−𝒖𝒏 𝒂𝒏 x k

𝑷𝒐𝒑𝒖𝒍𝒂ț𝒊𝒂 𝒍𝒂 î𝒏𝒄𝒆𝒑𝒖𝒕𝒖𝒍 𝒂𝒏𝒖𝒍𝒖𝒊

Rata = 𝑵𝒖𝒎ă𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒆𝒗𝒆𝒏𝒊𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆 î𝒏𝒕𝒓−𝒖𝒏 𝒂𝒏 x k

𝑷𝒐𝒑𝒖𝒍𝒂ț𝒊𝒂 𝒍𝒂 𝒎𝒊𝒋𝒍𝒐𝒄𝒖𝒍 𝒂𝒏𝒖𝒍𝒖𝒊

k = 1000 sau 100.000

4. SURSELE DE DATE DEMOGRAFICE
SURSELE DE DATE

➢Sursele principale de date demografice sunt:

• recensământul populației;
• sistemul de înregistrare vitală;
• studiile demografice.
➢Alte surse:
• registrul populației;
• sistemul de supraveghere demografică.
 RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI (1)
➢Recensământul este procesul de colectare totală, compilare,
evaluare, analiză și publicare sau diseminare în alt mod a datelor
demografice, economice și sociale, referitoare la toată populația unei
țări sau a unei părți bine definite a unei țări într-un moment dat.
(Națiunile Unite, 2008)
➢În majoritatea țărilor recensământul se efectuează o dată la 10 ani.
Fiecare rezident al țării este enumerat la un anumit moment în timp,
adresându-i-se întrebări referitor la sex, vârstă, starea civilă, ocupație
etc.
 RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI (2)

• În Republica Moldova, după cel de-al Doilea Război Mondial,

recensământul populației a avut loc în anii 1959, 1971, 1979,
1989, 2004 și 2014.

• Unele țări industrializate, precum Țările de Jos și Germania, au

abandonat recensământul. Aceste țări folosesc Registrul populației
ca sursă principală de date despre populație.
Sursa: https://recensamant.statistica.md/ro/infographics
ESTIMĂRILE ANUALE A NUMĂRULUI POPULAȚIEI
ÎNTRE 2 RECENSĂMINTE (perioada intercenzitară)
➢ Pentru perioada intercenzitară (perioada între 2 recensăminte),
Biroul Național de Statistică calculează numărul anual al populației
în baza datelor de la recensământ, datelor cu privire la
evenimentele vitale (nașteri și decese) și migrație (numărul de
imigranți și de emigranți), folosind ecuația bilanțieră.

➢ Numărul populației intercenzitare se calculează în funcție de sex,

vârstă, mediul de reședință (rural/urban), unități administrativ-
teritoriale.
Sursa: https://statistica.gov.md/category.php?l=ro&idc=103&
 SISTEMUL DE ÎNREGISTRARE VITALĂ
➢Sistemul de înregistrare vitală asigură informație despre
evenimentele demografice: decese, nașteri, căsătorii, divorțuri,
migrațiune (uneori).

➢Sistemul de înregistrare vitală există în circa 70 de țări de pe glob.

➢Certificatul de naștere / deces are la bază un formular standard,

complementat cu diferite caracteristici ale nou-născutului și
părinților lui / decedatului, variind de la țară la țară.

➢Agenția Servicii Publice gestionează sistemul în Republica Moldova.

 STUDIILE DEMOGRAFICE
➢Studiile sunt necesare pentru a acoperi golurile cu privire la datele
demografice.
➢Datele sunt colectate pe eșantion.
➢Pot fi:
• prospective: un eșantion de persoane este urmărit un anumit număr de ani și
sunt colectate date despre evenimentele de interes;
• retrospective: persoanele din eșantion sunt intervievate la un moment dat și
sunt întrebate despre data (zilele), la care au survenit anumite evenimente în
viața lor.
➢În Republica Moldova au fost efectuate:
• Studiul Demografic și de Sănătate (DHS), 2005;
• 2 studii de Indicatori Multipli în Cuiburi (MICS), 2000 și 2012.
5. STATICA POPULATIEI.
PIRAMIDA POPULAȚIEI
 STATICA POPULAȚIEI
➢Statica populației studiază numărul și structura populației.

➢Structura populației este influențată de trei procese

demografice principale:
• natalitate;
• mortalitate;
• migrație.

➢Cele mai studiate aspecte ale structurii populației sunt: sexul

și vârsta.
PIRAMIDA POPULAȚIEI
➢Reprezentarea grafică tipică pentru structura populației unei țări
pe sexe și vârste este piramida populației sau piramida
vârstelor.

➢Piramida populației reprezintă o diagramă cu bare, în care este

prezentat numărul sau proporția persoanelor pentru fiecare grupă
de vârstă și sex pentru o anumită populație.
PIRAMIDA POPULAȚIEI REPUBLICII MOLDOVA, 2020

Sursa: https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Anuar_Statistic/2020/2_AS.pdf
INFORMAȚIA PREZENTATĂ DE PIRAMIDA POPULAȚIEI
➢Forma piramidei populației oferă informații despre:
• rata brută a natalității;
• rata brută a mortalității;
• speranța de viață la naștere;
• rata de dependență;
• evenimentele specifice care au avut loc în populația unei țări.
CUM SĂ CITIM PIRAMIDA POPULAȚIEI?

Lărgimea bazei: o bază largă indică o rată brută a natalității mare, o bază îngustă indică o rată
brută a natalității mică.
Lărgimea vârfului: un vârf îngust indică o speranță de viață mică, iar unul mai larg – o speranță
de viață mai mare.
Forma părților laterale: Laturile concave indică o rată brută a mortalității înaltă, iar cele
convexe – una joasă. rower top – fewer). A
 CUM SĂ CITIM PIRAMIDA POPULAȚIEI?
➢ Iregularitățile laturilor piramidei
populației indică o anomalie demografică:
• Segmentele bine reprezentate ale piramidei
populației în grupul de vârstă 30-50 ani reprezintă:
• o explozie demografică (în dreapta);
• o perioadă de imigrare (jos).
MODELELE DE PIRAMIDĂ A POPULAȚIEI

1. Modelul „în triunghi”, expansiv

2. Modelul „în clopot”, staționar
3. Modelul „în urnă”, constrictiv
4. Modelul „în treflă”
1. MODELUL „ÎN TRIUNGHI„ EXPANSIV”:
➢formă de triunghi;

➢un număr sau procent mai mare de

persoane în grupurile de vârstă tinere,
iar fiecare grup mai în vârstă ce
urmează este reprezentat de o bară mai
mică;

➢rata brută a natalității și rata brută a

mortalității sunt înalte, iar speranța de
viață este mică;

➢Creșterea rapidă a populației.

➢Exemple: țările în curs de dezvoltare,

cum ar fi Nigeria, Kenya, India.
 2. MODELUL „ÎN CLOPOT”, STAȚIONAR:
➢formă de clopot;

➢număr sau procent relativ egal pentru

majoritatea grupelor de vârstă. În
grupurile de vârstă mai înaintată
numărul este mai mic;

➢acest model, de regulă, reflectă

națiunile cu o distribuție foarte
uniformă a populației după vârstă/sex,

➢creșterea populației este neutră sau

mică.

➢Exemple: țările dezvoltate, cum ar fi

Franța, SUA.
 3. MODELUL „ÎN URNĂ”, CONSTRICTIV:
➢ formă de „urnă”;

➢ o pondere scăzută a tinerilor și o pondere

crescută a adulților și vârstnicilor;

➢ rata brută a natalității este joasă, iar

speranța de viață înaltă;

➢ creșterea populației este negativă.

➢ Exemple: țările dezvoltate, cum ar fi

Monaco, Germania, Italia. 4. Modelul „în treflă” corespunde unei populații
în care, după un accentuat proces de îmbătrânire
demografică, urmează un proces de reîntinerire
demografică.
6. IMBĂTRÂNIREA POPULAȚIEI
ÎMBĂTRÂNIREA POPULAȚIEI

➢Procesul de îmbătrânire demografică – modificarea structurii

populației pe vârste, în favoarea grupelor de vârstă înaintată, ca
tendință fermă și de lungă durată.
➢Îmbătrânirea populației este o consecință a:
• scăderii natalității;
• creșterii speranței de viață.
➢Coeficientul de îmbătrânire a populației = numărul de persoane
de 65+ ani (60+ ani) la 100 de persoane.
PROPORȚIA POPULAȚIEI 65+ ANI ÎN
LUME
 ÎMBĂTRÂNIREA POPULAȚIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Sursa: https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Anuar_Statistic/2020/2_AS.pdf
 RAPORTUL DE DEPENDENȚĂ DEMOGRAFICĂ
➢ Reprezintă numărul persoanelor tinere (<15
ani) și vârstnice (65+ ani) dependente de
numărul persoanelor în vârsta aptă de
muncă. Dependenți
vârstnici

Raportul de dependență demografică =

𝑁𝑟. 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑠𝑢𝑏 15 𝑎𝑛𝑖 + 𝑛𝑟. 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑑𝑒 65 + 𝑎𝑛𝑖 Persoane în
𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 15 − 64 𝑎𝑛𝑖 vârsta aptă
× 100 de muncă

Dependenți
copii
Exemplu: calcularea raportului de dependență
demografică
➢Republica Moldova, 2020:
• numărul de persoane < 15 ani = 518 600
• numărul de persoane 65+ ani = 564 600
• numărul de persoane în vârsta aptă de muncă (15-64 ani) = 1 557 200

518600+564600
Raportul de dependență demografică = * 100 = 69,6
1557200
➢Cu cât este mai mare valoarea raportului de dependență
demografică, cu atât mai mare este povara (plățile pentru
securitatea socială și asistența medicală) pentru persoanele în
vârsta aptă de muncă.
ÎMBĂTRÂNIREA POPULAȚIEI:
CONSECINȚE MEDICO-SOCIALE
➢înrăutățirea stării de sănătate:
• creșterea morbidității, dizabilității și mortalității;
• prevalență ridicată a bolilor cronice și degenerative (consecință a expunerii la
factorii de risc la vârstele mai tinere);
• diferențe de gen cu privire la starea de sănătate și riscul de deces (probabilitatea
de deces mai mare la bărbați, co-morbiditățile și multimorbiditatea mai
frecvente la femei);
➢creșterea solicitărilor de asistență medicală (creșterea poverii asupra
bugetelor naționale);
➢afectarea dezvoltării economice (scăderea și îmbătrânirea forței de
muncă și neviabilitatea sistemelor de securitate socială);
➢OMS promovează îmbătrânirea activă și îmbătrânirea sănătoasă.
Evoluția coeficientului de îmbătrânire a populației,
Republica Moldova, 1980-2020
CARACTERISTICI ALE ÎMBĂTRÂNIRII POPULAȚIEI
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
➢Proces de îmbătrânire mai avansat în mediul rural – 57%;
➢Cota persoanelor în vârstă mai mare printre femei – 60%;
➢Durata vieții este mai mare printre persoanele vârstnice:
• din mediul urban;
• femei;
➢Mortalitatea este mai mare:
• în mediul rural;
• printre bărbați.
 Mortalitatea proporțională printre
vârstnici, Republica Moldova, 2017 (%)

Bolile aparatului circulator Tumorile maligne

Bolile aparatului digestiv Alte cauze

Sursa: statistica.md
CARACTERISTICI ALE ÎMBĂTRÂNIRII POPULAȚIEI
ÎN REPUBLICA MOLDOVA (cont.)
➢Starea de sănătate autopercepută:
• boli ale aparatului circulator - 49,8%;
• boli ale aparatului osteoarticular – 15,4%;
• boli endocrine, de nutriție și metabolism – 9,2%;
• boli ale aparatului digestiv – 7,7%.
➢Pierderea autonomiei persoanelor vârstnice și apariția
incapacității funcționale parțiale sau totale necesită servicii de
asistență medicală și socială adecvate.
CUPRINS
1. Demografie. Definiție. Importanța demografiei pentru sănătatea
publică.
2. Concepte demografice fundamentale.
3. Ecuația bilanțieră și ratele demografice de bază.
4. Sursele principale de date demografice.
5. Statica populației. Piramida populației. Modelele de piramide
populaționale.
6. Îmbătrânirea populației. Aspecte demografice și medico-sociale.